Page 82 - 1961-11
P. 82
Nr. 2151 DRUMUL SOClAlîSKffriffi
EK?.L38L3GS2 ftflt
I n şcoliie profe MUNCITORţ CU ÎNALTA CALIFICARE
-5-S5Lâ
Formarea şi cultivarea dragostei 1 m b i sia r e a e u n o ş ti n f e l o a*
? e o r c iie e em ^ e le ps^aetâee —
faţă de meseria aleasă condiţie im p ortan tă
R2B p r e g ă t ir e a
In îndeplinirea sarcinilor trasate de ABEL MUREŞAN * maistrul Tripşa Ştefan : „Se adevereş
Congresul al 111-lea al P.M.R., un te de secţia O.S.M. II, că elevii cla in iin citorilor ca lifica ţi
rol important il are pregătirea de directorul Grupului şcolar siderurgic sei 11 G, Săraru Virgil, Moga loan,
specialişti de înaltă calificare, capa Bălănoiu Nicolae, Isfănescu Eugen şi La Şcoala metalurgică din Petroşani cîle un profesor-inginer, din partea şco
Hunedoara
bili. să introducă şi să stăpîneascâ Onciu loan, au elaborat o şarjă în J — grupul şcolar minier — sînt înscrişi lii, care se ocupă cu îndrumarea şi
tehnica cea mai avansată. Înalta ca Maistrul acordă o mare atenţie ca ziua de 25 octombrie 1961, la cuptorul în anii I. II şi 111, 387 elevi. Pentru controlul elevilor în timpul practicii.
lificare a muncitorilor, tehnicienilor şi lităţii superioare a produselor ce Ie nr. 2, sub conducerea topitorului Stin pregătirea lor tchnico-proiesională cei O seric de elevi ca Huţan Ion, Tră-
maiştrilor determină în cea mai mare execută ucenicii, încurajînd elevii spre ghie Dumitru, cu o durată de 9 ore 14 profesori şi cei 6 maiştri duc o mun ian Viorel din anul III, lăcătuşi la ex-
măsură eficacitatea economică a in adoptarea metodelor noi de lucru în şi 10 minute". că susţinută, dindu-şi interesul ca ma pioatăriic miniere Lonea-Jief, Goliţă
troducerii tehnicii noi, buna organi lăcătuşerie, urmăreşte cu atenţie ca Acelaşi maistru oţclar anunţă şcoa terialul predat în şcoală să fie înir-o Alex, anul III, electrician de miriă la
zare a muncii, folosirea completă a la executarea pieselor după schiţă să la că elevii oţelari din anul III au strînsă legătură cu munca practică. preparaţia Pefrila, se numără printre
utilajului şi a timpului de lucru. fie folosite sculele şi maşinile cele. Practica propriu-zisă a elevilor se elevii fruntaşi la învăţătură. Aceşti elevi
mai potrivite, fazele şi operaţiile să elaborat două şarje rapide, avind un obţin zi de zi rezultate frumoase şi în
Directivele celui de-al 111-lea Con fie conforme cu procesul tehnologic desfăşoară în două etape. Elevii din practică, îmbinînd armonios cunoştin
gres al P.M.R. acordă o deosebită stabilit pentru fiecare piesă, cu mi tonaj de 200 tone fiecare. anul. I, de pildă, fac practică în ate ţele teoretice acumulate în şcoală cu
importanţă învăţămîntului profesional nimum de timp şi efort. lierul şcolii care e înzestrat cu 7 strun cele practice. Acest lucru e oglindit şi
şi tehnic. In anii 1960—1965 se vor Exemplele de mai sus şi multe altele guri, 2 freze şi un şeping, 3 săli-ate- de faptul că, în cursul acestui an, la
pregăti în şcolile profesionale şi teh Formarea Ia elevi a dragostei faţă sînt dovadă că elevii-ucenici în marca concursul organizat de Ministerul Mi
nice şi vor intra în producţie noi de meseria aleasă se realizează cu lor majoritate sînt pătrunşi de răspun liere dc lăcătuşerie dotate cu truse in nelor şi Energiei Electrice la Filipeş-
cadre de muncitori calificaţi în nu- succes şi în afara şcolii. în producţie. derea ce le revine pentru însuşirea din dividuale, maşini de găurit şi polizoa- tii de Pădure, de Ia Şcoala metalurgi
thăr de circa 260.000. Astfel, Ia secţiile furnale ale C.S.H., plin a meseriei pe care şi-au ales-o. re, o sală-atelicr de sudură electrică şi că din Petroşani s-au clasat pe locul
unde ucenicii îşi exercită practica, l.a aceasta a contribuit şi concursul pe autogenă şi alta de forje, în curs de or I trei elevi, în meseria de electricieni
O contribuţie importantă la pregă ei sînt puşi să execute singuri, sub meserii organizat de către M.M.C.M. in ganizare, care s-a construit prin mij de mină, şi doi pe locul I la meseria
tirea acestor cadre şi-o aduce şi Gru supravegherea şefului de echipă sau tre elegii şcol'lor profesionale in fiecare loace proprii. de mecanici de mină.
