Page 87 - 1961-11

pag. 4 DRUM UL SOCIALISM ULUI Nr. 2152

9ffig!g!Cagaa!?3MtfMa^MBgggEBfiilB3iUJ«^rafiKByTlKKnBaSSBae ISRVA'DWUmWn

întâlnirea dintre M. S. H ru şciov ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
o Urla© K ekkonen

NOVOSIBIRSK 24 (Agerpres)' NOVOSIBIRSK 24 (Agerpres) Cel cloi oameni de stat au avut Lucrările Adunării apărarea revoluţiei cubane
TASS transm ite : TASS transm ite : o convorbire în probleme lega­
te de nota guvernului sovietic Generale a O.N.U. NEW YORK 24 (A gerpres).— pentru o nouă agresiune îm po­
La 24 noiembrie N. S. H ruş­ La 24 noiembrie N. S. H rus*- adresată guvernului Finlandei la Preşedintele Filialei din New triva Cubei“.
ciov, ţm m -secretar al C. C. al ciov, preşedintele Consiliului de 30 octombrie a. c. Convorbirea York a Comitetului de luptă
P.C.U.S., şeful guvernului so­ s-a desfăşurat în tr-u n spirit de pentru atitudine ju stă fa ţă de El a subliniat că „o nouă a-
vietic, a sosit la Novosibirsk Miniştri al U.R.S.S., s-a întîlnit sinceritate, înţelegere şi încre­ Cuba, Jones, a cerut tuturor gresiune împotriva Cubei poato
unde va participa la consfătui­ dere reciprocă. meixibrilor acestei organizaţii şi să se transform e foarte uşor în-
rea lucrătorilor din agricultura Ia Novosibirsk cu JJrho Ke­ celor care simpatizează cu ea tr-o seînteie care să aprindă
Siberiei:- să-şi unească eforturile şi să incendiul unui război nuclearii
kkonen, preşedintele Republicii mobilizeze toate forţele progre­ .loues a subliniat că guvernul
Finlanda. siste pentru a împiedica o nouă S.U.A. speră „să pregătească in
agresiune îm potriva Cubei. secret o nouă Încercare crim i­
Interesele păcii şi securităţii în Europa NEW YORK 24 Trimisul special ca în lanţuri oamenii este imposibil nală de a înăbuşi revoluţia cu-
cer consolidarea relaţiilor prieteneşti să încătuşezi sentimentele şi spiritul Jones a declarat că „toate
Agerpres transmite: lor. Cu cît voni pune mai repede ca­ bană“ şi a chem at pe americani
între şi Finlanda Adunarea Generală a Organizaţiei păt colonialismului cu atît va fi mai
bine.
Naţiunilor Unite în şedinţele ei ple­
nare continuă să se ocupe cu deo­ Delegatul Iranului s-a pronunţai
sebită intensitate de una din princi­ împotriva stabilirii unui termen pre­
palele probleme înscrise pe ordinea cis în problema îndeplinirii totale a
de z i : problema lichidării sistemului

Cuvînfarea rosfifă de N. S. Hruşclov la prînzul oferii colonial. Discuţia asupra problemei Declaraţiei. indiciile confirmă intensificarea să urm ărească cu vigilenţă u-
» în cinstea lui Urho Kekkonen —- privind mersul îndeplinirii Declaraţiei Cuvîntarea reprezentantului S.U.A. a pregătirilor în Statele Unite neltirile îm potriva Cubei.
adoptată anul trecut de Adunarea Ge­
nerală prilejuieşte în permanenţă un demonstrat o dată mai mult poziţia
net imperialistă, expansionistă a S.IJ.A.,

NOV OSIBIR S K 24 (Agerpres). — TASS, trans­ K e kk o n en .- puternic rechizitoriu ia adresa poli­ lipsa totală de dorinţă de a pune R e s ta b ilire a reSafiş 1©r d i p lo m a t ic e
P rim u l s-a desfăşurat intr-o atm osferă cor­
m ite : ticii colonialiste. capăt amestecului S.U.A. în viaţa po­

