Page 84 - 1961-11

rtur oara-Lf'ev!;

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ l-V A ! Inovatori

W rfâfasBhsssgi cu activitate bogată

0 Corul siderurgiştilor

Anul XIII. Nr. 2152 Sîmbătă 25 noiembrie 1961 4 pagini 20 bani (pag. 2-a); Directivele celui de-al III-lea Prin inovaţia inginerului Vita­
o Contribuţia voluntară a cetă­ Congres al partidului, cit şi ho-
In gospodăriile agricole colective mm p ţenilor, factor important in gos­ tărîrea partidului şi guvernului lie Ştefănescu, care constă în
• iii? podărirea comunelor. cu privire la ridicarea nivelului modificarea transportorului dc
Planuri de prudycjife tehnic al producţiei, trasează la cobzele de retezat buşteni în
¦y-'i : (pag. 3-a); sarcini im portante în direcţia ambele sensuri, se măreşte po­
bine chibzuite a Lucrările Adunării Generale a desfăşurării mai largi a m işcă­ sibilitatea de folosire a acestuia
Economiile ceferiştilor O.N.U. rii de' inovaţii şi raţionalizări în pe un front mult mai mare, spo­
Peste puţin timp în gospodă­ apoi defalcate pe brigăzi, ferme simerieni scopul uşurării eforturilor fizi­ rind productivitatea cu 20 la
riile agricole colective din regiu­ şi echipe, ţinînd seama de posi­ (pag. 4-a). ce ale muncitorilor, m ăririi pro­ sută.
nea noastră vor trebui întocmite bilităţile de producţie ale fiecă • ductivităţii muncii şi reducerii
planurile de .producţie pentru reia. In şedinţele de producţie IN FOTO; Biroul organizaţiei dc preţului de cost al produselor. O inovaţie im portantă, apli­
anul 1902. Rezultatele bune ob­ ale brigăzilor, aceste sarcini bază P. M. R. din secţia laminorul Pentru traducerea în viaţă a a- cată în exploatări, este cea a
ţinute de către gospodăriile vor trebui discutate, analizate 800 mm. — Hunedoara la lucru. cestor sarcini, începînd cu anul
agricole colective, în toate sec­ şi îmbunătăţite. 1960, colectivul I. F. Sebeş a a- tehnicianului loan Arsîn, privi­
toarele de activitate, cit şi in cordat o atenţie deosebită a c ­ toare la introducerea unui de-
creşterea nivelului de trai al Concomitent cu analizarea tivităţii inovatorilor. Rezultate­ covil acţionat de un motor cu
colectiviştilor se datoresc în sarcinilor, trebuie făcută şi ve­ le nu au întirziat să se arate. In troliu, inovaţie care aduce eco­
mare parte justei planificări a rificarea normelor de lucru în cadrul concursului organizat de nomii în valoare de 24.000 lei.
producţiei. Prevederile planu­ toate sectoarele, îmbunătăţin- Consiliul regional al sindicate­
rilor anuale de producţie trebuie du-se cele care în anul acesta lor, i. F. Sebeş a ocupat în se­ Inovatorii au fost stim ulaţi cu
să stabilească o folosire raţio­ s-au dovedit necorespunzătoare mestrul I 1961 locul I pe raion, premii în valoare de 9.500 lei.
nală a pămîntului, făcind posi­ în procesul de producţie. Nor­ pentru a treia oară consecutiv, Fruntaşe în m işcarea de inovaţii
bilă aplicarea întregului com­ mele să fie just stabilite pen­ iar pe regiune a fost clasată pe în cadrul întreprinderii sînt sec­
plex agrotehnic menit să ducă tru a duce la sporirea valorii locul III, prim ind diplomă şi torul industrializare şi sectoare­
la sporirea producţiei, să asigu­ zilei-muncă. Normele modificate premii in valoare de peste 5.000 le de exploatare Zlatna şi Oaşa.
re folosirea judicioasă a maşi­ vor fi aprobate apoi de aduna­ lei.
nilor şi uneltelor agricole şi să rea generală a colectiviştilor. Rezultatele bune se datoresc
ajute la repartizarea justă a Pe baza sarcinilor proiectele in cele 10 luni ale anului 1961 în m are m ăsură schim burilor de
forţei de producţie în tot tim ­ îmbunătăţite prin propunerile s-au înregistrat 45 de inovaţii, experienţă organizate între co­
făcute de colectivişti şi a nor­ dintre C3re 39 au fost accepta­ lectivele de inovatori. Pină în
pul anului. melor de lucru modificate va fi te, iar 26 aplicate. Comparativ prezent s-au organizat 4 schim­
Pentru ca fiecare gospodărie întocmit planul de producţie cu întreg anul trecut numărul buri de experienţă, (la sectorul
pentru anul 1962. înainte de a propunerilor de inovaţii numai
agricolă colectivă să-şi desfăşoa­ fi prezentat spre aprobarea adu­ în 10 luni a crescut cu 26 la sută. industrializare, la ocolul silvic
re activitatea în anul 1962 pe nării generale, planul de pro­ Bistra şi la sectoarele de exploa­
baza unui plan de producţie cu Cei mai activi inovatori sînt tare Oaşa şi Zlatna). La aceste
muncitorii Emil Mechea, iosif
Pop, inginerul Vitalie Ştefănes- schimburi de experienţă s-au
cu, m aistrul Francisc Jigmond şi scos în evidenţă metodele noi
tehnicianul David Opincariu. folosite pentru reducerea pre­
ţului de cost şi ridicarea pro­
Dintre inovaţiile cele mai im ­ ductivităţii muncii, precum şi
portante amintim pe cea a m un­ folosirea mecanismelor.
citorului Emil Mechea intitula­
tă „Modificarea registrului la La sectorul industrializare
gaterul „Progresul“, care privirii'-' s-ău form at colective ’de inova­
te m ărirea registrului de la 480 tori şi s-au organizat consfătuiri
mm. la 622 mm. Această inova­ cu acestea, cu care ocazie s-a
ţie contribuie la reducerea pre­ dezbătut realizarea inovaţiilor
ţului de cost pină la 5 la sută. din planul tematic, sprijinirea
aplicării unor inovaţii neapli­
cate şi confecţionarea unor pro­
to tip u ri: s-a organizat de ase­
menea, un concurs dotat cu p re­
mii' pentru realizarea unor teme
m ai'dificile din planul tematic,
etc.

