Page 86 - 1961-11

»
Mr. 2152
caisawîw«ja
LA UZINA „VICTORIA" CALAN
Activitatea gazetelor de perete P lan u ri «le prodasefte
poate fi mai rodnică
Gazetele de perete de Ia uzina
„Victoria“ Călan, participante la
concursul gazetelor de perete o r­
ganizat de redacţia ziarului nos­
tru, a obţinut unele rezultate
bune în activitatea pe care o
desfăşoară. Ele îşi aduc un a-
port tot mai însem nat în mobili­
zarea colectivului la îndeplinirea
sarcinilor de plan şi a an g aja­
mentelor luate în întrecerea so­
cialistă.
Scoţînd în evidenţă rezultate­
le bune obţinute în secţii,
popularizind fruntaşii şi meto­
dele lor de muncă, gazetele de
perete iau atitudine combativă
faţă de lipsuri, critică pe codaşi,
pe cei care încalcă disciplina, pe
chiulangii şi nepăsători.
Un bun exemplu în această
privinţă îl constituie gazeta de
perete centrală pe uzină. In a r­
ticolele ce se publică la această
gazetă se evidenţiază realizări­
le muncitorilor din diferite sec­
ţii, se arată necesitatea spori­
rii indicilor de utilizare, îm bu­
nătăţirea calităţii produselor,
reducerea preţului de cost etc.
Aşa de pildă, in tr-un articol in ­
titulat „Reducerea preţului de
cost factor im portant în ridi­
carea nivelului de tr a i“, se arată mai mult sporadică. La aceste
succesele ce s-au obţinut în a-
ceastă direcţie şi că numai prin
reducerea cu 1 la sută a p reţu­
lui de cost pe uzină, se pot re a ­
liza economii cu care se pot con­
strui 71 de apartam ente. Intr-un
alt articol în care se vorbeşte
despre extinderea procedeelor
tehnologice înaintate se arată
necesitatea măririi intensităţii
de ardere Ia furnale în scopul
sporirii producţiei de fontă şi
reducerii preţului de cost al a-
cesteia, cit şi a folosirii combus­ cestora. Acestea sînt lucruri
tibililor interni la uscarea jghea­
burilor pentru elaborarea fontei.
In articolul „Cauzele rebuturi­
lor la turnătoria de lingotiere“
se arată că peste 50 la sută din
rebuturile ce se produc în a-
ceastă secţie se datoresc neres-
ueetării procesului tehnologic de
form are şi turnare. Conducerea
secţiei şi organizaţia de partid
a luat măsuri pentru ridicarea
calificării turnătorilor, întărirea
răsnunderii faţă de lucrul exe­
cutat atît a muncitorilor cit si a
maiştrilor. Ca urmare, în pre-
7.P11Í: s-a ajuns să se îm bunătă­
ţească mult calitatea lingotiere-
lor si să se lucreze cu rebutul
sub procentul admis. Din aceste
exemple se vede că articolele
publicate la această gazetă de
m-refe au fost eficiente. De m en­
ţionat că de cîtva timp la aceas­
tă gazetă apare si un supliment
satţric. u.nde se foloseşte carica­
tu ra si versul satiric, prin care
se ia atitudine îm potriva acelo­
ra care încalcă procesul tehno­
logic şi dau rebut, acelor certaţi
cu disciplina etc.
O activitate bună desfăşoară
şi gazetele de perete de la sec­
ţiile furnale, turnătorie şi m e­
canică. Activitatea acestor gaze­
te a fost îndreptată spre stim u­
larea interesului muncitorilor
Contribuţia voluntară a ce­
tăţenilor este una din princi­
palele acţiuni de masă prin ca­
re se afirmă tot mai mult ca­
pacitatea organizatorică şi mo­
bilizatoare a sfaturilor populare
pentru ridicarea nivelului gos­
podăresc şi social-cultural al
comunelor şi satelor din cuprin­
sul regiunii noastre. Pe lingă a-
portul pc care-1 aduce an de an
la schimbarea înfăţişării comu­
nelor şi satelor, acţiunea de con­
tribuţie voluntară îndeplineşte
in acelaşi timp şi un im por­
ta n t rol educativ, contribuind la
creşterea nivelului de conştiinţă
cetăţenească a ţărănimii mun­
citoare.