L a 24 n o i e m U r i e p r e ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i ele d ia lă , p r i e t e n e a s c ă . In cursul şedinţei plenare din 22 poarelor care s-au eliberat de sub U, R. $«, S. şi B ra s ilia

M iniştri al U.R.S.S., N ikita H ruşclov, a oferit u n L a p r im au rostit cuvîntări N. s. Hruşclov noiembrie a luat cuvîntul reprezen­ jugul colonial, precum şi de a pune MOSCOVA 24 (Agerpres). un acord cu privire Ia restabi­
p r im in cinstea p reşed in telu i Finlandei, Urho şi Urho K ekko n en . tantul Pakistanului. Delegatul Pakis­ capăt războaielor coloniale în curs pe TASS transm ite : lire», cu începere din ziua de
tanului a chemat O.N.U. să găseas­ care le sprijină din punct de vedere 23 noiembrie 1961, a relaţiilor
Şeful guvernului sovietic, a dului Europei, N. S. Hruşciov a multilaterale intre ţările noas­ că căile şi mijloacele pentru „a pune material şi moral. In urm a unui schimb de scri­ diplomatice între Uniunea Rei-
declarat In cuvîntarea sa că, tre, impun o convingere fermă capăt colonialismului — acest ana­ sori care a avut loc între A. A.
din păcate, în actuala situaţie declarat : că mîine, ca şi astăzi, Finlanda cronism — cît se poate de repede". El a declarat că dominaţia colonială Gvomiko, m inistrul Afacerilor publicilor Sovietice Socialiste şi
Uniunea Sovietică nu mai poate Cedînd presiunilor şi cereri­ va urma linia de politică exter­ trebuie să fie „un proces care să se Externe al U.R.S.S., şi Santiago Brazilia şi cu privire ia schim­
considera nordul Europei ca o nă pe care a ales-o — linia Delegatul R. P. Alongole a salutat lichideze de la sine“, iar rolul O.N.U. Dantas, ministrul Afacerilor E x ­ bul de am basadori ex trao rd i-1
zonă a păcii şi liniştei, cum a lor din partea N.A.T.O. şi, mal Paasikivî-Kekkonen, faţă de în cuvîntul său Declaraţia cu privire să se limiteze la urmărirea acestui terne al Braziliei, s-a ajuns Ia nari şi plenipotenţiari.
fost ea piuă în prezent. ales, din p artea cercurilor m i­ care In Uniunea Sovietică se la acordarea independenţei ţărilor şi proces şi la „acţiuni de consultare”
litare ale R. F. Germane, şi an- manifestă o încredere deplină. popoarelor coloniale. Anul 1962, a cu puterile coloniale. „Stare de asediu“
N. S. Hruşciov a adăugat că gajindu-se activ in noi şi noi spus el, este un termen cit se ponte în Republica Dominicană
tocmai de aceea a fost adre­ pregătiri militare, după profun­ „Neutralitatea Finlandei con­ de realist pentru lichidarea totală şi Delegatul S.U.A. a mers pînă acolo
sată nota către guvernul Fin­ da noastră convingere, Dane­ stituie una din garanţiile im­ definitivă a colonialismului. îneît a acuzat poporul congolez — şi SAN DOMINGO 24 (Ager- - După cum transm ite agenţia
landei cu propunerea de a se marca şi Norvegia îşi subminea­ portante ale menţinerii păcii şl ml Belgia, pentru evenimentele tra­ preş). — P rensa L atin a Ia 23 noiembrie
elabora măsuri comune în ve­ ză implicit securitatea, contri­ liniştei in nordul Europei şi în Reprezentantul Somaliei a cerut gu­ gice care au loc în această ţară afri­ populaţia oraşului San Domin-
derea întăririi frontierelor Fin­ buie la agravarea situaţiei in regiunea Mării Baltice“, a ară­ vernelor Portugaliei şi Africii de sud cană. După părerea delegatului S.U.A., In Republica Dominicană con­ go a organizat un m arc miting
landei şi Uniunii Sovietice. nordul Europei şi în bazinul Mă­ ta t N. S. Hruşciov. „să privească cu ochii deschişi reali­ O.N.U. trebuie să aştepte pînă cînd tinuă m ari m anifestaţii de p ro ­ în cursul căruia şi-a exprim at
rii Baltice, îngreunează situa­ ţările aflate încă sub jugul colonial test împotriva amestecului Sta­ protestul împotriva prezenţei
Nikita Hruşciov a subliniat că ţia vecinilor lor neutri şi apro­ Totodată el a subliniat că în tatea zilei de astăzi“. Dacă poţi arun- vor căpăta independenţa din partea telor Unite în afacerile interne
Uniunea Sovietică consideră pie de ţărm urile Finlandei şi U.R.S.S. stirneşte o îngrijorare puterilor colonialiste. ale ţării. In faţa creşterii indig­ navelor nord-americane în ape­
