Page 81 - 1961-11
P. 81
ifR U M U l1 SOCIA L ÎSM U lM Nr. 2151
|7SrttaiAmKMSSo*a8C!Ki.‘*W>'•~ ¦
a?l
P li [ l î l i l î i i B S 81 LIBRARI!
Folosirea pe o tul popular al NAGY ISTVAN: La cea mai înaltă 25 NOIEM BRIE 1961
tensiune — roman. („Biblioteca
scară din ce în IOAN CIMPEANU oraşului Orăştie, pentru toţi“ nr. 95). PROGRAMUL I : 6,10 Muzică
ce mai largă a preşedintele Comitetului executiv în mobilizarea 512 pag. — 5 lei. de estradă ; 6,2 Em isiunea p e n
al Sfatului popular raional Orăştie
diferitelor for cetăţenilor la di H. PANAIIESCU: Zîmbetul. tru sate: Preocupări pentru bu
me organizatori 124 pag. — .‘î.fiO lei. na funcţionare a cursurilor a-
ferite acţiuni pa grozootebnice : 7,30 Sfatul medi
T. VI AMU : Sch IIer. („Oameni de cului : Oreionul : 8,00 Din prc.ui
ce de legătură cu triotice. Astfel, seamă“). de astăzi : 9,00 Roza vînt.urilor :
220 pag. — 8 Ici; (1,80 lei (car 9,30 Muzică populară rom ineas-
masele, printre care comisiile aici au fost mobilizaţi in acest tonat). c ă : 10,20 Concert ghicitoare:
12,00 Muzică din operete sovie
perm anente, comitetele de ce an 43.000 cetăţeni care au p res J. LONDON : Martin Eden — roman. tice : 12,20 Album sportiv ; 12.30
Ediţia a Il-a. Traducere, cuvînt
tăţeni pe străzi şi circum scrip ta t aproxim ativ 170.000 ore de înainte şi note de D. Maztlu. Cintă Lucreţia Ciobanii si nenr-
(„Clasicii literaturii universale”). deonistu! IIie Udilă : 15,45 P a
ţii electorale şi altele, mobili muncă patriotică la consolida 492 pag. — 10 Iei. gini din literatu ra slovacă • 16,1.5-
Vorbeşte Moscova: 17,50 Ş tiin
zarea cu ajutorul lor şi al de rea malurilor rîurilor, prelun ER. SCHILIER : Wilhelm Teii. Ira- ţa în slujba păcii : 18.30 Con
ducere de Veronica Porunibacu. cursul „Cine ştie ne scrie“ : 19,05
putaţilor a unui număr tot mai girea reţelei de apă potabilă, Prefaţă şi note de Mihai Isbă- Scrisori din ţa ră : 20,30 Ce e nou
şescu. (Colecţia „Biblioteca şco in librării ;
mare de cetăţeni la rezolvarea plantarea de pomi ornam entali larului" nr. 20“).
224 pag. — 4,25 tei. PROGRAMUL I I : 13,30 Mu
treburilor obşteşti şi de stat, con şi fructiferi, crearea de noi zo zică u şo ară; 14,03 Pagini
de m are popularitate din o-
stituie o preocupare de seamă a ne şi spaţii verzi, repararea şi perete ; 16,30 Cintă orchestra de
estradă a Radioteleviziunii, d i
Comitetului executiv al Sfatului pietruirea străzilor etc. La ob rijată de Sile Dinicu : 17,00 Me
popular raional Orăştie şi a co ţinerea acestor realizări au con lodii populare rom îneşti : 17,30
Carnet de reporter : U niversita
mitetelor executive ale sfatu ri tribuit din plin deputaţi ca Vic tea populară de a r tă : 19,30 Pe
teme in tern aţio n ale: 21,00 Ac
lor populare orăşeneşti şi comu tor Başo din circum scripţia e-
tualitatea ra d io ; 21,40 Album
nale. lectorală nr. 4, Petru Văduva a -tis tlc ; 23,15 — 0,55 Muzică de
Comitetul executiv al sfatu din circum scripţia electorală nr. dans.
