Page 80 - 1961-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA! Plenara Consiliului Central
al Sindicatelor din R. P. Romînă

© Din şcolile profesionale — In /!lele de 22-23 noiembrie a.c. a avut loc Plenara Con­
muncitori cu !naltă calificare siliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă.

(pag. 3-a); La plenară au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai
© Lucrările Comitetului politic Consiliului Central al Sindicatelor, preşedinţii consiliilor regio­
al O.N.U. nale şi ai unor consilii locale ale sindicatelor, activişti cu
munci de răspundere din aparatul C.C.S., preşedinţii sindica­
(pag. 4-a). telor din marile întreprinderi din Bucureşti. Au mai participat
reprezentanţi ai ministerelor şi organizaţiilor economice cen­
Aplicind agrotehuica trale, directori ai unor mai! întreprinderi, ziarişti.

D irectivele celu i d e-al III-lea p en tru m ărirea p rod ucţiei la Plenara a dezbătut sarcinile ce revin organelor şi orga­
nizaţiilor sindicale în vederea mobilizării oamenilor muncii
Congres al partidului au trasat hectar. clin întreprinderi, G.A.S., S.ALT. şi instituţii pentru îndeplinirea
şi depăşirea planului de dezvoltare a economiei naţionale pe
ca sarcină prin cip ală oam enilor De îndată ce plantele au răsă­ anul 1962.

m uncii din agricu ltu ră să lu p ­ rit, cînd teren ul a începtit să Plenara a stabilit măsurile ce vor îi luate de sindicatele
din ţara noastră pentru întîmp!narea celui de-al V-lea Con­
te neobosit p entru a spori co n ­ facă scoarţă şi s-a îm buruienat, gres Sindical Mondial.

tinu u p rod ucţia la hectar, la to a ­ am efectu at p rim a p raşilă între De asemenea, plenara a ales pe tovarăşul Ludovic Csu-
por ca membru al Prezidiului şi secretar al Consiliului Cen­
te culturile şi îndeosebi la grîu rînduri cu prăşitoarea şi m a ­ tral al Sindicatelor.

şi porum b. N oi, co lectiv iştii din nual pe rînd. P în ă Ia sfîrşitu l -------- -----------— = a - -.- T .- .- - = = ^ ---------

A p o ld u l tic Sus, ra io n u l S eb eş p erio a d e i de v e g e ta ţie , am m ai Se realizează înainte

n e-a m în su şii a cea stă sarcin ă şi execu ta t două p ra şilc m anu ale şi de termen indiei!

sîn tem h o tă rîţi să facem io t ce m ecanice. La p rim a p raşilă m a ­ ele m e ca n iz a re

ne stă în p u tin ţă pentru a o tra ­ nuală am făcu t răritul lăsînd planificaţi

duce cu succes în viaţă. p la n tele p e rînd Ia d ista n ţa s t a ­

F aptul că gospodăria nosfră bilită, iar acolo unde s-au ob ­

colectivă, şi ca ea m ulte altele, servat goluri le-am com pletat. Congresul al III-lea al P.M.R. lor, pe pante pînă la 20 la sută,

a obţinut şi continuă să ob­ R ecoltarea s-a făcut atunci a pus in faţa sectorului fores­ pe lingă faptul că se exploatea­

ţin ă p ro d u cţii (lin ce în ce m ai cînd p oru m b u l a aju n s în faza tier sarcini de mare răspundere. ză uşor şi sint mai rentabile,

m ari la h ecta r, nu m ai su rp rin ­ de coacere d ep lin ă. Cînd am f ă ­ Una dintre cele mai im portante dau şi cea mai mare producti­

de pe nim eni. A cest lucru a d e­ cut m edia la hectar am co n ­ sarcini prevede ca pînă în 1965 să vitate.

venit ceva obişnuit şi este pc de­ sta ta t cu sa tisfa cţie că o b ţin u ­ se obţină indici sporiţi de m ecani­ Pentru apropiatul lemnului

p lin exp licab il, In p rim u l rînd, sem ap roap e 4.000 kg. A u ’ fost

p en tru că noi, colectiv iştii, ara în să şi b ri'A zi care au d ep ăşit zare a proceselor tehnologice în pină la linia C. F. F. şi acolo