Comitetele executive ale sfa­
turilor populare, sub îndruma­
rea organizaţiilor de partid, au
luat o serie de măsuri pentru
organizarea acţiunii de contri­
buţie voluntară. Astfel, numai
pentru anul acesta, în cele 530
adunări populare s-au votat 499
lucrări noi din care 279 conti­
nuări din anii trecuţi, precum
şi 175 lucrări de reparaţii la
construcţii, stabilindu-se pe în­
treaga regiune un debit total de
3.819.300 lei.
Atit în sesiuni cit şi în cadrul sebită s-a acordat şi în ce pri­
adunărilor populare s-a pusiac-
centul pe terminarea lucrărilor
începute în anii precedenţi, pe
construcţia de noi şcoli, săli de
clasă, cămine culturale, dota­
rea acestora cu inventarul ne­
cesar pentru buna desfăşurare
a activităţii lor, in scopul creă­
rii condiţiilor extinderii învăţă-
mîntului obligatoriu de 8 ani şi
pentru continua dezvoltare a
muncii culturale de masă.
Pe lingă sarcina încasării su­
melor votate in cadrul adună­
pentru îmbunătăţirea calităţii
fontei, reparaţiilor şi a produ­
selor turnate.
Colectivul gazetei de perete
„Turnătorul“ putea să-şi aducă
însă o contribuţie şi mai mare
la eforturile colectivului dacă în
articolele publicate pe tema ca­
lităţii nu se m ărginea să eviden­
ţieze echipele care lucrează cu
rebutul sub admis şi să enum e­
re pe cele care depăşesc acest
procent. Era bine dacă la gazetă
se publicau articole semnate de
fruntaşii în lupta pentru calita­
te prin care aceştia să îm păr­
tăşească metodele lor de m un­
că, modul în care ci reuşesc să
dea produse de calitate. A rti­
colele critice, erau mult mai folo­ ca ele să oglindească preocupă­ Fără spirit de răspundere şi
sitoare dacă se scoteau în eviden­
ţă cauzele care au determinat
unele echipe să dea produse de
proastă calitate. De asemenea,
problema ridicării calificării
profesionale a turnătorilor, im
bogăţirea cunoştinţelor lor teo-
ietice, nu a constituit o preo­
cupare a gazetei de perete.
Activitatea altor gazete, prin­
tre care cele de la atelierul de
m ontaj şi secţia electrică, este
gazete nu sînt tratate cele mai
im portante probleme ale pro­
ducţiei deşi sint realizări dar şi
multe lipsuri în ceea ce p ri­
veşte disciplina, calificarea oa­
menilor.
Comitetul de partid al uzinei
a organizat consfătuiri cu colec
tivele de redacţie ale gazetelor
de perete, a întocmit şi un ghid
în scopul orientării activităţii a- în întrecerea socialistă cit şi la brigadierii sau organizaţia de
bune. Dar a te lim ita numai la
atît nu e suficient. Colectivele
de redacţie ale gazetelor de p e­
Z i u a ele l u c r u a l u a t s f i r ş i t . T o v . O lg a A d ă s c ă l i ţ e i , m a c a r a - construcţia va fi terminată.
g lst la se c ţia m e c a n ic ă a C. S. H u n e d o a ra , a v e n it la creşă
p e n tr u a -l lua p e C ostel, fiu l ei.
— Ai u ita t jucăria, îi s p u n e sera d e serviciu m ic u ţu lu i Costel.
rilor populare, o atenţie deo­
veşte executarea lucrărilor vo­
tate. Comitetele executive raio­
nale şi comunale au trecut ast­
fel la mobilizarea cetăţenilor în
jurul acestei acţiuni, rcuşindu-
se a se executa din totalul de
499 lucrări noi, un număr do 87
iar din totalul de 175 lucrări
de reparaţii s-au efectuat 42.
De asemenea se găsesc în con­
strucţii 331 lucrări noi şi re­
paraţii. Printre lucrările mai
importante term inate se num ă­
ră 5 şcoli, 11 cămine culturale,
12 poduri, 3 podeţe, 2 dispen­
sare etc.