diept o datorie a sa deosebit de Uniunii Sovietice pericolul ve­ serioasă activitatea grupurilor Provocări aSe Frasiţe! nării populaţiei, preşedintele le teritoriale ale Republicii Do­
im portantă de a întreprinde de nit din partea m ilitariştilor şi de dreapta, a adepţilor lui ,Tan- In cuvîntarea sa delegatul S.U.A. Balaguer, omul de paie al g u ­ minicane.
pe acum', cit mai e timp, toate revanşarzilor germani. ner, în Finlanda, îndreptată împotriva Tunisiei nu a putut să nege faptul că Statele vernului dc la W ashington, a
măsurile necesare pentru a lega spre subminarea prieteniei cu Unite dispun de colonii. EI însă a instaurat în capitala ţării „sta­ In to t cursul zilei de 23
mîinile militariştilor şi revan­ Totodată şeful guvernului so­ Uniunea Sovietică, spre submi­ TUNIS 24 (Agerpres). — ~T’T declarat că acestea intră sub acţiunea rea de asediu“, a interzis circu­ noiembrie, potrivit relatărilor a-
şarzilor vest-germani care cer vietic a subliniat că după publi­ narea liniei Paasikivî-Kekkonen. La 24 noiembrie a fost dat p u ­ declaraţiei numai „din punct de ve­ genţiilor occidentale de presă,
eu neruşinare revizuirea frontie­ carea notei adresate de gu­ Ne punem întrebarea, a spus blicităţii un comunicat al gu­ dere tehnic“ lâsîiid să sc înţeleagă laţia între orele 18 şi 5 dim inea­ populaţia din San Domingo a
relor de stat statornicite după vernul sovietic guvernului Fin- N. S. Hruşciov, dacă nu cumva vernului tunisian în care se a ră ­ că S.U.A. nu vor permite O.N.U. să manifestat pe străzi împotriva
cel de-al doilea război mondial, aceste cercuri se străduiesc să ri- că Ia 22 noiembrie artileria se amestece în treburile sale coloniale. ţa şi a adus numeroase tancuri familiei dictatorului Trujillo şi
pentru a Întări implicit pacea landei, conducătorii Danem ar­ pregătească condiţii pentru res­ franceză de pe teritoriul Alge­ a regimului reacţionar instaurat
şi securitatea tuturor popoare­ cei şi Norvegiei continuă să p ri­ tabilirea „frăţiei de arm e“ cu riei a deschis focul împotriva In cursul şedinţei a luat. dc ase­ şi trupe. Concomitent, guvernul în ţară. Mulţimea a atacat pro­
lor Europei, j,Tocmai de această vească prin ochelari trandafirii revanşarzii şi militariştii vest- posturilor de frontieră tunisie­ menea, cuvîntul reprezentantul Nou prietăţile familiei Trujillc. Du­
năzuinţă profund paşnică este legăturile m ilitare ale ţărilor lor gerinani. Or, aceasta nu se ne dintre localităţile Ain Dra- reacţionar a început să ia m ă­ pă cum transm ite agenţia
dictată propunerea noastră de cu R. F. Germană. poate trece cu vederea In ac­ ham şi Tabarka. Apoi care blin­ Zeelande. Reuter, poliţia şi arm ata a des­
i se încheia T ratatul de pace tuala situaţie internaţională. date franceze au pătruns pe te­ Discuţia in Adunarea Generală con­ suri represive împotriva ele- chis focul îm potriva m anifes­
german şi de a se normaliza pe După ce a am intit că guver­ ritoriul Tunisiei şi au atacat tanţilor mai multe persoane
baza acestuia situaţia din Ber­ nul Norvegiei l-a invitat ta N. S. Hruşciov l-a încredin­ postul de frontieră Ruî. Forţele tinuă. îxicnielor democrate. fiind ucise.
linul occidental“. Oslo pe Strauss, ministrul de ţat pe preşedintele Kekkonen tunisiene au ripostat. De partea
Război vest-german, pentru dis­ că guvernul sovietic urmăreşte tunisiană s-au înregistrat morţi In seara zilei de 23 noiembrie,
N. S. Hruşciov a declafat că cutarea problemelor colaborării totdeauna . să creeze condiţiile şi răniţi.
}u se pot da arme In miinile militare, că guvernul Danemar­ cele mai prielnice pentru dez­ In aceeaşi zi avioane franceze Balaguer a luat cuvîntul la ra ­
foştilor nazişti Jaitlerişti pare voltarea şi întărirea continuă a dio şi a an u n ţat in sta u rarea
'onduc astăzi Bundeswehrul cei a început cu R. F. Germ a­ „stării de asediu“. Referinflil-sb
nă tratative cu privire la în­ la prezenţa trupelor nord-ame-
fiinţarea unui comandament mi­
litar mixt danezo-vest-german,

