Page 83 - 1961-11
P. 83
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2151
¦J ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I Să fie curmală agresiunea S.U.A
ULTIMELB ŞTIfcI DLTBSIE STIRr ULTIMELE ŞTIRI
împotriva Republicii Dominicane
— Dezbaterile Consiliului de Securitate —
NEW Y O R K 23 (Agerpres). liul de Securitate şi să se ia Luind cuvintul in calitate de
TASS transm ite : măsurile corespunzătoare înain reprezentant al U.R.S.S., V. A.
Lucrările Comitetului Politic P lenara C. C La 22 noiembrie V. A. Zorin, te ca guvernul Statelor Unite Zorin a subliniat uriaşa im por
(U.R.S.S.) preşedintele Consili să-şi înfăptuiască planurile. ta n ţă şi urgenţa problemei ri
al O. N. U. a l P . M . V . P. ului de Securitate, a convocat Garcia Inchaustegui, reprezen dicată de guvernul Cubei in
o şedinţă a Consiliului pentru tantul perm anent al Cubei la faţa Consiliului de Securitate.
NEW YORK 23 (Agerpres). - tetului Colilie al Adunării Generale lor din blocul N.A.T.O. se opun adop VARŞOVIA 23 (Agerpres). — examinarea scrisorii pe care a 'O.N.U., care a fost invitat la Amintind că potrivit relatărilor
La şedinţa din 22 noiembrie Comi a O.N.U. a luat cuvântul reprezentan tării acestei propuneri echitabile sub Agenţia PAP transmite că in primit-o la 21 noiembrie de la şedinţa Consiliului de Securita presei americane, in momentul
telui Politic al Adunării Generale a tul R. P. Romine, Eduard Alezincescu. pretextul că ea nu corespunde actua zilele de 21 şi 22 noiembrie a reprezentantul permanent al te, a cerut Consiliului să adopte de faţă în apropierea ţărmurilor
O.N.U. a continuat discutarea proble Iu cuvîntarea sa consacrată problemei lei diviziuni politice a lumii. Dar dacă avut loc la Varşovia cea de-a Cubei la O.N.U. In această scri cit mai grabnic măsuri pentru Republicii Dominicane se afi'a
mei dezarmării. dezarmării generale şi totale dele o astfel de compoziţie a comitetului 9-a plenară a C.C. al P.M.U.P. soare sînt demascate scopurile a curma intervenţia americană 14 nave militare americane,
Reprezentantul statului Peru a ară gatul romin şi-a exprimat satisfacţia care ar trebui sâ reia negocierile nu Plenara a dezbătut următoarele „intervenţiei armate în Repu împotriva Republicii Dominica printre care port-avioane, cru
tat că problema dezarmării este cea în legătură cu acordul intervenit în pare pentru anumite puteri să cores probleme : blica Dominicană“ organizată ne. Ce drept au Statele Unite, cişătoare, cu avioane, elicoptere
mai serioasă problemă care stă în tre U.R.S.S. şi S.U.A. cu privire la pundă diviziunii reale a lumii con 1. Raportul cu privire la pro de guvernul S. U. A. care a întrebat el, să trim ită forţe şi cu infanterie m arină la bord,
faţa omenirii şi în legătură cu acea unele probleme care trebuie să ghi temporane, aceasta se datoreşte lap- blemele de bază ale economiei prin aceasta „a încălcat drep armate pentru a sprijini regi V. A. Zorin a cerut ca S.U.A.