CLEMENT BODEA

. ! corespondent

sarcini concrete pe brigăzi, fer­ ducţie anual va fi discutat în Contribuţia inovatorilor SĂRBĂTORIREA
me şi echipe, este necesar ca la organizaţia de bază P.M.R. din
Întocmirea acestui plan să con­ cadrul unităţii respective. In acest an, inovatorii (lin ca­ locomotive de m aistrul Dumitru Recenzii D eva¦ a prezentat spectacolul FRUNTAŞILOR
tribuie un colectiv larg, format drul atelierelor lî.M.R. Simcria Irinca, iar la atelierul de rep a­
din membrii consiliului de con­ întocmirea planului de p ro ­ au avut o fructuoasă activitate. rat vagoane de m aistrul Petre In ultima perioadă de timp, „Pe tr e p te le r e v is te i“/ In cadrul întrecerii so­
ducere, brigadieri şi şefi de echi­ ducţie pentru anul 1962 consti­ Fină în prezent, la cabinetul te h ­ Consţantiuescu, Această inovaţie Ia căminul cultural din comuna cialiste dintre sectoarele
pă, colectivişti fruntaşi în mun­ tuie un eveniment de seamă în nic au fost înregistrate 92 de a adus peste 62.000 Ici economii. Burjuc, raionul Ilia, s-a inten­ Spectacolul s-a bucurat de U.M. Cugir, pe trim estrul
că, tehnicieni sau ingineri zoo­ viaţa gospodăriilor agricole co­ inovaţii. Dintre acestea au fost sificat munca cu cartea. Intre III al anului 1961, sectorul
tehnist! şi agronomi de la sec­ lective. De această sarcină tre ­ aplicatei în producţie 69 de ino­ Rîridul inovatorilor creşte m e­ activităţile organizate cu scopul succes. sculărie a obţinut cele mai
ţiile agricole şi S.M.T. buie să se ocupe cu toată răs­ vaţii care au adus economii în reu. Astfel, în această lună fie­ atragerii unui număr cit mai frumoase realizări. Drept
punderea, atit organizaţiile de valoare de peste 150.000 lei. prin rarul Gheorglic Muntean a rea­ mare de cetăţeni la bibliotecă, I. AUREL urm are acest sector a ocu­
Indicatorii principali "de plan partid din G.A.C., consiliile de reducerea preţului de cost la lizat două inovaţii care contri­ se remarcă recenziile unor ro­ pat locul I pe uzină.
trebuie stabiliţi pe baza anali­ conducere, cit. şi inginerii şi manoperă şi materiale. buie la îm bunătăţirea sim ţitoa­ mane expuse de tovarăşii Eu­ corespondent
zei temeinice a activităţii şi re ­ tehnicienii agronomi, zooteh- re a calităţii produselor. gen V. Meteşan, învăţător, şi Comitetul sindicatului a
zultatelor obţinute în muncă de niştii. In acest an nu trebuie să Dintre inovaţiile aplicate în Zena Stana, funcţionară la Sfa­ Seminar organizat în seara zilei de
către unitatea respectivă în ul­ se mai repete greşelile din anul producţie cele mai im portante Pentru ridicarea calificării tul popular comunal. c u activiştii culturali 20 noiembrie a.c., la clu­
timii 2-3 ani. La stabilirea lor trecut, cînd într-o serie de gos- profesionale a inovatorilor co­ bul „Glieorghe Apostol“
trebuie să se aibă în vedere con­ podărji agricole colective din re­ sînt : „Maşina de sudat prin ANA STRATAN In comuna Vaţa de Jos, raio­ din localitate o festivitate
diţiile locale naturale de climă giunea noastră, la stabilirea pro­ puncte’1, realizată de brigada de lectivul de inovaţii a hotărît re ­ nul Brad, îşi continuă lucră­ la care au participat 475
şi scl. experienţa colectiviştilor ducţiilor rin s-a ţinut seama de inovatori condusă de Vicrei directorul căminului cultural rile seminarul cu directorii de tovarăşi muncitori, ingi­