vest-german şi se strecoară spre N. S. Hruşciov a s p u s : „Nu-ţi prieteniei şi încrederii dintre au bom bardat postul de frontie­ ricane în dreptul coastelor Re­

posturile de comandă din vine să crezi, dar toate acestea popoarele U.R.S.S. şi Finlandei.*54 ră tunisian El-Hammam. publicii Dominicane, Balaguer a

N.A.T.O. Fiind cunoscută te n ­ aduc foarte m ult cu un fel de cm--: Ideclarati că deşi acestea au so­
dinţa lor spre aventuri m ilita­ demonstraţie m ilitară“. sit fă ră a fi chem ate de el „nu
re, nu se poate da crezare vor­ Declaraţia lai Adoula în legătură am p ro testat şi nu voi p ro testa“.
belor lor, nu se poate da cre­ Intensificarea încordării inter­ cu anchetarea incidentului de la Kindu
zare nici măcar celor mai so­ naţionale, a declarat N. S. H ruş­ Preşedintele dominican a lăsat
lemne promisiuni. ciov, interesele vitale a tît ale LEOPOLDVILLE 24 (Ager- provincia Kindu să fie dezar­ să se înţeleagă că intervenţia
poporului !sovietic fcît şi ale p o ­ arm ată a S.U.A. a fost făcută cu
După ce a am intit de pregă­ scopul de a îm piedica o p re tin ­
să „am eninţare din partea co­
tirile m ilitare ale N.’A.T.O. în porului finlandez im pun o con­ preş). —
maţi în aşteptarea rezultatelor m unism ului“.

regiunea Mării Baltice şi a nor- solidare continuă a colaborării Primul ministru congolez, anchetei, ceea ce constituie o Agenţia Reuter transm ite că

Adoula, a respins cererea re ­ condiţie vădit inacceptabilă autorităţile dominicane au or­

prezentanţilor forţelor O. N. U. pentru autorităţile congoleze donat expulzarea din ţa ră a lui