sta a apreciat în mod pozitiv decla deze negocierile relative la dezarma tului că aceste puteri persistă în a naţionale in anul 1962 ; turile suverane ale acestei mul dintr-o altă ţară ? Repre să explice in ce scop au fost
raţia sovieto-americană cu privire la rea generală şi totală. voi să ignoreze realitatea. Or, realita 2. Raportul delegaţiei P.M.U.P. ţări cu scopul evident de a îm zentanţii guvernului american trimise aceste nave. Poate că
adoptarea de comun acord a princi tea este că există state socialiste, care a participat la lucrările piedica poporul dominican să-şi au declarat că S.U.A. exam inea Republica Dominicană ameninţă
piilor pentru tratativele în vederea O caracteristică esenţială a progra există state grupate în alianţe militare exercite drepturile inalienabile ză măsuri în vederea democra S.U.A. cu o invazie ?
dezarmării. mului de dezarmare generală şi to occidentale şi există, de asemenea, Congresului al XXll-lea al şi, în conformitate cu năzuinţe tizării regimului din Republica
In cea mai mare parte a cuvântă tală, propus de Uniunea Sovietică — state neangajate în alianţe militare. P.C.U.S. le sale naţionale... să stîrpească Dominicană. In ce constă acea Reprezentantul S.U.A. a de
rii sale delegatul Perului a elogiat a spus E. Alezincescu — este toc Aceasta este o realitate indiscutabilă. şi să lichideze ultimele urme ale stă democratizare ? In prezenţa clarat că flota a fost trimisă
însă planul american dc dezarmare mai că chiar din prima etapă cursa Pretenţia ca statele aparţinînd unei Plenara a fost deschisă de IV. regimului Trujillo“. In scrisoare infanteriei marinei americane? pentru a contribui la eliberarea
în care, după cum se ştie, problema înarmărilor ar fi înfrinată, s-ar eli anumite categorii să fie inegal repre Gomulka, prim -secretar al C C. se subliniază că intervenţia ar Republicii Dominicane de dic
dezarmării este înlocuită cu problema mina practic posibilitatea unui atac zentate într-uii organ care ar urma a! P.M.U.P. In cadrul discuţiilor mată a S.U.A. împotriva Repu Acţiunile guvernului S. U. A. tatură. Dar măsurile unilatera
controlului asupra armamentelor. prin surprindere, pericolul de război să reia negocierile de importanţă co la primul punct al ordinei dc blicii Dominicane cu scopul de sint o primejdie pentru pace. le fără împuternicirile in acest
Reprezentantul Ceylonului a vorbit ar fi substanţial micşorat. vârşitoare cum sînt acelea privitoare zi cuvintul introductiv a fost Aceasta este o agresiune făţişă. sens ale Consiliului de Securiia
despre rolul pe care trebuie să-l aibă la dezarmarea generală şi totală, echi rostit de Ştefan Jedrichowski, a sprijini rămăşiţele regimului Astăzi ameninţă Republica Do te sau măcar ale Organizaţiei
ţările neutre în rezolvarea problemei Adoptarea unui astfel de program valează cu a spune că aceste trata membru în Biroul Politic al minicană şi Cuba, miine vor Statelor Americane constituie o
dezarmării. El a subliniat necesita de dezarmare generală şi totală ar tive trebuie să se desfăşoare pc o C.C. al P.M.U.P. odios al lui Trujillo, creează un am eninţa şi alte ţări. R epre încălcare directă a Cartei O.N.U.,
tea stabilirii unui termen concret de avea, de la început, un efect bine platformă dc inegalitate. zentantul Cubei a cerut ca precum şi a statutului Orga
înfăptuire a programului de dezar făcător asupra situaţiei internaţiona Wladyslaw Gomulka a pre precedent periculos şi dovedeşte Consiliul de Securitate să înfie nizaţiei Statelor Americane.
mare. le. ar reduce considerabil, sau ar eli Delegaţia romînă consideră inaccep zentat raportul delegaţiei reze S.U.A. ca agresoare şi să
mina încordarea în relaţiile dintre tabilă şi chiar şocantă pretenţia S.U.A. P.M.U.P. care a participat la că imperialismul american jo a ceară încetarea agresiunii. Cer 'Amintind că la 18 noiembrie
Delegatul Ceylonului a propus să state şi ar micşora substanţial, iar de a admite în organul de negocieri Congresul al XXII-!ea al aceasta, a spus el, în numele secretarul de Stat al S. U. A.