în văţat să folosim soiuri de această prod ucţie. D e pildă, b ri­ exploatările forestiere şi anume : unde declivitatea nu permite in­
50-55 la sută la doborît, 50-55 troducerea locomotivelor, au fost
porum b de în al- __________ ______ gada nr. 1 con ­ E c h ip a co n d u să de m in e n a G h eo rg h e T u le a diii s e c to r u l m in u s 150 M u sa riu al E. M. la sută la scos-apropiat şi 55-60 introduse liniile decovil pe care
tă productivita- dusă de G latz la sută la încărcat. vagoanele C.F.F. sint rem orcate
Pentru 5.000 k g . p O V lM lb Andrei a obţinut Barza, îşi d ep ă şeşte cu re g u la rita te p la n u l cu p este 20 la sulă. T o to d a tă , acordă a te n ţie se lec­ de un grup motor prin cablu.-
te (dubiu h i- de p e p a rce la din Colectivul întreprinderii fo­ Astfel de instalaţii funcţionează
bride), care asi- , , ,,, restiere Orăştie, conştient de cu un randam ent sporit la p a r ­
gură producţii bOClbC Itt hCCtcir locul denum it faptul că mecanizarea exploată­ chetele Valea Albă—G rădişte şi
s s s s ^ s s i^ s ia i^ rii pădurilor este un factor ho- R ăchita—Cugir.
m ult m ai ridi- „Z ăp oilie“ 5.700 tărîto r în sporirea producţiei şi
m ărirea productivităţii muncii, Trebuie să spunem că nu la
cate decît cele ce s-a r obţine f o ­ kg. porum b ştiu îeţi în m edie la tării şistului vizibil din m inereu. precum şi în rentabilizare, a toate operaţunile I. F. Orăştie a
atins indici din cei mai buni. La
losin d să m în ţă din soiuri locale. ha., iar de p e p arcela căreia îi IN F O T O (d e la d rea p ta la stin g ă ): G h eo rg h e Tulea, G heorghe T a lta b c t şi N icolae luat o serie de măsuri tehnico- faza încăreat-'descărcat, bună­
organizatorice privind extinde­ oară. realizările nu satisfac aş­
In a ce st an, g o sp o d ă r ia n o a s ­ sp u n em „La L iv ejo a ra “ 4.500 Pîrva, selectind m inereul înainte de a-l da in rostogol. Foto : E. BERGHIAN rea mecanizării, creind condiţii teptările. înfăptuirea acestei
de realizare a sarcinilor stabi­ sarcini, deşi mai uşoară, nu s-a
tră a avut în săm înţată cu p o ­ kg. Dc asem enea colectivista lite de partid in acest domeniu, ridicat la înălţimea cuvenită,
înainte de termen. din lipsa unei macarale în de­
rum b p en tru boabe o su p rafaţă W alner M aria din b rigada I-a pozitul final Orăştie. Prin m ă­
In acest sens, în anul 1960, surile luate însă, se va realiza
de 140 ha. care a fo st reparti­ a obţinut de pe lotu l lucrat de s-a extins, mult folosirea fieră- indicele planificat şi la această
straielor mecanice sovietice de
za tă pe cele p a tru brigăzi, r e ­ ea o p ro d u cţie de 6,120 kg. p o ­

venind fiecăreia cîte 37-38 ha. rum b ştiuîeţi la hectar.

Ca plante prem ergătoare porum ­ P ropria experienţă n e-a dove­

bului au fo st p ăioasele, cu ex ­ dit că ap licînd o agrotehnică

cep ţia unei su prafeţe de 40 ha. diferenţiată, potrivit condiţiilor

u n d e am cu ltiv a t p orum b io t de clim ă şi sol p u tem ob ţin e în
după porum b. Vara, pe terenul anul viitor de pe m ari su prafeţe