Pentru mobilizarea maselor de
cetăţeni la executarea lucrărilor
votate o contribuţie deosebită au
adus-o comitetele de cetăţeni
in frunte cu deputaţii care au
desfăşurat o activitate susţinu­
tă. Astfel, comitetul de cetăţeni
pentru construcţia şcolii din co­
muna Ungurei, raionul Sebeş,
prin mobilizarea cetăţenilor la
munci voluntare a reuşit să dea
lucrarea în folosinţă realizînd
o economie de 30.000 lei faţă
de deviz. Activitate frumoasă a
desfăşurat şi comitetul de cetă­
ţeni din satul Petreşti, comu­
na Burjuc, raionul Ilia, unde s-a
dat deja în folosinţă localul şco­
lii de 4 ani.
Realizarea unor construcţii ief­ executarea lucrărilor votate.
tine şi în timp scurt, a fost
posibil datorită folosirii pe sca­
ră largă a materialelor din re ­
surse locale, ca de exemplu con­
fecţionarea cărămizii pe plan
local, procurarea întregului m a­
terial lemnos din pădurile şi
parchetele comunale, transpor-
tînd nisipul şi balastul cu ate ­
lajele cetăţenilor. De asemenea,
majoritatea lucrărilor care au
v i i ii mu i. y o c i A u s m u i au
In gospodăriile agricole colective
bine chibzuite !
(Ormare im pag la )
rete au fost lipsite de îndrum a­
rea şi controlul birourilor o r­ ficat să se obţină în 1961, 2,000
litri lapte pe cap de vacă fura­
ganizaţiilor de bază. Aceste nu jată, cu toate că înainte cu un
le-a aju tat Ia întocmirea p la ­
nurilor de muncă, la alegerea şl
tra ta re a celor mai esenţiale p ro ­ an producţia de lapte a atins
bleme de care se leagă îm bună­ 3.100 litri pe cap de vacă fu­
tă ţirea muncii în secţii. Atunci rajată. Acest fel de a întocmi
tin d se pregăteşte o nouă e d i­ planul de producţie nu poate
ţie a gazetei de perete este bine să stimuleze spiritul de iniţia­
ca colectivul de redacţie să fie tivă şi de răspundere al colec­
tiviştilor, nu poate fi un pian
ajutat în alegerea problemelor mobilizator.
ce urmează a fi dezbătute in
articolele ce se publică, pentru
rile colectivului din perioada fără să se analizeze rezultatele
respectivă şi să-î canalizeze e- obţinute în ultimii ani au fost
forturilor spre rezolvarea celor
mai urgente probleme de care se întocmite şi planurile de pro­
leagă strîns realizarea sarcini­ ducţie la gospodăriile agricole
lor de plan, îm bunătăţirea ca­ colective din Rîpaş, raionul
lităţii producţiei, reducerea con­ Orăştie, Berghin, raionul Alba,
sumurilor specifice, valorifica­ Apoldul de Sus, Gîrbova, raio­
rea rezervelor interne, m icşora­ nul Sebeş, Zlaşti, oraş Hune­
rea cheltuielilor de producţie ş; doara etc.
a manoperei eic. In anul trecut la gospodăriile
Gazetele de perete de la u zi­ agricole colective din Peştiş,
na „Victoria“ Oălan, pot şi tr e ­ Briznic, Bretea şi din alte sate
buie să-şi aducă o contribuţie şi planurile de producţie au fost
mai mare Ia înfăptuirea p lan u ­ întocmite de un singur inginer
lui de stat pe acest an la toţi sau tehnician agronom, fără a
indicii, a angajam entelor luate consulta consiliul de conducere,
crearea condiţiilor necesare în ­ bază. Acest procedeu nu trebuie
deplinirii încă din prim a zi a să se mai repete. De asemenea,
sarcinilor de producţie pe anul la stabilirea zilelor-muncă ne­
1962. Pentru aceasta se cere mai cesare efectuării lucrărilor de
m ultă preocupare fată de îm bu­ întreţinere a culturilor, trebuie
n ătăţirea activităţii acestora, să se analizeze bine condiţiile de
atît din p artea comitetului de lucru şi să nu se facă risipă de
partid cit si a organizaţiilor de zile-muncă.
bază din toate secţiile uzinei. O atenţie deosebită trebuie a-
Indrum ind şi controlînd în per­ cordată la întocmirea planurilor
m anentă munca colectivelor de * de producţie, dezvoltării m ulti­
laterale a gosnodăriei prin îm ­
redacţie ale gazetelor de perete, binarea armonioasă a celor mai
activitatea acestora poate fi
mult mai rodnică. rentabile ram uri de producţie.