în cultivarea plantelor sau creş­ posibilităţile existente, de ex­ Cimpoieşu (electrician), care a cent înfiinţarea unui curs de cămine culturale şi bibliotecarii neri şi tehnicieni ai secto­
perienţa şi rezultatele obţinute adus economii în valoare de din Burjuc din raion, început vineri, 24 rului sculărie, precum şi
terii animalelor şi posibilităţile în ultimii ani. 'Aşa, de pildă, la perfecţionare tehnică în cadrul noiembrie a.c. Referatele şi dis­ invitaţi ai celorlalte sec­
gospodăria agricolă colectivă din peste 29.500 Ici şi inovaţia „Me­ S p e c ta c o l reu şit cuţiile purtate au scos în evi­ toare din uzină.
de care dispun gospodăriile co­ Turdaş, deşi în anul 1960 s-a căruia să fie popularizate cele denţă sarcinile ce stau în faţa
realizat la cultura griului 2.640 todă de turnare a compoziţiei D e c u r inel, în sala clu b u lu i activiştilor culturali de la sate ^ DIONISIE URECHE
lective pentru sporirea produc­ kg. la hectar, pentru anul 1961 mai noi cuceriri ale tehnicii şi in perioada de iarnă. corespondent
s-a planificat a se obţine doar cuzineţilor de osie fără prelu­ „Filim o n S ir b u “ d in S im eria ,
ţiei agrozootehnice. Pentru ca 1.700 kg. la ha. De aserhenea, la să se predea lecţii de desen te h ­ C. VASILLU
gospodăria agricolă colectivă din crare“ aplicată în atelierul de nic. T eatrul de stat de estradă din
întreaga masă de colectivişti să Benic, raionul Alba, s-a plani- i, corespondent
V. G. M1HAILESCU
cunoască indicatorii principali (Coniiiuiare In pag. 3-a) i ÎS Ş fti-----. r - r r
Folosind chibzuit rezervele interne
de plan şi să aibă posibilita­
Colectivul dc nimici­ dura, precum şi prin re- depăşeşte suma de blevul Nicolae
tea să-i îmbunătăţească, ei tre­ tori de la secţia monta i- condiţionarea cuzineţilor 327.000 lei.
buie afişaţi la loc vizibil. locoinotive au obţinut de bronz existenţi inire- Atorar clin anul 111
frumoase rezultate in prinsă dc grupa lui Petru La realizarea acestor al Şcolii profesiona­
Sarcinile de proiect vor trebui lupta pentru economii, Muntean s-au economisit economii au contribuit le din Simeria îşi
folosind toate resursele din plin şi grupele con­ iubeşte meseria pe
contul anului viitor peste 11 tone de mate­ duse dc Zaharia Scrîn- care şi-a ales-o. El
interne de materiale. riale. diţă, de la ţcvi-instalaţii, va deveni, datorită
' In • schimbul 111 al zilei de 23 noiembrie a.c. colectivul sectorului 1 al Traian Irimie şi loan perseverenţei sale,
minei Lunca a extras ultimele tone de cărbune în contul anului 1961. Acest In urma iniţiativei to­ Valoarea economiilor Horea, dc la armături, Un bun strungar.
succes s-a datorat îndeosebi sporirii randamentelor şi desfăşurării pe scară Irinca Nistor. i ’ p. la cilin­
largă a acţiunii de ridicare a tuturor brigăzilor la plan. varăşului Iuochenjtie June realizată la materiale dc dri şi sertare şi alţii. IN FOTO : Nico­
către muncitorii ateliere­ lae Atorar verifică o
In acest sens trebuie subliniat faptul că la sectorul 1 Lonea, in acest an, rir •’ se turna din deşeuri AL PROTOPOPESCI! piesă executată de
toate brigăzile şi-au realizat lună de lună planul de producţie, şi au muncit lor R.A1.R. din Simcria cL ¦
cu un randament mediu de circa 5 tone pe post. dc alamă bare pentru su­