elib erat de p ă io a se s -a ex ecu ta t o p rod u cţie de 5.000 kg. porum b MINERII m m URICANI înaintea graficului tip Drujba, precum şi a funicii - fază de lucru.
ŞI-AU REALIZAT PLANUL ANUAL
o arătură adîncă la 25 cm . La boabe la hectar, în teren n eiri­ Pe şantierul noii secţii de fu r ­ larelor Mîneciu. Numai datorită Succesele obţinute pină acum
unele parcele, considerate m ai gat. n ale de la H unedoara, se m u n ­ progreselor realizate pe linia au la bază mai mulţi factori şi
slab productive, am adm inistrat ceşte cu m u ltă însufleţire. D a­ în primul rînd preocuparea
cîte 30 tone gunoi de grajd la D ezvoltînd exp erienţa acum u­ torită acestui fa p t lucrările de mecanizării, I. F. Orăştie a putut
ha., ia r p e restu l su p rafeţei, lată anul acesta, cultivînd m i­ co n stru cţie la m a r e a m a jo rita te
can tităţi m ai m ici. m ai soiuri dublu hibride, p reg ă ­ Ieri, în schim bul 2 dc lucru, m inerii din U ricani şi-a u r e a - 1 a obiectivelor sint în avans faţă realiza o economie peste plan de perm anentă a conducerii I. F.
tind terenul a şa cum regulile de graficul de execuţie. Turnul peste 1.500.000 lei, devenind a st­ Orăştie, a serviciului producţie
lizat sarcinile de plan pe anul curent la extracti cărbunelui. i de răcire cu suflare forţată, şi a sectoarelor de exploatare,
Prim ăvara, cea m ai m are p a r-, ştiin ţei agrotehnice o cer, avem bunăoară, are un avans de pes­ fel o întreprindere fruntaşă. care, sub îndrum area organiza­
A cest succes s-a datorai întrec crii socialiste desfăşurată cu tot te 3 săptăm îni. T urnul de răci­
te din teren l-a m p reg ă tit prin toată convin gerea că vom putea m a i m u ltă în s u f le ţir e de b rig ă z iie de m in e r i, in tr o d u c e r ii p eJ re n orm ală este în avans cu cir­ Datorită progreselor realizate ţiilor de partid,
ca 2 săptămîni., iar sacul de p ra f în 1960 şi în
discuiri după n ecesitate, iar pe chiar depăşi această producţie. sc a r ă la r g ă a te h n ic ii n ai, sp o ri rii considerabile a randamente^-, cu o săptăm înă. Un avans apre­
t ciabil au lucrările de la decan- 1961, s-au creat şi cu sprijinul
62 h a ., c a r e d u p ă o g o r u l tTe P în ă ’’??cum, p e s u p r a f a ţ a d e s t i ­ torul I, casa troliilor şi înziăirea condiţiile pentru Progresul fehnic—- organizaţiilor '
lor. f u r n a l u l u i n r. 7.
to a m n ă s -a u îm b u ru ien a t, s-a n a tă p ro d u cerii a 5.000 kg. p o ­
In acest an, în m edie, ei au realizat un ran d am ent de 1.341) P rintre fru n ta şele întrecerii realizarea încă sindicale, au pus
socialiste de la şantierul nr. 1 în 1962 a indici­ în aplicare un
m a i execu tat o arătură. D in rum b boabe la ha., şi care anul to n e cărb u n e p e p o st, fa ţă de 0,619 to n e cit a fo st în an ul 1955 j construcţii, cure execută aceste la ordinea zilei
lucrări, se n u m ă ră brigăzile c o n ­
tim p n e-am preocupat de p rocu ­ acesta a fost ocupată cu plante şi un volum de producţie dublu com p arativ cu 1955. T oto d a tă ,1 duse de fierarul betonist N ico­ lor de m ecaniza­
lae L upu, dulgherul Francise
rarea sem in ţei, num ai din s o ­ cerealiere, am ex ecu ta t arături au ob ţin ui econom ii peste plan la preţul de cost dc circa] Laszlo şi zidarul şam otor N ico­ plan ide m ăsuri
lae Olărescu. re stabiliţi de Congresul al tehnico-organizatorice bine chib­
iuri dublu hibride. adinei dc vară, iar pe s u p r a f e ­ 1.200.000 Iei, din care 000.000 lei b o n ific a ţii p en tru c a lita te . ]