Creşterpa animalelor este r a ­
N. BADIU mura de producţie care aduce
cele mai mari venituri colecti­
viştilor şi ea trebuie in anul vii -
La p ro p u n erea
c e tă ţe n ilo r
De mai multe cri cetăţenii satului
I,linearii Vele, din comuna Boşorod,
raionul Haţeg. în discuţiile cu depu­
taţii lor dc .pre problemele gospodă­
reşti au propus ca şi la ei sa se con­
struiască un cămin cultural. După ce
au chibzuit asupra posibilităţilor lo­
cale s-au apucat cu toţii de lucru. De
atunci nu a trecut nici un au de zile.
şi clădirea. noplui cămin cultural din
satul Lunca ni ,Vale. a fost ridicată in
roşu şi acoperită. Nu peste mult timp
Fot prin contribuţia voluntară a ce­
tăţenilor şi in salul Boşorod s-a în­
ceput construcţia urmi pod peste Vale
care să facă legătura cu dispensarul
comunal (construit în anul trecut).
La buna desfăşurare a lucrărilor
o contribuţie însemnată şi-o aduce
tov. Icronim Grecu, preşedintele co­
mitetului executiv al sfatului popular
ccmunal.
C. M. BOCA
tehnician agronom obiceiuri sini costisitoare. Ele se resimt
OF, brie, au rămas totuşi sume ne­
cheltuite ea sold la bancă in
ea caminieloi valoare destul de însemnată.
Preocupare slabă în ce priveş­
necesitat mină de lucru califi­ te executarea lucrărilor votate
cată s-a efectuat prin muncă şi cheltuirea sumelor încasate
voluntară. Sumele din contri­ a existat mai ales la unele co­
buţia voluntară au fost utili­ mune aparţinătoare oraşului re­
zate numai pentru procurarea gional Hunedoara. De exemplu
unor materiale ca ţiglă, scin­ comitetul executiv al Sfatului
dări, cuie, vopsele etc. popular al comunei Hăşdat nu
s-a preocupat in suficientă mă­
Rezultate pozitive au obţinut sură de executarea reparaţiilor
in această perioadă cu spriji­ la unele cămine culturale din
nul comitetelor executive ale satele aparţinătoare deşi a avut
sfaturilor populare comunale şi la dispoziţie pentru executarea
comitetele de cetăţeni din raio­ lucrărilor suma de 16.500 lei în­
nul Haţeg unde au fost ter­ casaţi din contribuţia volunta­
minate şi date in folosinţă la ră. In această situaţie sînt şi
începerea noului an şcolar 3 lo­ comunele Vingard, raionul
caluri de şcoli de 4 ani. De ase­ Sebeş, Rîui Bărbat, raionul Ha­
menea au fost terminate 7 că­ ţeg şi altele unde lucrările sint
mine culturale din care 3 con­ rămase în urmă.
strucţii noi şi 4 am enajări şi
reparaţii capitale. Activitate In cursul lunii decembrie vor
bună a desfăşurat şi comitetul începe in întreaga regiune o r­
de cetăţeni pentru construcţia ganizarea adunărilor populare
localului şcolii de 7 ani din in cadrul cărora vor fi votate
satul După Piatră, comuna Bu- lucrările din contribuţia volun­
ceş, raionul Brad, care a mobi­ tară pe anul 1962. Pentru buna
lizat cetăţenii la muncă vo­ desfăşurare a acestor adunări,
luntară. Asemenea rezultate au comitetele executive ale sfatu­
obţinut şi comitetele de cetă­ rilor populare comunale trebuie
ţeni pentru lucrări de construc­ să aibă in vedere ca la fixarea
ţii din comunele Balşa, Ceru obiectivelor ce vor fi votate a
Băcăinţi, raionul Orăştie, Me- se realiza în anul 1962 să se
teş, Benic, raionul Alba, Cris- ţină seama în primul rind de
cior, Criş, raionul Brad, Peştiş, terminarea lucrărilor începute
Hăşdat din oraşul regional Hu­ în anii trecuţi. In ce priveşte
nedoara şi altele. construcţiile noi, va trebui să
se aibă în vedere posibilităţile
Nu peste tot, comitetele exe­ reale de care dispune comuna
cutive ale sfaturilor populare sau satul respectiv de a realiza
au dat atenţia cuvenită reali­ obiectivele propuse. Adunările
zării acţiunilor din contribuţia populare vor trebui să consti­
voluntară pe anul 1961. Una din
lipsurile care se mai manifestă tuie un prilej de analiză a re­
în toate raioanele constă in
faptul că în fiecare an există zultatelor obţinute pină acum
o disproporţie mare intre pro­
centul de încasare a sumelor şi In cadrul contribuţiei volunta­
Astfel, deşi debitul pe anul re a cetăţenilor, o mobilizare
1960 a fost încasat în întregime
încă la începutul lunii noiem- mai intensă a deputaţilor, a co­
mitetelor de cetăţeni pentru
construcţii.