Colonialiştii portughezi încearcă în Congo de a se institui o co­ care şi-au asumat sarcina de a Aspect din cursul puternicei m anifestaţii studenţeşti de la Maximo Lopez Molina, liderul
să extermine poporul din Angola misie de anchetă comună alcă­ ancheta direct condiţiile ucide­ Paris din ziua de 15 noiembrie 1961 îm potriva atentatelor puse Mişcării populare dominicane
tu ită din reprezentanţi ai O.N.U. rii a 13 militaiâ italieni din rin- la cale de către reacţionari p en tru crearea unei atmosfere de sub pretextul de a fi desfăşurat
— Conferinţa de presă a lui Roberto Holden — şi din reprezentanţi congolezi durile forţelor O.N.U. Adoula a teroare în vederea unui puci fascist. „activităţi comuniste“. Înainte
pentru anchetarea incidentului promis doar că va retrage din de a părăsi ţara, Molina a de­
de la Kindu. Planul forţelor Kindu batalionul din rindurile clarat pe aeroport că Republica
O.N.U. prevedea ca cei 2.000 de căruia se bănuieşte că a fost Dominicană se află sub ocupa­
ţia virtuală a imperialismului
NEW, iYORJK 24 (A gerpres).— fricanii, este stran iu să auzim m ilitari congolezi staţionaţi în organizată' această provocare. IN FOTO : Mitingul din faţa Sorbonei.- -
yankeu.

Luind cuvîntul în cadrul unei că pretutindeni unde poporul

conferinţe de presă, Roberto luptă pentru libertate, liderii Inchizitorii veacului moşim rile guvernante americane inten­ adresat Congresului al XXII-
săi sint acuzaţi îndată că sînt sifică cursa înarmărilor, iar ace­ lea al P.C.U.S., „împotrivirea po­
Holden, liderul Uniunii popoa­ comunişti. Avem im presia că n u ­ Agenţiile de presă au anun­ iembrie Partidul Comunist din mentare ale cetăţenilor ameri­ eaşi Curte Supremă care a de­ porului faţă de noul val de
relor din Angola, a acuzat Por­ ţa t că Ministerul Justiţiei al S.U.A. ar trebui să se înregis­ cani. Cei patru membri ai Curţii clarat „legalitatea" legii Mc­ mccarthysm creşte, iar partidul
tugalia de încercarea de a ex­ mai comuniştii sint intr-adevăr S.U.A. este gata să ia măsuri treze la Ministerul Justiţiei. Supreme, care au votat împotri­ Carran dă partidului nazist nostru, credincios principiilor
term ina poporul angolez. Cu a- juridice împotriva Partidului va adoptării legii, au subliniat american dreptul 'de a organiza sale şi intereselor vitale ale po­
jutorul armelor prim ite de la pentru libertate şi indepen­ Nerespectarea dispoziţiilor pre­ mitinguri publice. Este limpede porului american, este sigur de
puterile occidentale, a arătat denţă“; că o asemenea situaţie deschi­ victoria finală în această luptă“.
Holden, Portugalia extinde ope­
raţiile militare în 'Angola. ŞggStJBFÎfSmmm

In declaraţia lui Holdep se su­ Comunist din S.U.A., care a re­ văzute de lege se pedepseşte cu intr-o declaraţie publică că de larg porţile fascismului. 'Alături de poporul american