I n s ă m în ţa tu l l-a m în c e p u t Ia ţe le e lib e r a te de c u ltu r ile p r ă s i­ In prezent la U ricani nive Iul p rod ucţiei este egal cn c e l) III-lea al P.M.R. pentru 1965, la zuit. fy
faza scos-apropiat, cînd se va
20 aprilie şi l-a m execu tat cu toare executăm în prezent ogor prevăzut pentru anul 1062, iar cel al p rod uctivităţii m uncii cu i realiza peste 100.000 m. c. cu Datorită exemplului personal
sem ân ătorile tra cta te m ecanic şi de to a m n ă şi tran sp ortăm m ari funicularele şi decovilele, şi în al membrilor şi candidaţilor de
anim al, respcctînd întocm ai e- can tităţi de gunoi de grajd. In cel stabilit pentru 1963. 1 1964 pentru faza doborit-secţio- partid, care au fost în fruntea
poca optim ă executării acestei felul acesta sîntem siguri că nat. acţiunilor de mecanizare a ex­
lucrări deosebit de im portan te vom realiza o producţie sporită Trebuie subliniat faptul că planul anual la extracţie a fo şti ploatărilor, această activitate a
la această cu ltură puţind livra La faza doborît-secţionat, în­ luat un caracter de masă.
îndeplinit fără a se lua în cons iderare cărbunele extras la iu - 1 tre anii 1955-1959 s-au folosit
numai fierăstraie mecanice tip Trebuie să am intim de aseme­
crările de in vestiţii. Stihl. Din 1960, de cînd I. F. nea că în cursul anilor 1960 şi
Orăştie a fost dotată cu 10 fie­ 3961 a existat o preocupare mai
Cea m ai de seam ă contribu -ie la acest su cces au adus-o^ răstraie mecanice Drujba, mai susţinută 'de ridicare continuă a
bune şi mai uşoare (acestea nivelului profesional al oam eni­
b rigăzile conduse de V asile Hri can, B cniam in Şiklody, C ons- J fiind folosite în m ăsură largă la lor 'din exploatări, prin in stru c­
doborîtul arborilor individual' taje periodice, schimburi de ex­
statu lu i can tităţi m ult m ai m ari [ tan tin P oloboc, G heorghe M ise lîie, S tân cii T eodorescu şi alţii.^ sau în brigăzi), dinamica creş­ perienţă la locul de muncă, o r­
terii producţiei anuale a crescut, ganizarea unor cursuri cu m eca­
de porum b decît în anii trecuţi. —t i—•-—/ i '— >\ t • / < f 1— ) iulv-IuJu fiind între anii 1960-1962 de nizatorii (G rădişte) precum şi
A cest lucru ne va da p u tin ţa să 200 la sută. Ea va creşte şi mai cu m anipulanţii şi şefii de
o’ecfivisli fruntaşi ridicăm si m ai m ult valoarea CIU gŞPSMJiWIL T I M O -® A ii»L O R mult în anii urm ători, putindu- sectoare.
se astfel realiza sarcina de me­
zilei-m uncă, să dezvoltăm con In gospodăriile agricole co­ S.M.T., colectiviştii au executat canizare la această fază în 1964, O atenţie deosebită s-a acor­
lective de pe raza oraşului Deva pînă in prezent arături adinei deci cu un an mai devreme. dat organizării din timp a vii­
tinuu avuţia obştească. se lucrează de zor la efectuarea de toamnă pe 1.977 ha. din cele toarelor locuri de lucru a m e ­
arăturilor adinei de toamnă. Cu 2.100 ha. planificate. Pentru a realiza indicele sta­ canismelor, prin am plasarea la
K IRIÎ IOAN ajutorul tractoarelor de la bilit, I. F. Orăştie urmăreşte u- timp şi chibzuită a acestora, ţi-
preşedintele G.A.C. „Ilra/.dă nouă“ hîndu-se seama de situaţia te re ­
tilizarea fiefăstraielor Drujba nului precum şi de faptul ca fu n i­
Apoldul de Sus

-.iaHMnnnHBnnnoPMHasuHBECBRinDBiapafflaasBHHwnwnnnaasBBBBsiHUBiSBnaHzianHBHanKianDntEnHtsc.saKraa ynawEBnmBaniBMEaEiniciHnssMnBnnnniaiSHEnjaisanHBBK-imnft'G&'.rBnnrassB

Se m i n a t rozootehnic grupate cîte 2-3, în brigăzi, fo- cularele să aibă masă lemnoasă’