IOSIF HAJDU
şeful secţiei organizatorice a
Sfatului popular regional
Hunedoara
pnţj '•
tor mai mult dezvoltată. Trebuie
studiată încărcătura de anim a­
le, mai ales de vaci la suta de
hectare şi să se prevadă în pla­
nul de producţie creşterea efec­
tivului de animale din prăsilă
proprie şi cum părări, astfel în
cit această încărcătură să fie
corespunzătoare posibilităţilor.
In anul viitor trebuie de aseme­
nea extinsă creşterea păsărilor,
a porcilor şi albinăritul. R aţio­
nal trehuie întocmită balanţa fu­
rajeră studiindu-se in acest scop
toate posibilităţile de procura­
rea furajelor, prin cultivarea
plantelor furajere, folosirea res­
turilor vegetale şi ridicarea pro­
ductivităţii păşunilor.
O problemă im portantă de ca­
re trebuie să se ocupe colectivul
care întocmeşte planul anual de
producţie, cit şi întreaga masă
de colectivişti este contractarea
cu statul a întregului surplus de
produse agrozootehnice.
In atenţia tuturor colectivişti­
lor trebuie să stea sporirea con­
tinuă a producţiei agricole. De
aceea, este necesar să se stabi­
lească în planul de producţie —
pe baza constatărilor de pe teren
— cantităţile de îngrăşăm inte
suplim entare şi lucrările de în ­
treţinere ce trebuie aplicate în
perioada de vegetaţie. De ase­
menea, trebuie stabilit volumul
de lucrări ce se vor efectua cu
ajutorul tractoarelor.
întocmirea judicioasă a pla
nului anual de producţie care
în final duce la organizarea
superioară a muncii, la valori­
ficarea resurselor locale şi la
creşterea producţiei trebuie să
stea în atenţia tuturor colecti­
viştilor, inginerilor şi tehnicie­
nilor din sectorul socialist al a Lucrările de construcţie la complexul energetic „M ariţa
griculturii şi în primul rind în Est“ (R. P. Bulgaria), se desfăşoară în ritm rapid.
faţa organizaţiilor de partid. O
planificare judicioasă duce în­ IN FOTO : O brigadă de tineri montori la lucru.
totdeauna la rezultate bune în
toate sectoarele de activitate,
Ia creşterea veniturilor şi la ri­
dicarea nivelului de trai al co­ . . N Realizează economii
lecţii istilor.
.\ O
In primele zece luni au contribuit şi m un­ buranţi şi lubrefianţi
Obiceiuri J
costisitoare ale anului curent, co­ citorii de Ia atelierul în valoare de 5.658
- - Alo, aprovizionarea i N-aveirf lemn lectivul de muncitori, de reparaţii tractoare lei.
dc mină !...
ingineri şi tehnicieni şi maşini agricole Printre tractoriştii
Setul aprovizionării dc la l.M. Bar­
za nici n-apucă să lase receptorul jos de Ia S.M.T. Dobra, care, au realizat care au obţinut cele
că telefonul sună din nou. mai mari economii a-
au obţinut economii 40.920 lei economii,
— Alo, aprovizionarea! Aici secţia 'ii valoare de 168.627 iar tractoriştii au ob­ mintin pe Toma
Herci, Romulus Sicoe
Valea Morii...
lei. La sumă ţinut economii la car ­ si Emil Stan..*I
— Ştiu, vă trebuie lemn de mină I...