apoi ar elimina complet, pericolul dc P.C.U.S. că rolul de jandarm care „am e ţărilor mici, în numele celor Rusk, a declarat că avind in
ucişi de gloanţele infanteriei vedere că este posibil ca situa
Plenara a adoptat in unani ninţă popoarele din întreaga marine americane care a inva ţia din Republica Dominicană
m itate hotăririle cu privire la să se agraveze, guvernul am eri
problemele discutate. lume şi îndeosebi popoarele
Amencii Latine“. Guvernul Cu
bei cere să se convoace Consi-
se organizeze un „an al dezarmăm", război. încă două sau trei ţări aparţinînd ali .8.1, protestează împotriva legii dat alte ţări. Cer aceasta în nu can examinează măsuri în legă
în cursul căruia O.N.U. să-şi folo anţelor occidentale ca o compensaţie reacţionare icOarran mele respectării Cartei O.N.U. tură cu această situaţie, V. A.
sească toate organele şi să facă uz E. Alezincescu a arătat în conti pentru primirea unui număr de ţâri Zorin a în tre b a t: De co se con
de toate mijloacele pentru a crea con nuare că judecind după rezerv :1c for neangajate. Acest lucru iui este stipu FRAGA 23 (Agerpres) Ceieca Urmărind în primul rînd pe co Simulînd indignarea, Steven- sideră S.U.A. îndreptăţite să ho
diţii propice înfăptuirii dezarmării ge mulate de guvernul S.U.A. faţă de lat explicit, dar ce altă interpretare munişti, ea este îndreptată, de son, reprezentantul S.U.'A',, a în tărască soarta unui regim din
nerale şi totale. El a salutat hotărî- principiile declaraţiei comune sovx- s-ar putea da propunerii S.U.A. do transmite : asemenea, împotriva persoane cercat în discursul său să res altă ţară ? Poporul respectivei
rea Uniunii Sovietice de a relua tra to-ainericane şi după însuşi programul completare a Comitetului celor zece Secretarul general al F. S. M,, pingă acuzaţiile aduse Statelor ţări trebuie să hotărască soarta
tativele în problema încetării experi de dezarmare prezentat dc delegaţia state cu alte zece ? lor şi organizaţiilor progresiste Unite. „Prezenţa prietenească“ acestui regim.
enţelor cu arma nucleară. S.U.A., se parc că Statele Unite şi Louis Sailîant. în numele a 107 a flotei americane in regiunea
celelalte ţări din alianţa atlantică nu Ar fi de dorit — şi aceasta parc milioane membri ai F. S. M. a din S.U .A . care duc lupta pen Mării Caraibilor, a spus Ste- In continuare, V. A. Zorin, a
Reprezentantul R.A.U. a salutat şi ci au renunţat încă la poziţia negativă că a fost şi dorinţa unanimă a Adu tru pace, pentru revendicările venson, este cunoscută şi apro atras atenţia asupra paragrafu
această hotărire a Uniunii Sovietice. Li care a împiedicat iu trecut progresul nării exprimată cu prilejul votului re adresat preşedintelui S. U. A„ bată de autorităţile constituţio lui din scrisoarea guvernului
şi-a exprimat părerea că succesul tra acestor tratative. zoluţiei indiene — ca puterile occi Kennedy, o telegram ă de protest economice şi sociale ale oam e nale din Republica Dominicană. Cubei în care se arată că acţi
tativelor în problema dezarmării de dentale să renunţe în a crea obsta împotriva hoiăvîrii Curţii Su nilor muncii, împotriva discri Vorbind cu lux de amănunte unile agresive ale S.U.A. împo
pinde în primul rînd de un acord în După părerea delegaţiei romîne îm cole în calea realizării unui acord preme a S.U.A. de a pune în a- minării rasiale. F. S. M. cere a- despre dorinţa Statelor Unite triva Republicii Dominicane cre
tre Uniunea Sovietică şi S.U.A. El a prejurările sint dc aşa natură încât asupra compoziţiei organului care ar plicare legea McCarran. nularca imediată a acestor mă de a „contribui la democratiza ează un precedent periculos