pul şcolar al Combinatului siderurgic a unui muncitor fruntaş, unele ope an. Dorinţa dc a obţine titlul şi diplo
din Hunedoara. raţiuni grele, care le dă sentimentul ma de cel mai bun ucenic furnal ist. A doua etapă de practică pentru ele R. BĂLŞAN
responsabilităţii personale, încurajîn- oţelar, lăcătuş sau strungar pe ţară. ii vii din anii II şi III, se desfăşoară în
Numai în anii 1959—1961, din şcoa du-i. Ucenicii sînt puşi aici să încăl mobilizează pe ucenici să-şi însuşească atelierele miniere ale exploatărilor din corespondent
la profesională a grupului nostru şco zească cauperele, să urmărească pe cu şi mai multă perseverenţă teoria şi Valea Jiului. La aceste ateliere există
lar au absolvit cursurile 677 elevi riodic funcţionarea lor, folosind apa practica meseriei pe care o învaţă.
pregătiţi în meseriile de furnalişti, ratele de măsură şi control. Pentru Cercuri pentru elevi
oţelari, laminatori, mecanici-utilaje a-i face să simtă din plin frumuse l-a concursul pe meserii organizat în
pentru uzinele cocsochimice, strungari, ţea muncii de fumalist, elevii-ucenici anul şcolar care a trecut, ucenici ca Utemistul Tănase Nicolae este unul dintre elevii fruntaşi La Şcoala tehnică de contabi cărţi, şezători şi serate literare
sudori, zidari-şamotori etc. Din şcoala din anul II sînt puşi să execute lu Vonica loan. Fopescu Mibai. Hege- ai Şcolii profesionale de m uncitori constructori din Deva. Pre- litate din Sebeş, în timpul li şi se discută unele lucrări o ri
tehnică de maiştri, în aceeaşi pe crări de pregătire a platformei, a duş Andrei, au primit diploma de cei gătindu-se cu conştiinciozitate, zi de zi, el a reuşit încă de pe ber, elevii participă la diferite ginale ale elevilor. Alt cerc frec
rioadă, au absolvit cursurile 77 elevi, jgheaburilor de scurgere a fontei şi mai bum ucenici furnalişti pe ţară. acum să acumuleze un bogat bagaj de cunoştinţe teoretice şi acţiuni cultural-artistice şi ventat cu m ultă plăcere este cel
iar alte cadre calificate au absolvit zgurii, pentru pregătirea evacuării Exemple asemănătoare de ucenici care practice, dovedind astfel m ultă dragoste f a ţă ’de profesia aleasă. sportive. Aceste acţiuni au loc
şcoala tehnică de muncitori calificaţi furnalelor, să inînuiască cu precizie au obţinut rezultate frumoase în anii De altfel, atit la practică cit şi Ia lecţiile teoretice, el are nu în cadrul unor cercuri înfiinţate al „Prietenilor muzicii“, care
şi şcoala tehnică de personal tehnic. instalaţia de perforare a şticului etc. trecuţi la concursurile amintite sînt mai note foarte bune. pe şcoală. Pentru iubitorii lite
multe Ia şcoala profesională a C.S.H. raturii funcţionează un cerc con organizează periodic audiţii pe
In anul de învăţămînt în curs, la /*• IN CLIŞEU : Elevul Tănase Nicolae, la bancul de lucru, efec- dus de prof. Livia Ciorogaru, in discuri.
grupul nostru şcolar se pregătesc Un ajutor preţios primeşte şcoala în tuînd tăierea unei piese. care sînt înscrişi m ajoritatea e-
1.489 elevi, dintre care numai la şcoala Ocazii pentru a-şi manifesta cu ho- ceea ce priveşte cultivarea la elevi a levilor. De asemenea, în cadrul şco
profesională sînt înscrişi 874, iar la tărîre dragostea faţă de meseria care dragostei faţă de meseria aleasă şi din
şcoala tehnică de maiştri, cursuri de şi-au ales-o, elevilor mai mari Ii se partea absolvenţilor şcolii profesionale. Aici se organizează recenzii de lii îşi desfăşoară activitatea
zi, 276. oferă prin participarea directă la unele Cu aceştia şcoala ţine o legătură per
munci mai complicate alături de manentă şi după absolvirea cursurilor. cercuri de atletism şi jocuri
In cadrul muncii instructiv-educa- muncitorii cu înaltă calificare. De cu- Furnalişti ca Giobanu loan, Rădneam- sportive.