Zilele trecute, la E xpoziţia fu ra ja re şi m uls, in scopul ge oare prin părţile noastre ? dublu h ib rid ă ; densitatea — losindu-le la tăierea 1 şi 2 succe­ am plasată în rap o rt cu capaci­
agricolă din D eva. sosiseră creşterii producţiei dc lapte ştii că niciodată n -a m avut sivă la fag. Pentru tăierile rase tatea de scos-apropiat a funicu-
m u lţi colectivişti din satele re ­ m arfă. îngrijitorii-m ulgători o producţie m ai m are de de molid, din bazinul Riul Mare larului.
giunii. Vizi tind expoziţia, ei au Tibori Bela şi Voioşdi Andrei 15.000 kg. la hectar. 40.000 p la n te la h e c ta r ; p ră ­
şit de 3-4 ori; îngrăşăm inte Sibişel, se intenţionează folosi­ S -a urm ărit totodată folosirea
asistat — s-ar p u te a spu n e — rea fierăstraielor acţionate rde mecanismelor la capacitatea lor
— 30 tone gunoi de grajd, 300 grupuri, electrogene, care sint normală, prin pregătirea şi p e r­
la o in te rsa n tă lecţie agro­ din G.A.C. O iejdea, care au Inginerul colectivei le-n e x ­ mult mai rentabile decit cele cu m anentizarea cadrelor de m e­
zootehnică. Lectorii erau ingi­ kg. superfosfat şi 200 kg. azo­
IZIDOR SÎRBU nerii. ca re în s o ţe a u g ru p u rile m u ls circa 2.000 litri la p te de plica t p e loc in ce co n d iţii se ta t de a m o n iu la fiecare h e c ­ benzină. canici, precum şi prin cointere­
colectivist la G.A.C. din Cistei, de vizitatori, iar cursanţi de­ la fieca re vacă din lo tu l pe tar.
raionul Alba. munceşte intr-una veniseră colectiviştii din Oiej- p l a n t e a z ă a c e s t soi d e c a r t o f i , Mecanizarea procesului teh ­ sarea lor m aterială în realizarea
din echipele de la cultura mare. dea, M esen tea , Geoagiu...
Prezent in fiecare zi Ia lucru, care-l au in prim ire, au fost în ce sol, cc fe l de lucrări se — H m ! în sea m n ă că noi nologic de scos-apropiat se c a ­ producţiei, asigurarea ram pelor
el a reuşit să totalizeze anul G rupul colectiviştilor din cei m ai interesaţi în a cunoaş­ cer executate, cină anum e, ce depăşim . racterizează prin întrebuinţarea de sus a funicularelor cu stocul
acesta (pină la 1 noiembrie) Oiejdea, îm preună cu ingine­ te m etodele fo ­ pe scară largă a instalaţiilor cu de buşteni sau lemn de foc,
rul lor agronom , au a d m ira t cantităţi de în ­ — C u m ? De ce? Nu prea cablu. De la primul funicular de m enţinînd în tot tim pul explra-
287 zile muncă. ore în şir exponatele, p urtind
a s e m e n e a d i s c u ţ i i i n c i t îţi. f ă ­ losite de m u lg ă ­ grăşăm inte tre­ avem condiţii! tip Wvssen. introdus în 1955, s-a tării ritm icitatea necesară. S-a
FLOR1AN DRĂGAN ceai impresia cu intr-adevăr te
lucrează într-o brigadă de cimp afli la u n sem inar re ca p itu la ­ torii de la P e­ V iz itîn d exp o ziţia, buie aplicate so­ — N u vă pripiţi — ie-a răs- ajuns în 1961 la 12 funiculare, urm ărit de asemenea ca scosul
la G.A.C. din Mihalţ, numărîn- tiv de agrozootehnic.
du-se printre cei mai harnici tre şti, 'Apoldul a g ric o lă din D e v a lului. puns preşedintele colectivei. din care unul automotor. In şi apropiatul lemnului de foc să
colectivişti. In primele 10 luni F iecare grafic şi fiecare p r o ­ Să fa cem u n calcul. 'Am re zer­ anul 1958 s-au introdus şi la a- se facă prin aceleaşi mijloace
ale anului, el a efectuat în dus expus era com entat, apre­ v a t suprafaţa de 20 hectare, am ceastă întreprindere funiculare mecanizate, care au fost folosite
gospodăria colectivă 260 zile- ciat, com parat cu rezultatele de Sus, Pricaz Discuţii boga­ arat-o la peste 30 cm . adin- semipermanente de tip Mîneciu, şi pentru lemnul de lucru, mai
din propria lor u n ita te. cu
muncă. c o n d iţiile lor. L a s ta n d u l g o s­ ele., in în g riji­ te, instructive, cirne. a m în c o rp o ra t c ile 40 cu caracteristici tehnice supe­ ales în sezonul de vară, elinii-