In fruntea întrecerii s-au situat minerii din brigăzile conduse de Aurel Prin înlăturarea operaţiunilor
Bcriudci, loan Farkaş, Lmauoil Bălănescu şi Nicolae Burtica. suplimentare

* Economii însemnate s-au ob­ sirea judicioasă a orelor de lu ­
ţinut la manoperă prin înlătu­ cru. Pe întregul atelier s-au
Datorită avîntului cu care s-a muncit iu acest an, tot mai multe colective rarea unor operaţii cum ar fi realizat economii in valoare de
din cadrul Combinatului carbonifer Valea Jiului raportează îndeplinirea, îna­ prelucrarea cuzineţilor după 351.000 lei la manoperă.
inte de termen, a sarcinilor de plan anuale. Piuă ieri produceau în contul turnare. Acest lucru a permis şi
anului 1962 colectivele sectoarelor 1 Petrila, investiţii Petriia, I Lonea, II Uri­ obţinerea de economii la m ate­ E. CREŢIJ
cani, investiţii Uricani, exploatării Uricani, secţiei construcţii metalice a riale (aproxim ativ 7 tone de me­
tal de antifricţiune şi bahnme-
tal). De asemenea înseninate e-
conomii s-au obţinut prin folo-

IJ.R.U..M. Petroşani, precum şi muncitorii preparaţiei Petrila care lucrează Ia •—o o o — 99 Dumneata cum ai făcut Dar loan Enăşcău, folosind
prepararea cărbunilor pentru semicocs elanul cîtorva tineri din bri­
Produse pesfe plan gadă, dorinţa de a face treabă