S-a a
Sînt zile in care se discută pc tonul
acesta, fie la telefon, fie direct, ore im De c.urînd, a L st asfaltată complet ceasta denotă preocuparea Sfatului
tregi. De fiecare dată şeful aprovizio­ strada „Filimon Sirbu" din Simeria,
nării ridică din umeri deznădăjduit. stradă principală pentru muncitorii ca­ popular orăşenesc — Simeria pentru
re locuiesc în pavilioanele G.F.R. A- huna gospodărire a oraşului.
— Am luat legătura cu I.R.Ţ.A... am
comunicat direcţiei... A. IFR1M
Pc mineri însă, e greu să-i îndu­ corespondep.
pleci cu vorbe. Lor le trebuie lemn de
mină. Din lipsa lui stagnează uneori 1 hşi comen i
producţia. Li se promite că lemnul vine,
Deficienţe la... controlul de calitate
fiindcă există în gară, că I.R.T.A., a
promis.... Situaţia, rămîne însă, de fapt, Printre produsele executate de nu putea fi instalat deoarece
aceeaşi: la depozit nu sosesc aproape I.I.L. „I. C. Frimu“ din Orăştie, era prea mare. Am răsuflat uşu­
în nici o zi mai mult de 30-34 camioa­ se numără şi paturile pentru rat, gindind că am scăpat de
ne, faţă de 50 cile trebuie să sosească copii. Un lot dintre acestea a necazuri. Dar mai erau etiche­
in mod normal. (Iu primele 7 zile ale sosit de curînd şi la magazinul tele de fabricaţie. Am vrut să
lunii curente, spre . xeippiu, numai în de mobilă din oraşul Brad. Am Ie iau jos, însă am rămas de­
ziua dc I au fost transportate de la cumpărat şi eu un astfel de pat, zamăgit. Etichetele erau lipite
gara Brad Ia mină 52 camioane cu dar aş avea de făcut unele ob­ cu smoală. M-am apucat să cu­
lemn de mină, intr-o altă zi 37, iar in servaţii în ce priveşte calitatea răţ locul unde erau lipite, dar
icsl sub 34). lui. In primul rind, dinţii m eta­ n-am reuşit complet.
lici de la lăcaşurile unde se face
Starea dc lucruri descrisă a deve­ îmbinarea părţilor componente, Acestea sînt doar citeva lu­
nit ceva obişnuit. Şeful aprovizionării au fost fixaţi la nimereală. Aici cruri, fără im portanţă la prima
s-a obişnuit cu cerinţele minerilor. Con­
ducerea I.R. LA. Dcvq, se vede că s-a a avut loc prima mea interven­ vedere, dar adunate la un loc
obişnuit şi ea cu sesizările. Dar. aceslc
ţie, fiind nevoit să pun mina pe îţi dau certitudinea că contro­
!os, în aliata :e. în nerealizarea planu­
lui Ia numeroase locuri de muncă de la daltă şi ciocan, pentru a îndrep­ lul tehnic de calitate de la I.I.L.
!¦ AL Barza. De aceea, trebuie schim­
ta lucrurile. „I. C. Frimu“ din Orăştie nu este
bate cit mai grabnic. Iar începutul va
A trebuit apoi, să utilizez şi de... „calitate“.
trebuie să-l facă conducerea I.R.T.A.
fierăstrăul, deoarece patul odată I. PÎRVA
Hunedoara — Deva.
montat, suportul pentru saltea tehnician,
Se estijide
şutişi d e a p ă Sfatul popular raional Brad
p o ta b ilă Id e a ! şi... a ltfe l
l)e citva timp in oraşul Orăştie Ţi s-a murdărit costumul. II împache­ Aşa sc întîmplă Ia curăţătoria şi vop-
au început lucrările de extindere a tezi Inimos şi-l duci la curăţătorie. Du­ sitoria dc pe strada Lenin din Deva a-
conductei de apă pota'oilă pe străzile pă 10-15 zile, tc prezinţi să-l ridici. Res­ parţinînd întreprinderii de industrie lo­
ponsabilul sau responsabila unităţii tc cală „1 Mai“ Deva. Nu cu toate cos­
Octombrie Roşu. Pavel Tcacenco şi primeşle politicos, cu zîmhetul pe buze tumele. Gclc noi „rezistă“ mai bine.