tive desfăşurate de colectivul didactic rînd, elevii clasei a 111-a B, furna ţu Richard, Stănescu han, Rotundu
de la grupul nostru şcolar, unul din lişti, în frunte cu ucenicii Constan- Nicolae, Nojogan Alexandru, oţelari, CONSTANTIN BÎSCA
obiectivele importante urmărite îl con tinescu Gheorghe, Socaci loan, Sîrbu Meta Petru şi mulţi alţi absolvenţi ai
stituie formarea la elevii-ucenici a Petru şi alţii, au elaborat sub supra şcolii noastre, prin exemplul lor per elev
dragostei faţă de meseria aleasă. In vegherea maiştrilor şi a muncitorilor sonal, contribuie în mod direct la edu
acest sens, prin folosirea unor metode cu experienţă, 5 şarje de fontă de bună carea în spiritul muncii a viitorilor Aportul bibliotecii
corespunzătoare, am obţinut unele calitate. muncitori. In acest an, ca şi în anii
rezultate bune în munca noastră. trecuti. şcoala şi-a propus să organi In cadrul Grupului şcolar m i Inovatorul
Maistrul instructor are un rol Impor Interes pentru formarea la elevii- zeze o serie de acţiuni cu absolvenţii nier din Petroşani funcţionează
tant în formarea dragostei faţă ucenici a ataşamentului faţă de me şi alţi muncitori fruntaşi ai C. S. Hu o bibliotecă bine înzestrată. Un G h eo rg h e are doar 18 ani, dar Lucrarea a m ers greoi. V inciul Pare sim plu n u ? Dar G heor
de meseria aleasă, începînd cu aspec seria aleasă, se manifestă şi din nedoara, cum ar fi, întîlniri la care a- ajutor deosebit la consolidarea este inovator. Mai m u lt înalt trebuia transportat pe roate de ghe nu vorbeşte despre după-
tele/disciplinei •îrr ¦muncă, pînă la im partea colectivului de muncitori, teh ceştia să vorbească ucenicilor despre cunoştinţelor teoretice căpăta decit scund, cu ochi inteligenţi vreo ciţiva m uncitori, potrivirea am iezile celor două luni şi m ai
primarea simţului răspunderii faţă de nicieni:. şi ingineri de la oţelâriile importanţa şi frumuseţea meseriei lor. şi vioi ce contrastează cu m iş lui dura tim p etc. A tunci m -a m bine de lucru, dup ă -a m ieze cînd,
calitatea produselor executate de ele G.S.II. Maistrul Ştefan Tripşa, Erou serate cu teme ca „Frumuseţea mese te la cursuri, la îmbogăţirea a- cările lui încete, de om aşezat, gîndit că vagonul ar fi fost m ai în tim p u l liber, în loc să m e a r
vii-ucenici în atelierul şcoală sau în al Muncii Socialiste, primtopitorul riei mele“, „Cinstea de a fi muncitor cestora, îl prim esc elevii şi din vorbeşte cu o m aturitate sur uşor de ridicat cu un cric de gă la u n film sau să jo a c e volei
întreprindere unde-şi exercită practica. Nojogan Alexandru şi alţi oţelari al industriei siderurgice" etc. De ase partea bibliotecii, studiind nu prinzătoare despre tehnică, des m ină, asem ănător cricului cu sau fotbal, se apleca cu strada-'
Merită să fie evidenţiat felul cum se fruntaşi, distinşi pentru dragostea lor menea, la bibliotecă şi colţul roşu, se meroasele cărţi de specialitate pre meserie. Iţi vorbeşte cu dra care se ridică m aşinile cînd au nie asupra desenelor piesei, cal
preocupă de această problemă maistrul faţă de muncă cu diferite ordine şi vor organiza concursuri „Drumeţii ve ce se găsesc aici. Numai în u lti goste despre inovaţia l u i : cricul pană de cauciuc. cula, m odifica, crea. N u a m in
Antal loan, care depune eforturi sus medalii, sînt pilde vii în activitatea mele p atru luni, fondul acestei de ridicare a vagoanelor, pentru te şte nim ic de clipele in care,
ţinute în pregătirea ucenicilor lăcătuşi. de pregătire a ucenicilor. Sub îndru seli'1 „O'ne ştie,, cîştigă", şezători pe biblioteci a fost îm bogăţit cu schim barea butoanelor şi eclise- La şcoală, am făcut citeva de obosit de căutări, era la un pas