lui popular raional şi-a îndrep 42, Ioan Drăgan din circum BULETINE DE ŞTIR I: 5 0 0 ;
ta t în primul rînd atenţia înspre scripţia electorală nr. 2 1 , care au 6.00; 7,00 ; 10,00 ; 11,00 : 13,00 :
atragerea maselor de cetăţeni la mobilizat cetăţenii la acţiunea 5,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52
— 23,55 (program ul I) 12,00 :
diferite acţiuni patriotice. Ca de înfrum useţare a oraşului. 14,00: 16,00 ; 18,00; 20,00; 23.00
urm are, prin munca patriotică Deputaţii de azi merg cu în
(programul II).
a cetăţenilor, mobilizaţi de că credere în mijlocul alegătorilor. La parterul noilor blocuri
de pe unul din bulevar
tre organizaţiile de partid, de Cu acest prilej, ei prezintă dări . f i # f * ' ţ ’f ' ŢŞ j f J ezP Fentris îmbunătăţirea dele oraşului C onstanţa,
putaţi, comitetele de cetăţeni pe de seamă privind înfăptuirile muncii culturale au fost deschise m agazine
străzi şi circum scripţii electora m o d ern e şi spaţioase.
le, in anul acesta s-au construit realizate in circum scripţia res Promisiune neîndepliniiă De curîrid, Comitetul raional al
şi rep arat peste 30 poduri şi po pectivă, dind posibilitatea alegă iemeilor din Alba lulia a organizat IN F O T O : Vedere din-
deţe s-au reparat şi întreţinut torilor de a le pune întrebări o consfătuire în care s-a analizat mun tr-u n asem enea magazin.
drum uri pe o lungime de 49 km. asupra felului cum au fost tra ca culturală desfăşurată de organi
au fost curăţite 3.000 ha. p ă duse în viaţă propunerile ridica zaţiile de femei. In hotărirea adop hneri la munca
şune. s-au săpat circa 10.000 te de către aceştia. tată s-au prevăzut măsuri pentru îm patriotică
m.l. şanţuri pentru scurgerea bunătăţirea activităţii culturale a or
Despre felul cum comitetele ganizaţiilor de femei în cadrul cămi
executive au ţin u t legătura cu nelor culturale, bibliotecilor comunale
şi săteşti, cercurilor de citit etc.
apei şi diferite lucrări de îm bu masele vorbeşte şi urm ătorul e- Pe strada M ihai răţirea canalului. B ar nu se face Intr una din zilele trecute 7
n ătăţiri funciare în vederea re xemplu. Nu de mult în satul Viteazul, colţ cu nim ic decît se p ro PF.TRU TOAţA tineri din organizaţia de bază
dării de noi terenuri agricultu Balşa s-a propus construirea ri strada P etru Ra- Şi, într-adevăr, în m ite. In prezent,
rii etc. Tot prin munca patrio nei şcoli de 7 ani. La construi reş din Deva, cînd pe lingă băltoaca corespondent
tică a cetăţenilor au fost tran rea localului de şcoală, care se ploua, se form a o că prin luna iulie, care se form ează / U.T.M., încadraţi în brigada de
sportaţi peste 7.000 m.c. m ate băltoacă m are de cînd plouă la col- î — OOQ—
rial necesar lucrărilor de con ridică la valoarea de 400.000 lei, apă care îm piedi lucrătorii de la muncă patriotică a tineretului
strucţii pentru şcoli, cămine s-au folosit mijloace băneşti din ca c i r c u l a ţ i a . ţu l acestor străzi, I n Iaitgee© ea#e din satul Cîmpuri de Sus, raio
culturale, poduri, drum uri şi a l Aceasta, datorită I.G.O. au ven it, m:
contribuţia voluntară a cetăţe canalului de scur circulaţia m ai este Colectivele sectoarelor preparare şi
nilor în sumă de 174.822 lei, gere de p e strada au desfăcut pava îm piedicată şi de prelucrare de la Preparaţia cărbune nul Ula, au p restat un num ăr de PENTRU 24 ORE
Petru Rareş, care bolovanii şi grăta lui din Petrila se află în întrecere.