L V. Stalin. Noua conductă, care va şi-ţi aduce costumul, curat, călcat fru­ Cele, vechi însă... Frecată zdravăn cu
avea o lungime de cca. 800 m., va mos, ca nou. Plăteşti, mulţumeşti şi, sa­ peria de spălat duşumelele, ţesătura sc
alimenta cu apă potabilă atît străzile tisfăcut, îţi vezi mai departe dc treburi. destramă. Sc zice că nu rezistă şi pace.
Aşa ar fi ideal.
amintite cit şi baia populară din oraş. De ce însă nu se spune clientului
Din păcate se mai înlîmplă şi altfel. acest lucru cînd îşi prezintă costumul?
Pentru a urgenta ritmul de lucru Duci costumul Ia curăţat şi după ce r cc apoi nu i se spune termenul
şî a realiza economii la preţul de (rece timpul stabilit, te prezinţi să-l exact cînd va fi gala ? (Nu de alta dar
ridici. Ţi se comunică că incă nu e gata. la serviciile acestei unităţi apelează şi
cost, Sfatul popular al oraşului Orăş­ Mai freci odală şi încă odată şi, însfîr- cetăţeni din împrejurimi, care, oricum,
şit, îl primeşti. Dar cum îl primeşti ? cheltuiesc cu transportul. De ce nu se
tie şi I.G.O. au antrenat cetăţenii La uitucei, firele de lină destrămate spune celui ce-şi dă haina sau paltonul
din ţesătură îţi sugerează ideea unui la vopsit că va trebui să-şi coase sin­
oraşului la o acţiune de muncă pa­ pămâtuf; manşetele pantalonilor dc a- gur pc urmă căptuşelile la mîneci şi la
sernenco ; pata, care te-a determinat de poa Ie ?
triotică. Ga urmare, în fiecare zi pe alifel să-ţi „cureţi“ costumul, fe priveş­
te mustrător, şi, în fine, dacă nu vrei' Ar fi bine şi de dorit să se spună şî,
acest şantier vin zeci de cetăţeni pen­ să renunţi la el. Ic consolezi cu ideea mai ales, să sc procedeze în aşa fel
îneîf clienţii acestei unităţi, nu puţini
tru a săpa şanţul viitoarei conducte. că croitorul va pune mai mult suflet la număr, să fie mulţumiţi. Nu c greu.
Se cere însă mai multă bunăvoinţă din
Mare parte din şanţ a fost deja să­ rind iţi va călca pantalonii, pe care îi partea lucrătorilor curăţătoriei, mai
mult sprijin acordat acesteia dc către
pat şi s-a început montarea conductei va fi ncticit sau stopat, după cum c întreprindere.
dc marc stricăciunea.
propriu-zise.
MECI AMICAL
N. C. BARBU
TR. MAIGAN ine-rul V u lca n — U.T.A. A rad
corespondenţi 3*2 mite un fault In apropierea li­
Stadionul din Vulcan a găz­ niei de 16 m. a echipei gazde.
duit joi o intilnire am icală de Lovitura indirectă este executa­
fotbal intre echipa locală Mine­ tă puternic de Nagy, balonul a-
rul şi U.T.A., care activează în tinge „zidul“ şi intră in plasă.
cadrul categoriei A. Meciul a
plăcut m ult spectatorilor, el ri- La reluare, gazdele mai în­
scriu încă două goluri prin Co-
dicindu-se la o valoare apreciată troază şi Melinte II. Oaspeţii au
de către cei preze: T în tribune. o perioadă de dominare accen­
Localnicii, neintim idîndu-se de tuată, presează dar nu înscriu
valoarea adversarului, au făcut decit in min. 78 dintr-o lovitură
un meci bun, reuşind să învin­ de la 11 m. prin Sasu. Cel de-al
gă cu scorul de 3-2. Ei au oca­ doilea gol al oaspeţilor se înscrii
zia să înscrie prim ul gol în min. tot dintr-o lovitură de la 11 m:
30, dar Rîşniţă ratează o lovitu­ prin Tirlea.
ră de la 11 m. In min. 44 se co­
N.ROVENŢA
corespondent