subliniat totodată că ţările neanga sînt necesare eforturi sporite din par trebui să reia în cel mai scurt timp suri şi acestei legi antim uncito- rea“ Republicii Dominicane. pentru justificarea amestecului
jate sînt hotărîte să joace un rol con tea comunităţii internaţionale iubitoare negocierile. Absenţa acestui acord este Aplicarea acestei legi. se spu Stevenson a ajuns pină acolo direct în treburile interne ale
structiv în rezolvarea problemei de astăzi singurul obstacol formal în ca ne în telegramă, este în contra reşti care încalcă grosolan li incit a declarat că rămăşiţele altor ţări. V. A. Zorin a subli
zarmării. de pace pentru a bara calea războiu lea reluării negocierilor dezarmării dicţie cu constituţia, prevede bertăţile şi drepturile oamenilor regimului Trujillo sint spriji niat că atacurile reprezentantu
lui, pentru a încerca, la masa trata generale şi totale. pedepse grele pentru ccî care muncii consfinţite în declaraţia nite de guvernul Castro şi de lui S.U.A. impotriva guvernului
Reprezentantul R.A.U. s-a pronunţat apără libertăţile democratice. blocul comunist. Cubei nu fac decit să confirme
în sprijinul proiectului de rezoluţie al tivelor, să se obţină clarificări şi pro Un astfel de organ ar oferi garan drepturilor omului. aceasta. Intrucit guvernul S.U.A.
Austriei, Ceylonului, Etiopiei, Libiei, ţii că tratativele a căror reluare este Reprezentantul Cubei a res întreprinde în p o f j i j ş ^ p ^ f t i
Suediei, Sudanului şi Tunisiei cu pri grese în direcţia pregătirii unui tra aşteptată de toată lumea se vor des S e n tih |a în p ro c e s u l spionilor pins imediat aceste afirm aţii ri- O.N.U. asemenea acţiuni care
vire la preîntîmpinarea extinderii ar făşura în condiţii mai bune ca în tre vest=germ ani dicule, amintind că „forţele sint îndreptate împotriva inde
mei nucleare. tat de dezarmare generală şi totală cut şi cu succesul dorit. prieteneşti“ ale S.U.A. sint toc pendenţei altor ţări şi care re
MOSCOVA 23 (A gerpres).— americane, la pedepse privative mai forţele care au invadat şi prezintă un amestec in treburi
Reprezentantul Franţei a încercat adecvat scopului şi acceptabil pentru Guvernul roinîn este gata oricînd au semănat moarte şi distrugere
în cuvîntarea sa să fundamenteze ne toate statele. să participe la reluarea negocierilor
Comitetul Politic al Adunării Gene
rale ar putea să înlesnească această
cesitatea stabilirii controlului asupra sarcină dacă s-ar pronunţa în favoa pentru elaborarea şi adoptarea unui TASS tran sm ite : tle libertate pe term en de cîte în Mexic, Haiti, Guatemala, le lor interne, Consiliul de Se
tratat de dezarmare generală şi totală Colegiul M ilitar al Tribunalu 12 ani cu ispăşirea primilor trei
armamentelor. rea principiului care a făcut deja obi într-un cadru adecvat scopului, în lui Suprem al U.R.S.S. i-a con ani în închisoare, iar restul în Cuba şi în alte ţări. curitate nu poate să treacă cu
ectul unui acord între S. U. A. şi care să fie reprezentate principalele dam nat pe spionii vest-germani colonii dc reeducare. vederea problema ridicată de
După părerea delegatului Franţei, U.R.S.S. şi să ajute totodată Ia de interese şi tendinţe politice existente P. Sonniag şi W. Naumann, aflaţi Reprezentantul Republicii Do guvernul Cubei in Consiliul de
componenţa viitorului organ de de semnarea organului în care urmează astăzi în lume. în slujba serviciilor de spionaj Esfe necesară minicane, invitat la şedinţa Securitate.