Colectivul dc muncitori, ingi­ La 1 noiem brie anul acesta, m uncă, răbdare şi grijă pentru cit in decem brie anul trecut bună a altora, încet încet a
neri şi tehnicieni de la fabrica m inerul com unist loan Enăş- creşterea şi educarea noilor şi atunci din cauza unui fa c ­ început să p u n ă lucrurile pe
„Vidra“ din Orăştie, organizin- cău a p relu a t una din brigă­ tovarăşi şi atitea altele. to r ca re n u d e p in d e a de ei roate. N im ic de zis, P etru Zidi­
du-şi mai bine munca- în sec­ zile codaşe ale m in ei Teliuc. ţi or „ m ai tra g e de t i m p “, N i­
ţii, pe faze de lucrări, a dat pes­ Fapta lui spune m ult. Pentru Cunoştea Enăşcău toate aces­ — lipsa de ram belu. colae Bulada, ajutorul de m i­
te plan produse a căror canti­ ' a o reda insă în întregim e, te lucruri ? El n e asigură că ner, „m a i ţin e o a m e n ii fă ră
tate reprezintă un procent de 3 trebuie să sp u n em că această da şi n u a vem nici u n m otiv ...Iată-ne la în cep u tu l lunii m a te r ia le “, se m a i s tă d in cin d
la sută. preluare a unei brigăzi ră m a ­ să n u -i dăm crezare. De ce a iunie anul curent. Acelaşi în cind de poveşti dar, in g e­
se in u rm ă m ai are două p re­ făcut-o totuşi ? La această Enăşcău cere să preia co n d u ­ neral — şi acesta e esenţialul
Astfel au produs peste plan cedente. P rim a acum doi ani întrebare, om ul te priveşte c u ­ cerea u n e i brigăzi de la i n ­
170 ni. velur I, 70 m, velur II, şi m a i bine, iar a doua, în rios pe sub sprincenele-i s tu ­ vestiţii, a lui E m eric Ileş, care — în brigadă se observă un
luna m a i din acest an. foase şi-ţi răspunde tot prin- lună de lună, răm inea cu
130 m. nutria I şi 500 ni. nu- tr-o în treb a re: „D um neata aproape ju m ă ta te din plan suflu nou.
tria II. ...La 13 a u gust 1959 a a vu t c u m ai fi fă c u t ?“. nerealizat. Se aprobă. D upă o A tit jena faţă de observa­
loc la gura p u ţu lu i o a d u n a re lună şi ceva b ila n ţ: fa ţă de
IOAN ELENA a m in erilo r secto ru lu i II de la Cert e fa p tu l că începînd cu 30 m.l. cit realiza în a in te bri­ ţiile şefului, noua organizare
m i n a T e liu c , c u c a r e p r ile j li se p tem b rie 1959, fo sta brigadă gada, sub conducerea lui E n ă ş­ a muncii, buna aprovizionare
corespondentă s-a a d u s la c u n o ştin ţă in iţia ­ a lui Sam oilă Ilca, m ereu pe cău atinge aproape 70 m etri. cu scule şi m ateriale, cit şi sfa ­
tiva u n ei com uniste sovietice, ultim ele locuri ale întrecerii, Secretul, m unca cu oamenii, tu rile c o m p e te n te şi v e n ite la
Despre strungarul Franci sg Sctiloşgr se spune ca este unul Realizări ale fru n ta şă în producţie, V a le n ti­ a în c e p u t să dea „ peste p la n “, organizarea lucrului, întărirea tim p ale lui E năşcău, au făcut
dintre cei mai pricepuţi meseriaşi de la atelierul mecanic al preparatorilor din Petrila na Gaganova. Iniţiativa pre­ la în c ep u t zeci, apoi su te de disciplinei. ca num ai după douăzeci de