te lucrări de folos obştesc. Va contribuţie de la buget 60.277 era înfundat. Ce ju l străzii Petru rele de fier răs- Ambele colective de muncă au obţinut Vreme nestabilă cu cerul mai 110-
loarea totală a economiilor rea lei, restul valorii de 164.901 lei tăţenii din cartier p îndite pînă şi pe succese de seamă în îndeplinirea pla
lizate prin muncă patriotică în constituind contravaloarea ma au sesizat această R areş în dreptul trotuare. nului de producţie şi îmbunătăţirea ca aproape 70 ore de muncă patria
raionul Orăştie se ridică pînă la terialelor procurate din resur stare de lucruri lităţii cărbunilor. In prima jumătate
sele locale şi munca prestată de conducerii I.G.O. canalului, au scos Cit tim p m ai are a lunii noiembrie, de pildă, colectivul tică. Cu această ocazie ei au SCOS t ros ziua. Temperatura în creştere
ora actuală la peste 2.600.000 şi li s-a p r o m is r e de gînd conduce sectorului preparare a spălat 1.142
zolvarea ei, adică g ră ta r e le şi... au tone cărbune special peste plan, căruia din locul num it „Parăul Ciomii“ ? Ziua între 4 şi 10 grade iar noaptea
desfundarea şi c u rea I.G.O. să 7iu-şi i-a fost îmbunătăţită calitatea cu 12,2
lei. către cetăţeni. Buna organizare plecat lăsînă lu la sută. In acelaşi timp la sectorul 13 căruţe de p ia tră necesara între 0 şi —6 grade. Vîrit potrivit din
O metodă bună folosită de că a muncii comitetului executiv al îndeplinească a- prelucrare au fost produse peste pian p entru construcţia unui saivan. sectorul vest şi sud-vest. Dimineaţa
sfatului popular al comunei Bal crarea... baltă. 687 tone brichete, de o calitate îm
tre comitetele executive ale sfa şa, îndrum at de comitetul comu ceastă prom isiune bunătăţită cu 3,1 la sută faţă de
nal de nartid a dus la rezultate 'Au a ş te p ta t c e normă. ANDRICA AUGUSTIN ceaţă locală.
turilor populare orăşeneşti şi dată cetăţenilor ?
comunale a fost aceea de a an a tă ţe n ii o si, o să p - S-au evidenţiat în mod deosebit to corespondent PENTRU URMĂTOARELE
varăşii Victor Dclcan, Ioan Florcscu,
tăm înă, o lună. Toth Ioan II, Ştefan Pope-cu şi alţii. i _ » - __ TR EI ZILE
liza în şedinţele de lucru rezul le amintite. In mod deosebit Apoi au sesizat din C. BÂDUTA Vreme schimbătoare cu cerul noros
tatele obţinute de către com ite scoatem în evidenţă contribuţia
tele de cetăţeni pe străzi şi c ir tov. Dumitru Sturza, nreşedin- nou conducerea corespondent şi temperatura staţionară.
cumscripţii electorale privind tele comitetului de cetăţeni şi a I.G .O . —© -
mobilizarea cetăţenilor la ac învăţătorilor, care nu şi-au pre- — Se va face to Contribuţia ciiiftiiK ito L îrn lfctt H agazineie
ţiunile de înfrum useţare şi gos curiet.it timnul în vederea re a O . C . L fradustrâal
varăşi, se va face ! la reducerea preţului
din Deva,
podărire a oraşelor şi satelor lizării acestui frumos edificiu 99 Justificări <( de cost 25 NOIEM BRIE 1961 S im e rîa şi C u g ir,
raionului nostru. De asemenea Demn de evidenţiat este depu
In primele 10 luni ale anului, D E V A : Evdolcia; HUNE-
a fost organizată între comu tatul raional Gherasim Ciueea- — Să vezi tova sarcina să se o cu colectivul fabricii chimice din
ne o întrecere pentru efectua nu care s-a interesat îndeanroa- răşe, la noi, c u m pe şi de a ctivita Orăştie a îndeplinit şi depăşit BOARA : Cer s e n in ; PE-
rea unui num ăr cit mai mare de pe de construirea scolii de 7 ani să spun, inovaţiile tea de inovaţii. angajam entul anual la preţul de