zarmare nu trebuie să fie prea largă. să aibă loc negocierea dezarmării ge o politică Consiliului de Securitate, a ce
El s-a pronunţat totodată împotriva nerale şi totale. rut să se amine şedinţa Consi In legătură cu cererea repre
principiului participării pe baza ega liului de Securitate care ur zentantului Republicii Domini
lităţii în drepturi a reprezentanţilor mează să examineze scrisoarea cane, V. A. Zorin, preşedintele
celor trei grupări principale la tra In faţa Comitetului există, înir-a- Declaraţia C.C. al Partidului de destindere Cubei, deoarece, a afirm at el, Consiliului de Securitate, a ho-
tativele cu privire la dezarmare. Şe devăr, propunerea echitabilă dc a con Neo Lao Haksat nu a reuşit să studieze încă tărit să fixeze şedinţa Consiliu
dinţa Comitetului a fost apoi între stitui acest organ pe baza unei egale —Declaraţia luptătorilor această scrisoare şi declaraţia lui de Securitate pentru exam i
ruptă. reprezentări a statelor socialiste, a XIENG KUANG 23 (Ager- încercărilor imperialiştilor am e vest-germani lui Stevenson şl aşteaptă in narea problemei ridicată in scri
statelor aparţinînd alianţelor occiden pentru pace — strucţiuni din partea guvernului soarea guvernului Cubei, pentru
său. , dimineaţa zilei de 24 noiembrie.
NEW YORK 23 (Agerpres). - tale şi a statelor neangajate în alian preş). ricani şi a acoliţilor lor de a rea BERLIN 23 (A gerpres).—
La 22 noiembrie în şedinţa Comi ţe militare. Statele Unite şi aliaţii După cum anunţă postul de prinde flacăra războiului şi de Luptătorii vest-germani pen 5SE
radio Vocea P atet Lao, Comite a împiedica rezolvarea proble tru pace, membri ai Consiliului Poporul dominican
tul Central al partidului Neo mei Iaoţiene pe calea tra ta ti
Lao Haksat a dat publicităţii o velor paşnice. Mondial al Păcii, au dat publi
declaraţie in care sprijină rezo cităţii o declaraţie adresată
luţia adoptată la mitingul p arti C.C. al partidului Neo Lao
Urla® K e k k o n e iî a s o s it in U.R.S.S. delor politice şi organizaţiilor Haksat subliniază dorinţa sa de cere instaurarea unui guvernpopulaţiei din R. F. G. in care
de masă patriotice din Laos, a colabora cu toate partidele
care a avut loc la 20 noiembrie. patriotice în scopul înfăptuirii se spune : „Avertizăm îm potriva
MOSCOVA 23 (Agerpres). — Uniunii Sovietice, In cinstea pre rezoluţiei care se pronunţă pen încercării de a se revizui rezul
TASS transm ite : şedintelui a fost aliniată o com In declaraţie se subliniază că tru „unitate in lupta îndrentată tatele celui de-al doilea război democratic
panie de onoare şi s-au intonat scopul acestui miting a constat spre formarea guvernului de mondial, deoarece în urm a aces
¦La 23 noiembrie preşedintele imnurile de stat ale celor două in întărirea unităţii de luptă coaliţie“ şi pentru orientarea
Finlandei, Urho Kekkonen, a ţări. pentru fotmarea unui guvern Laosului pe drumul păcii, neu tui fapt naţiunea ar fi atrasă SAN DOMINGO 23 (Agerpres). Uniunea civică naţională şi-a re
sosit la Moscova. De aici el va de coaliţie şi in zădărnicirea tralităţii şi concilierii naţionale. într-o nouă catastrofă mons In tot cursul zilei de 22 no tras la 22 noiembrie consimtă
pleca la Novosibirsk unde se va După o scurtă odihnă la reşe truoasă, în tr-u n război civil şi iembrie în Republica Domini inîntul ci anterior la un guvern
întîlni cu N. S. Hruşciov, pre dinţa care i-a fost rezervată la Ţările m em bre ale „Pieţei com une“ urmăresc cană au continuat demonstra
şedintele Consiliului de Miniştri Kremlin, preşedintele Kekkonen să se înghită din p u n ct de vedere econom ic, una într-un război atomic“. In pre ţiile populare în sprijinul ins provizoriu condus dc Balaguer.