Prin felul cum execută demonstraţia marea părintească a muncitorilor mai încă 1.504 cărţi tehnice în va lor cap arc. E xp lică sim plu, fi sene tehnice a noii piese, aşa de renunţare şi n u m a i cu un
practică în faţa ucenicilor, prin alege vârstnici, generaţia de mîine de oţe diferite teme legate de succesele lur- loare de 13.492 lei. resc. cum m i-o închipuiam . Apoi efo rt n eo b işn u it de vo in ţă îşi
rea de lucrări care să cuprindă com m -a m adresat tovarăşului ingi continua m unca. Dar em oţiile
plexe operaţii de lăcătuşerie, el reu lari îşi însuşeşte pe deplin tainele stă- naliştilor şi oţelurilor C.S.H. etc. Peste 300 de elevi ai grupului — ş tiţi, ta ta lu crează la la ner V ereş R u d o lf de la ca b in e din clipa cînd piesa a fost v e
şeşte să dezvolte Ia ucenicii pe care-i şcolar îm prum ută şi studiază a- m inorul blum ing, in Hunedoara. tu l tehnic al Atelierelor R M R. rificată...
pînirii cuptoarelor de foc. pentru a Perseverînd în munca de formare Ia ceste cărţi tehnice. P rintre cei Acesta, care îm i fusese profesor
pregăteşte respectul şi dragostea faţă mai harnici în această privinţă M ă duc deseori la el. In tr-o zi, la şcoală, a cerceta t cu a ten ţie 'Acum p e a cest tin ă r îl p r e o
putea da oţel de calitate, atit de ne elevi a dragostei faţă de meseria pe se num ără elevii Stelian Po- desenele şi m -a în cu ra ja t in cu p ă , il fr ă m î n t ă m a i b in e zis,
de muncă, trezindu-le interesul faţă cesar patriei noastre. pescu (care a studiat de la în acolo, unui vagon i s-au rupt m uncă, oferindu-m i ajutorul. In pe lingă problem ele privitoare
de frumuseţea meseriei. care şi-au ales-o sub conducerea şi în ceputul anului şi pînă în p re punerea la p u n ct a inovaţiei, la m o d ifica rea cricului, o n o u ă
Iată ce ne scrie din partea secţiei zent 7 cărţi de specialitate), butoanele de la u n arc. P en tru .m-a a ju ta t şi teh n icia n u l V. M i- idee de inovaţie in legătură cu
drumarea organizaţiei de partid din Alexandru Petruş, Gheorghe hăilescu. La început, piesa co n finisarea a u to m a tă a osiilor, ş t
O.S.M. II, într-o scrisoare de felicitare, Gaia şi m ulţi alţii. a -i m o n ta la arc noi b u to a n e şi
şcoală, cu sprijinul organizaţiei U.T.M.
Rezultatele aportului pe ca- eclise, vagonul a fost ridicat cu
din grupul nostru şcolar, colectivul de re -1 aduce biblioteca se m ăsoa
ră prin succesele obţinute de ajutorul vinciului pneum atic.
cadre didactice se va strădui ca şi în elevi.
viitorii ani să dea cadre de muncitori B. RUSAUN
din ce în ce mai bine pregătite pentru corespondent
economia noastră naţională, capabile
să mînuiască cu pricepere marile agre
gate cu care este înzestrată industria
noastră socialistă.
cepută de m in e avea neajunsuri. sîn tem convinşi că în curind o
•w* ¦*/ N-/ •v"'w ' Astfel, funcţionarea ei se baza a doua in o v a ţie îi v a fi tre cu tă
pe u n sim p lu şurub fileta t şi în palm ares.
era greu de m an evra t. Cu a ju G heorghe Firuleasă este elev
î torul celor doi to va ră şi a m in în a n u l III, la Şcoala p ro fesio
D I N T R • O Z I tiţi. in locul acestui şurub am nală de ucenici din Simeria. Cu
DE MUNCA introdus o roată dinţată cu ştift. rind o să păşească în producţie,
Piesa a fost apoi co nfecţionată m uncitor calificat, m ontator de
şi s-a c o m p o rta t bine la probă. locom otive. O să fie. cu sig u ra n
% O zi ca oricare alta. Lazăr, M aria C rişan şi dari-şam otori, urm ăresc Consider insă că ea trebuie încă ţă, un m uncitor bun, pasionat
P entru elevii G rupului Sabin Neag. Deşi sint cu atenţie exerciţiile de m odificată. îm b u n ă tă ţită pentru de meserie. Asta se vede doar de
şcolar siderurgic din din clase diferite, toţi pe tablă, la clasa prof. a se com porta m u lt m ai bine acum .