astea, m unca cu Iniţial, la acest l e f o n i c e d a t e ră e cost. Un aport preţios la aceas TROŞANI Două vieţi (se-
inovatorii, ce mai, serviciu au lucrat responsabilul m u n tă realizare l-a adus şi tinere
ore de muncă patriotică. Astfel, Realizările obţinute de că nu s-a făcut cine 4 oam eni. Apoi, cii cu inovaţiile ăe tul. Astfel, în cursul acestui an. ria l-a ) : C a r m e la ; SE B E Ş :
sub lozinca „Pînă la sîîrşitul tre comitetele executive ale ş tie ce... unul, m ai precis o la trust, care n -a un num ăr de 24 tineri au reali
anului 1961 fiecare locuitor să sfaturilor populare orăşeneşti şi tovarăşă, a fost m ai vizitat Zlatna zat şi aplicat 38 de inovaţii, care K er Ogli A L B A IU L I A : R e
D iscuţia aceasta trim isă la fa c u lta de luni de zile. au adus fabricii o economie în
între responsabilul te. In fine, o p eri valoare de peste 223.000 lei. vista visu rilo r; Enrico Caruso ; sînt bine )
cu m unca ăe ino oadă lungă servi Hăjustificată e
presteze 15 ore muncă p atrio ti comunale în ce priveşte mobi vaţii de la T ru stu l ciul a funcţionat insă preocuparea ELENA IOAN S1M ERIA : Carmela ; H AŢEG : a p ro v izio n a te }
aurului Brad şi şe cu 2 oameni. slabă a conducerii
că“ comitetele executive ale sfa lizarea maselor la rezolvarea di ful serviciului teh- Beci. fa p tu l că la exploatării (şef, corespondentă Prim ul raid spre stele ; O R Ă Ş
turilor populare orăşeneşti şi feritelor acţiuni de interes ob nic-producţie de E.M. Z la tn a in o v a ing. Vasile A ndre-
la E xp loatarea m i torii nu sînt îndru escu) şi a c o m ite TIE : învierea (seria l - a ) : LO-
comunale au pornit cu avînt la ştesc şi de sta t se datoresc unei nieră ..G heorghe m aţi, nu sînt a ju tului sindicatului '(ţesături de lînă, -
D oja“ Zlatna. r e taţi să-şi realizeze (preşedinte B ikay NEA : In um bra leg ii; TEIUŞ :
lucru, mobilizînd cu ajutorul legături strînse cu masele de flectă in m are si propunerile, e oa şte fa n ), care n-au A vionul pleacă la ora 9 ; B R A D :
formelor organizatorice de masă cetăţeni, a studierii şi generali tuaţia m uncii cu recum justificat. depus suficient in
in o v a ţiile de la teres pentru a face mătase
ce+aţenii la diferite munci. zării experienţei în muncă a a- aceasta din urmă. ..Justificate“ sînt, din mişcarea ăe Aproape de soare ; ZLA TN A :
avină în vedere inovaţii o mişcare
Nu nutem trece cu vederea re cestora, lucru ce se va face şi în Prin lunile m a r distanţa m are din de masă. pentru a H aiducul de pe C e rem u ş; ILIA:
tie sau aprilie, ser tre Brad şi Zlatna. stim u la şi a ju ta p e
zultatele obţinute de către sfa- viitor. viciul teh n ic-p ro şi îndrumările... te- acei care vor să T o a t ă l u m e a r î d e , c i n t ă şi. d a n şi bumbac.
ducţie a prim it aducă îm bunătăţiri
procesului de pro sează ; APOLDVL DE S U S: M e
ducţie.
o e cînd construcţia saivanului ? dicul şi vraciul.
Membrii întovărăşirii „Ioan depozitate la locul stabilit. Dar, anunţ
Budai Deleanu“ din satul Cig- din lipsă de preocupare, con
rr.ău au prevăzut în urmă cu un strucţia saivanului nu a fost SPITALUL OIFIGAT PRAŞTIE
an şi jum ătate să construiască începută nici pină în prezent. ANGAJEAZĂ
pentru turma de oi pe care o Materialele continuă să stea in
ploaie şi să-şi deprecieze calita Un şofer pentru
deţin un saivan şi să amenajeze tea.