al U.R.S.S. va pleca cu avionul la Novosi pe cealaltă. zent, se subliniază în această taurării în ţară a unui guvern Agenţia United Press Interna
birsk. declaraţie transm isă de agenţia cu adevărat democratic. După
La gara Leningrad, înaltul A.D.N. din Düsseldorf, se con cum transm ite agenţia Asociated tional relatează că în după-a-
oaspete a fost întim pinat de -A- turează posibilităţile reale ale Press, tineretul a m anifestat pe miaza zilei de 22 noiembrie o
Aleksei Kosîghin, Frol Kozlov, NOVOSIBIRSK 23 (Agerpres). destinderii încordării internaţio străzile capitalei, San Domingo, m are mulţime de dominicani a
Ânastas Mikoian şi 'de alte per TASS transm ite : nale şi ale înţelegerii reciproce. demonstrat în faţa palatului
Bonnul insă respinge toate pro cerînd ca actualul preşedinte prezidenţial scandînd lozinci îm
soane oficiale. 'Au fost de faţă La 23 noiembrie, preşedintele punerile constructive care se potriva lui Balaguer. U nităţi ale
Finlandei, Urho Kekkonen a so discută în prezent în diferite Balaguer, care, după cum se ştie, poliţiei aduse în grabă au ata
diplomaţi străini. sit la Novosibirsk pentru a se ţări. cat pe demonstranţi cu grenade
este sprijinit de S.U.A., să fie în
cu gaze lacrimogene şi i-au a-
Autorii declaraţiei subliniază | lăturat de la putere. „Lozincile m eninţat cu armele automate
La gară, pavoazată cu dra întîlni cu şeful guvernului sovie necesitatea promovării unei noi de „libertate“ — relatează agen dar mulţimea nu s-a îm prăştiat
pelele de stat ale Finlandei şi tic, Nikita Hruşciov. linii politice în Germania occi ţia — au fost acum înlocuite cu decit atunci cînd în piaţa pala-;
dentală. Dezarmarea, tratatul strigăte de „Afară cu Balaguer“, tului prezidenţial şi-au făcut a-;
Patrioţii angolezi pregătesc o nouă de pace şi neutralitatea ne vor precum şi alte chem ări îm potri p ariţia tancuri şi trupe.