C.S. Hunedoara. Afirmaţia aceasta este bazată pe fapte: vred­ ved e preluarea, de către şefii tone m inereu lunar. In fruntea zile b rig a d a să iasă „la p la n “.
nicul strungar n-a rebutat în anul în curs nici o piesă, iar Preparatorii petrileni au obţinut In de echipă sau brigăzi fr u n ­ ei trecuse u n com unist. ...La 1 noiem brie, E nă şcă u a Cu puţin, e drept, n u m a i cî-
norma o depăşeşte luna de lună cu 20—25 la sută. Nu de ultima vreme succese de seamă. Ast­ taşe, a conducerii echipelor, preluat o nouă brigadă, briga­ teva tone, dar, oricum, e în­
mult, el a fost primit în rîn'durile membrilor ele partid. fel, planul producţiei brute pe luna resp ectiv brigăzilor, răm ase în E adevărat, au fost şi greu­ da lui G heorghe R usu. T re­ c e p u tu l şi, dup ă c u m se vede,
octombrie a fost realizat în proporţie urmă. însuşirea ei presupune tăţi. R utina, inerţia, delăsarea burile încă m erg greu. Să prom iţător.
de lUG,1 la sută. in m o d obişnuit p e n tru cel ce sînt duşm ani perfizi cu care aduci, la p la n o brigadă care
o face, renunţarea temporară n u t e r m i n i b ă t ă l i a c i t ai. b a t e luni la rină ră m in ea in U rm ă Ş e fu l brigăzii are încredere
De asemenea, prin reducerea con­ la o serie de a v a n ta je de ordin din palm e. Dar dacă lupţi, în ­ in fo rţele oam enilor, în posi­
sumului specific de energie electrică m aterial (brigada codaşă, ori­ vingi. Şi E năşescu cu brigada cu 20-25 procente n u -i o trea ­ bilităţile, lor şi to to d a tă sigu­
şi aer comprimat au fost realizate cum , nu poate trece în rîndul a lu p ta t şi a învins. Victoria ranţa că vor încheia luna cu
economii în valoare de 42.000 lei. fr u n ta ş ilo r p e s te n o a p te şi, de lui s-a concretizat in su te şi bă uşoară. în a in te s-a m u n cit un plus de cel p u ţin 250 tone.
aici şi salar m a i m ic), presu­ sute de to n e minereu, peste
O mare contribuţie la obţinerea aces­ pune m u ltă bătaie de cap cu plan, in aducerea brigăzii noi lent, fără perspectivă, „om 'Acesta e lo a n E năşcu, C O ­
tor succese au adus-o schimburile punerea la p u n c t a a n u m ito r în prim ele rinduri. D e-a lungul M UNISTU L, cel care a preluat
conduse de loan Florescu, Ladislau nereguli de la n o u l loc de puşca m a i tirziu, hai să ho-, şi a adus în rîndul fruntaşelor
Lupa, Mihai Ncgreauu, loan foth II, a a p r o a p e 21 lu n i, E n ă ş c ă u şi trei brigăzi. Sem nificaţia fa p ­
Alexandru Oprea şi alţii. dinim o leacă, las’ că or scoa­ tului e p ro fu n d ă şi întărită
ai lui n -a u răm as sub plan d e­ "de î n t r e b a r e a : „ d u m n e a t a c u m
B. CONSTANTIN te restul cei din schim bul ce­
corespondent a i •f i -f ă c u t ?.“.
lă la lt“, era o c o n c e p ţie ,-c a re * '-'A. JURGA

prinsese rădăcini adinei.