pe lingă fintînă jgheaburi pen
tru adăpat. Materialele de con IOAN SUSAN
strucţie au fost procurate şi
corespondent
La orice oră din zi. m a g a z i les feiul exemplar în care ser autosalvare
nele din oraşul H unedoara c u CUM SÎNTEM SERVIŢI O vesc ospătarii. cu vechime de cel puţin
3 ani pe maşină
nosc o m are afluenţă de cu m Pentru creşterea volumului de
preparate proprii, T.A.P.L. H u
părători. Fie că intri in tr-u n
nedoara a luat măsura ca toa
m agazin de produse alim entare
tori şi-au manifestat nem ulţu tele pe care nu sînt afişate pre Mai multe prepárale te produsele ce se desfac reci la întreprinderea comunală orăşeneascăă 5
sau industriale, sau intr-o u n i mirea faţă de astfel de servire. ţurile. Aici este obiceiul de a bufete să fie preparate la o sin
se servi băuturile spre consum proprii gură bucătărie. Dar aceasta nu a „PETROŞAN a
tate de alim entaţie publică, con In general, în unităţile de in magazin. De asemenea, unele epuizat posibilităţile sporirii
produse industriale, in ce p ri produse, de pildă, salamul, este Pină nu de mult, în m ajori producţiei de preparate proprii. angajeaza \
staţi cu satisfacţie că m agazi veşte prezentarea mărfurilor ţinut în magazia de mină în loc tatea unităţilor de alimentaţie
in tr-un mocl cit mai atrăgător, să fie expus in magazin, la ve publică (T.A.P.L.), exista păre Restaurantele „Corvinul“ şi
nele oferă oam enilor m uncii un s-a făcut mult prea puţin de re. rea cum că preparatele proprii „Metalul“ din oraşul Hunedoa
Mărfurile stau in rafturi, iar nu au căutare. Unele măsuri ra, nu se ridică încă la nivelul
sortim en t bogat şi variat de tejgheaua este aproape goală. La magazinul de mezeluri şi luate în ultimul timp au demon cerinţelor în ce priveşte desfa
brinzeturi din Piaţa Unirii este strat însă contrariul. Să vedem cerea preparatelor proprii. Cau
produse. De asemenea, la magazinul mereu aglomeraţie. Cetăţeanul ce spun faptele.
„Mobila“, produsele expuse nu A. Pop şi-a m anifestat nem ul zele ? La „Corvinul“ nu se ser
Buna servire este preocupa pot fi văzute de aproape ! ? ţum irea faţă de acest fapt. El Ci ama din Hunedoara este v i veşte masa de prinz, restauran
tul deci nu este un punct de a-
rea principală a m arii m ajori Sistemul acesta de a ţine m ăr tracţie, iar la „Metalul“ meniu!
tăţi a lucrătorilor din unităţile furile departe de ochiul cum P rin unităţile zitată de mulţi oameni ai m un este sărac. Zilnic se repetă pe ® Un şe f d e g a r a j cu v e c h im e j>
părătorului, nu-i deloc bun. c o m e rc ia le din cii din localitate. Gestionarul lista de bucate aceleaşi ciorbe şi
comerciale. Acest lucru a fos* oraşul H u n ed o ara unităţii, tov. Ioan Putici, ca de supe, aproape aceleaşi niîncă- © Un m aistru rsnecamc auto s
Atenţie fată altfel întrec personalul de ser ruri. Şi apoi. orchestra - nu ar
constatat cu prilejul u n u i raid vire, se străduieşte să satisfa putea avea zilnic program şi în ® 12 conducători auto s
de cumoărătcr i că cit mai bine cerinţele con orele de prinz ? De altfel, mai
organizat silele trecute, cînd s-a sumatorilor. Zilnic aici se pre mulţi tovarăşi sesizau faptul că pentru aut< buze T V , aufotoiximetre, $
cerut părerea unor consum a Şi in unităţile O.O.L. Alimen a arătat că aglomeraţia se da- găteşte un bogat, meniu de pro orchestra nu are un repertoriu alitri cam io !ne şi autospeciale
tara s-au luat o serie de m ă toreşte modului defectuos de duse culinare. Se pot servi la stabilit, face pauze lungi şi in
tori şi lucrători din com erţ. suri pentru o mai bună aprovi orice oră năimituri (friptură la terpretează cîntece de proveni @ lira tractorist
zionare şi servire. Magazinul organizare a muncii. Aici sînt enţă îndoielnică, pe care nimeni
Marfa prezentată cu gtist nr. 1 din centrul oraşului lu trei salariaţi : gestionara, vîn- grătar, ficat, creier, rinichi S P I T A L U L UNIFICAT
zătoarea si o casieriţă. De servit etc.). tocăniţe, ciorbe, salate gus nu le ascultă. BR ÂjD
Tovarăşa Carola Ivaneiu, crează pe două schimburi, fiind In Hunedoara vin zilnic sul
gestionară la magazinul „Tex deschis fără întrerupere 16 ore. serveşte însă numai vinzătoarea. toase, bine preparate. Meniul A NG A J EAZÁ
tila“ nr. 1, este preocupată zil De asemenea s-au luat şi m ă Gestionara e de multe ori ple variază de la o zi !a alta. Şi re de oameni cu diferite treburi —
nic de aprovizionarea magazi cată la depozit (? !). Nu-i oare UN CONTABIL ŞEF
nului şi de o servire cit mai suri pentru o mai bună apro mai bine să ajute şi ea la ser zultatul ? In luna octombrie, ne-au spus mai mulţi tovarăşi.