ofensivă împotriva colonialiştilor permite nouă, germanilor, să va actualului preşedinte“. Opo
promovăm o politică activă de ziţia împotriva lui Balaguer creş Agenţiile occidentale de prekă
destindere a încordării şi de relatează în acelaşi timp că n a
te de asemenea şi în cercurile o- vele de război nord-am ericane
continuă să se afle în apele te
RABAT 23 (A gerpres).— nează că în regiunea muntoasă coexistenţă paşnică se spune in poziţiei dominicane. Potrivit a- ritoriale ale Republicii Domini
La 22 noiembrie Marcelino de Ia sud de oraşul Carmona se cane. Potrivit agenţiei Reuter,
Dos Santos, secretarul General desfăşoară lupte crîncene în ca declaraţie. genţiei, gruparea de opoziţie p u rtăto ru l de cuvînt al D ep arta
al Confederaţiei naţionale a orga re „unităţile armatei colonialis m entului de Stat, Lincoln White,
nizaţiilor din coloniile portughe te portugheze au suferit deja : î» a confirm at într-o conferinţă de
ze a declarat în tr-u n interviu a- pierderi însem nate“. presă ţinută la Washington, că
cordat ziarului „Financial Daily m M S 2 iM * § ß W tg 'm navele americane continuă să
„Tribune des Nations“ subli patruleze de-a lungul coastelor
Maroc Inform ations“ că 1.400 niază că Mario de Andrade, p re Piaţă comună... BARNAUL. — La 23 noiembrie, în BONN. — La 23 noiembrie, cance Republicii Dominicane. „White —
de unităţi de luptă, formate şedintele !Partidului Mişcarea larul Adeiiauer s-a înapoiat Ia Bonn,
fiecare din 1 0 -1 1 luptători sînt (desen din „Krocodil“) drum spre Novosibirsk, Nikita Hruşciov, venind de la Washington, unde a dus transm ite agenţia — a refuzat
pregătite să înceapă o nouă o- Poporului pentru eliberarea An- şeful guvernului sovietic, a vizitat Insti tratative cu Kennedy, preşedintele
fensivă împotriva forţelor arm a go.iei, a an u n ţat că această o r tutul de cercetări agricole din Altai. S.U.A. împreună cu Adeiiauer a so să răspundă dacă navele ame
te ale colonialiştilor portughezi. ganizaţie acţionează în regiuni sit şi Schroder, ministrul de Externe ricane şi infanteria m arină au
Mqrcelîno Dos Santos a adău le Cuanza-Norte, Luanda, Congo MOSGOVA. — La 23 noiembrie Leo- al R.F.G., care l-a însoţit. fost trimise la cererea preşedin
gat că organizarea în grupuri şi Malcnje. El a adăugat că în nid Brejnev, preşedintele Prezidiului telui Balaguer şi a declarat că
mici de luptători a fost efectua prezent forţele patriotice ango Sovietului Suprem al U.R.S.S., s-a reîn CAIRO. — Potrivit unor ştiri trans
tă pentru ca trupele colonialiste leze organizează încercuiri şi tors Ia Moscova din călătoria făcută mise de la sediul Imamului Omanului nu ştie cînd aceste unităţi vor
să poată fi în perm anenţă h ă r ambuscade în aşteptarea unor în Sudan. p ărăsi regiunea în care se gă
ţuite. condiţiuni potrivite pentru a din Cairo, în regiunile muntoase ale sesc“.
trece la acţiuni de mare am MURMANSK- — La 22 noiembrie Omanului au avut loc în ultimele zile
Săptăinînalul francez ,,La Tri- ploare. spărgătorul de gheaţă atomic „Lenin", Agenţia France Presse anunţă
bunes des Nations“ scrie că în nava amiral a flotei sovietice din lupte grele între forţele patriotice şi că Rafael Trujillo, fiul fostului
ciuda zvorturilor care au circu Săptăinînalul francez aprecia trupele colonialiste britanice.
Arctica s-a înapoiat în portul Mur* dictator al ţării, care ocupa
lat. arm ata portugheză nu a iz ză că „în urm ătoarele săptă- mansk dintr-o lungă călătorie la lati
butit să Îafrţagă pe patrioţii mîni Salazar riscă să prim eas funcţia de şef al statului m ajor
angolezi“. Saptăm înalul m enţio că grele lovituri în coloniile tudinile mari din bazinul polar. dominican, a sosit miercuri la
portugheze“.
Paris.
Redacţia şi administraţia ziarului: stf. 6 Martie nr. 9, Telefon: l$L; 189; 75 Ta\-a plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale IM IR . nr. 2A33?n cjin 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Mai" — Deva