podăriei de stat din A poldul rea vacilor de lapte. au a v u t loc şi la sta n d u l C e n ­ rioare, putîndu-se instala în nînd instalaţiile paralele, risipa
de Sus. s-a discutat despre fe ­ trului experim ental de încer­ to n e gu n o i de g rajd şi 400 kg. orice condiţii de pantă, de ceie de m aterial lemnos în instalaţii
lul cu m s-a obţin u t aici creş­ De o apreciere bine m eritată
terea p r o d u c ţie i de o uă d e la s-a bucurat standul colectiviş­ care a sem inţelor — Gurasada. su p erfo sfa t la hectar... mai multe ori în profil convex. şi cheltuielile suplim entare.
23.000 buc. in 1958. la 746.000 tilor din Pricaz unde au atras Productivitatea funicularelor Muncitorii, inginerii şi tehni­
buc. in acest an. atenţia îndeosebi rezultatele — Asta da producţie, a spus — Aşa-i ! a crescut an de an datorită ex­ cienii din exploatările în tre p rin ­
o b ţin u te la producţia de lină, preşedintele colectivei. La so­ — Săm înţă este dublu hi­ tinderii folosirii funicularelor derii forestiere Orăştie luptă in
Livrarea către sta t a 878.000 m edia pe cap de oaie fiind de iul Scorospelka III s-au o b ­ Mîneciu, care odată intrate in continuare pentru însuşirea
litri la p te anul acesta, faţă de 5 leg. la m e r i n o s şi 2,350 kg. ţin u t 6.075 kg. la ha., iar la bridă, în prim ăvară, m ai dăm funcţiune, realizează o producti­ tehnicii avansate şi aplicarea ei
127.000 litri în 1958, de către la tigaie. cîte 200 kg. a zo ta t de a m o ­
G.A.S. din P etreşti, deci de 7 B ezostaia I — 6.203 kg. la ha.!...
ori m ai m ult, a produs uim ire C olectiviştii Iu liu Popa şi n iu la h ec ta r şi o să-l prăşim vitate însem nată (în I. F. O răş­ la locul de muncă, pentru extin­
şi satisfacţie printre colecti­ Kiss Iosif s au oprit în drep­ C înd a ve n it vorba însă des­
vişti. Şi, bineînţeles, a co n sti­ tul exponatelor dăienilor. pre obţinerea unei producţii de de cîte ori va fi nevoie. Aşa tie s-a ajuns la 75-80 m. c. pe derea mecanizării. în vederea
tuit u n im bold de a respecta 5.000 kg. p o r u m b b o a b e la
şi ei cu stricteţe program ul de — V ezi, 30.000 kg. la h e c ­ hectar p e teren n eirig a t, cei că vedeţi, avem toate condi­ zi şi utilaj). realizării înainte de termen a
ţiile...
tar ' Asta zic şi eu producţie p r e z e n ţ i e r a u —• c a s ă s p u n e m In preocuparea conducerii în ­ sarcinilor puse în faţa lor de că­
de ca rto fi! aşa — la ei acasă. treprinderii intră şi extinderea tre Congresul al III-lea al p a r­
G hidul devenise şi el un funicularelor autom otoare. A- tidului.
— Da, tovarăşe Kiss. Asta-i — T ovarăşii de la G urasada cursant ascultător. Iar sala e x ­
poziţiei se transform ase intr-o ceste mecanisme, fără motor, TR A IA N TACOB
soiul Q uenebek. Cred că nu au o b ţin u t 5.500 kg. E o pro­
in tr ă d ec ît 2 -3 tu b e r c u li la 1 acţionate de greutatea sarcini­ in g in e r
kg., i-a spus inginerul. ducţie bună. în se a m n ă că se
poate scoate. Să ved em ce adevărată sală de cursuri, cu
— Trebuie să ne procurăm m etode au folosit. M etodele,
sau m ai bine zis regulile agro­ foarte m u lt m aterial didactic. C antracfări de anim ale
şi noi săm înţă. a co n tin u a t tehnice, erau trecute pe un
panou alăturat : arătură adin- „Sem inarul“ agrozootehnic
tov. Kiss. Dar... soiul ăsta m er-
că la 30-35 c m . ; să m în ţă — a c o n t i n u a t . 'A f o s t p o a t e u n u l Convingîndu-se de avantajele care vor fi livraţi la greutatea
din cele m a i instructive, din pe care le au livrînd statului de 90-100 kg.
cele m ai interesante sem inarii cit mai multe animale şi pro­
duse animaliere, colectiviştii din Pentru anul 1962 ei au mai
la care au participat colecti­ Orăştie au mai contractat de încheiat contract pentru 100
curînd încă 10 boi, care au şi porci, 2.200 kg. lină şi 130.000
viştii. fost puşi la îngrăşat şi 80 porci
litri lapte.
A. DAVID
E. IOAN corespondent
' vs. -V'V*/''-.A / A / W V . V V '- A A ^