bună a cumpărătorilor. Pen vizionare cu mărfuri. Magazi unitatea amintită a depăşit pla Oare de ce T.A.P.L. şi secţia co cu studii corespunzătoare şi înde
tru aceasta, la fiecare raion al nele dispun de cantităţi sufi vit ? Acest neajuns trebuie in nul la preparate proprii cu- 38,98 mercială a sfatului popular o- plinind condifiile !ega!e.
magazinului există cite un ca lăturat.
iet în care vînzătoarele trec ciente de mezeluri, brinzeturi, la sută. Şi în primele 15 zile ale răşenesc nu studiată posibilită
eventualele m ărfuri care sînt conserve de peşte, paste făinoa Aproape în toate magazinele lunii noiembrie, planul la pre ţile pentru înfiinţarea unui res
cerute de oamenii muncii şi se, făină albă, ulei, zahăr şi a l
pentru moment lipsesc din tele. alimentare, în mijlocul lor, stau parate proprii a fost depăşit cu ta u ra n t cu autodeservire ? Lo
magazin. De fiecare dată la butoaiele cu ulei. Dau un aspect peste 3.000 lei. I,a aceasta a con calul actual al restaurantului
întocmirea notelor de comandă In magazinele nr. 1, 2, 5, 11 tribuit nu numai meniul bogat, „Metalul“ s-ar preta foarte bi
se ţine seama de cele scrise în şi altele, lucrătorii se străd u urit şi e totodată neigienic. Nu clar şi modul atrăgător de p re ne. E o propunere căreia i se
aceste caiete. ar fi mai bine să se monteze zentare a preparatelor şi mai a- poate da curs.
butoaiele în nişe şi de acolo, cu
In ultimul timp, ne spunea
tov. Carola Ivaneiu, notele de iesc să servească cit mai civili un robinet, să se desfacă uleiul? *
comandă întocmite de noi sînt zat. „Ne place să venim aici, Propunerea ne-a făcut-o gospo
satisfăcute în mare majoritate. Cu prilejul raidului nostru, mai mulţi tovarăşi gestionari
ne-au declarat cîteva gospodi dina C. Crişan. Ea m erită să au propus ca I.R.V.A. Deva să-şi ridice la timp ambalajele care
Măsuri pentru o bună ser ne. Sintem servite atent, fru fie luată in seamă.
vire s-au luat şi la magazinul De asemenea, mai multe gos în cele mai multe cazuri stau zile în şir în magazine blocînd sp a
de confecţii „Elegant“. S-a in mos“.
trodus iluminatul fluorescent, Nu acelaşi lucru ii constaţi podine au propus trecerea mai ţiul de servire. De asemenea I.C.R.A. Hunedoara va trebui să
iar vitrinele au fost deschise. peste tot. La magazinul nr. 7, multor magazine la program de prezinte cu mai m ultă grijă m ărfurile mai ales sortimentele noi.
Dar, deşi magazinul are un gestionarul Alex. Bagheţ, işi g ă 36 ore. Un singur magazin cu Va trebui de asemenea să se acorde mai m ultă atenţie aprovizio
atelier de retuş, in care lucrea seşte treburi aproape zilnic în un astfel de program într-un nării magazinelor cu toate produsele solicitate prin notele de
ză un croitor, se mai pun încă afara magazinului (chestiuni oraş. cum este Hunedoara, e p u comandă. Şi nu ar fi deloc rău dacă, în scopul unei tot mai bu
in vin are confecţii şifonate, personale). Şi aceasta în timp ţin. Şi în privinţa curăţeniei şi ne aprovizionări, periodic gestionarii unităţilor de desfacere ar
pline de scame, aşa cum au ce in magazin sînt m ărfuri ca ordinei, în magazine se mai pot vizita depozitele I.C.R.A. si I.C.R.T.I.
fost desfăcute din pachete. Pe V. FURIR
bună dreptate unii cum pără- biscuiţi la pachet, bulion şi al face încă multe.