H unedoara e plină însă stu d ia ză cu aceeaşi sir- Doina M ărgineanu... decit acum . V. CHIS
de preocupări diferite, guinţă. ...Ia r f.n t i m p u l a c e s t a ,
to a te in vederea acelu Aceeaşi sirguinţă o pentru ca elevii să p rin
iaşi s c o p : buna lor pre poţi vedea şi în a titu dă puteri sporite după ÎNCURCĂTURĂ <o&
gătire pentru a putea dinea ucenicilor Mircea orele de m uncă, perso
deveni m uncitori cu Ioniţă şi Sim ion M oldo nalul cantinei pregă 99
înaltă calificare, intrina va n din a nul 1 E, care teşte sala de mese. p e n I-am cerut tovarăşului Remus lor. In tr-o săptăm înă, după „bi
la biblioteca şcolii (în urmăresc cu atenţie e x tru a le servi, ca in fie Avram, directorul Şcolii profe lan ţ“, iese că-i mai bun Grigo
zestra tă cu p este 28.000 plicaţiile m aistrului Cor care zi o hrană gustoa sionale de ucenici din Simeria, re, în cealaltă că-i Augustin
volum e), fotograful i-a să şi substanţială. fruntaşii la învăţătură pentru
găsit cu cartea în m ină n e l R a ţ , ¦î n t r - v n u l d i n panoul de onoare. fruntaşul. De aici şi în cu rcătu
pe eleini fruntaşi Cor Text: I. STRĂUŢ ra. Ca să afli cine-i fruntaş tre
nel Andronache, stelian atelierele şcolii. — Anul I A — Matei Morar, buie neapărat să iei catalogul
Şi la ora de m a te m a Foto: I. TEREK anul I B —- Ion Dobrotă, anul cu „ultimele rezultate" pentru
II A — Constantin Martin, anul că ceea ce ieri încă era valabil,
tici, elevii anului 1 zi- III — loan Homorodean, anul astăzi s-ar putea să fie schim
II B. bat.
m ăm m '' Aici, d ire c to r Directorul a
iul s-a oprit
brusc S-a scăr lu at catalogul şi
pinat in cap,
a făcut calculul.
semn de mare
— Uite îmi zi
încurcătură. Şi
m-a în treb at: ce, acum e din
nou fruntaş Grigore, are media
— Să vă dau doi fruntaşi la notelor cu 30 de sutimi mai m a
învăţătură din anul II B ? re decit Augustin.
— Din fiecare clasă punem la Tovarăşul Remus Avram de
panou un elev, pe cel mai bun. data aceasta zîmbindu-mi des
Cine-i fruntaşul între fruntaşi chis, cu bucurie, mi a m ărtu
în anul II B ? risit că in curind (după cite se
vede) o să aibă şi alte „încurcă
Directorul nu mi-a răspuns. turi“. Fraţii Giurgiu nu vor să
A exclamat, aşa ca pentru sine, fie numai ei fruntaşi la în v ăţă
oarecum necăjit. tu ră Ei îşi aju tă colegii la c a r
te, învaţă îm preună cu ei. Şi
— Ei, vezi ce incurcătură-m i rodul acestui ajutor se cunoaşte.
fac ? Notele obţinute de elevii anului
II B sînt din ce în ce mai bune
Am aflat pe loc care-i în Curind, cînd o să i se ceară d i
curcătura şi cine-s autorii ei. rectorului fruntaşul clasei, n-o
fi cheamă Giurgiu Augustin şi să mai facă doar mediile note
Giurgiu Grigore şi sint fraţi ge lor a doi elevi pentru a -1 afla,
meni. Harnici amîndoi, cu p a ci a tuturor elevilor din clasă.
siune pentru meseria pe care o
învaţă, fruntaşi ai clasei. Şi-au — Dar, mi a mai spus direc
declarat amîndoi un fel de în torul, încurcături de-astea îmi
trecere la învăţătură. îşi anali place să am. Cit mai multe. Şi la
zează periodic „rezultatele de toate clasele.
producţie“, adică notele obţinu
te pentru temeinicia învăţăturii C. VASttLE