bliniază că în războful îm potri­ SOFIA. — După cum anunţă agen­ fuzat să se înregistreze la acest o amendă de 1 0 .000 de dolari această hotărîre „reprezintă o De fapt, intrarea în vigoare se află forţele progresiste din
va poporului angolez sint mobi­ ţia BTA, la 23 noiembrie s-a deschis minister, aşa cum prevede fai­ pentru fiecare zi de întirziere. violare a constituţiei S.U.A." şi a faimoasei legi McCarran nu întreaga lume care îşi exprimă
liz a ţi peste 60.000 de soldaţi por- la Sofia, în prezenţa coducătorilor de moasa lege McCarran. Dacă partidul nu se înregistrea­ s-au desolidarizat de hotărîrea este nici pe departe o dovadă indignarea în legătură cu m ă­
iughezi, precum şi tancuri, a- partid şi de stat buigari, cel rie-at V-lea ză ca organizaţie, trebuie să se adoptată. a forţei, ci o dovadă a slăbiciu­ surile represive luate de guver­
vioane "de război şi artilerie. Congres al sindicatelor din R. P. Bul­ Se ştie că la 5 iunie anul înregistreze conducătorii Iui. nii şi spaimei imperialiştilor nul S.U.A1. îm potriva Partidului
,,Rezervele N. A. T. O. depozitate garia. acesta, Curtea Supremă a Sta­ Nerespectarea acestor prevederi Mai trebuie menţionat că le­ in faţa influenţei crescînde a Comunist;
in Portugalia, a subliniat Ro­ telor Unite a hotărît cu o mică atrage după sine pedeapsa cu gea McCarran nu afectează nu­ ideilor păcii şi socialismului, in
berto Holden, sînt folosite in SOFIA. — La 23 noiembie Todor m ajoritate (5 voturi pentru şi amendă de 1 0 .000 de dolari şi mai Partidul Comunist. Comu­ faţa ecoului uriaş pe care îl In Franţa, numeroase delega­
lupta împotriva populaţiei noas­ jivkov, prini-secretar al Comitetului 4 împotrivă) să oblige Partidul niştii vor îi primii care vor fi înregistrează Congresul al X X n- ţii de francezi vizitează în aces­
Central al Partidului Comunist Bulgar Comunist din S.U.A. să se înre­ 5 ani de detenţiune pentru fie­ persecutaţi prin aplicarea aces­ iea al P.C.U.S. in întreaga lume. te zile am basada S.U.A. din P a ­
tre paşnice. Asupra satelor au l-a primit pe Marin Mihaî, ambasado­ gistreze la Ministerul Justiţiei. care zi de întirziere. Dacă nici tei legi, dar sînt, de asemenea, ris pentru a-şi exprima protes­
fost aruncate cîteva mii de rul extraordinar şi plenipotenţiar al Această hotărîre implică pentru conducătorii nu înregistrează am eninţaţi activiştii sindicali, încercarea cercurilor guver­ tul hotărit împotriva persecuţi­
bombe. Ca urmare, o parte con­ Republicii Populare Romîue la Soţia şi Partidul Comunist din S. U. A. partidul, pe ei înşişi şi pe mem­ acei oameni curajoşi care luptă nante din S.U.A. de a scoate ilor la adresa Partidului Comu­
siderabilă a populaţiei a fost a avut cu el o convorbire. obligaţia de a comunica, printre brii de rînd ai partidului, împotriva segregaţiei rasiale, Partidul Comunist in afara le­ nist din S.U.A. D eputatul labu­
exterm inată. Ia tă de ce num ă­ altele, guvernului lista mem­ atunci membrii de rînd trebuie toţi partizanii păcii' şi ai des­ gii cu ajutorul legii McCarran rist englez Frederick Lee a de­
rul victimelor din rindul popu­ ROMA. — La 23 noiembrie în întrea­ brilor săi. să se înregistreze singuri, în tinderii internaţionale. Prevede­ nu dovedeşte altceva decit că clarat că „ideile nu pot fi su­
ga Italie au declarat din nou grevă mod individual, în term en de rile legii McCarran se extind aceste cercuri se tem de ideile primate prin reprim are“.
laţiei angoleze lipsite de ap ă­ cadrele medicale. Sub presiunea opiniei publi­ două luni, sau sint pasibili de asupra „organizaţiilor de acţi­ nobile şi înălţătoare al căror
rare se ridică la 50.000“. ce, Curtea Supremă a S.U.A. a aceleaşi pedepse. une comunistă“, „organizaţiilor purtător este Partidul Comunist Chiar şi ziarul conservator
fost nevoită să amine aplicarea frontului comunist“ şi „organi­ din S.U.A. englez „Times“ scrie intr-un ar­
'Amintind că poporul Angolel hotărîrii din 5 iunie pînă la 9 Intr-o declaraţie făcută încă zaţiilor în care au pătruns co­ ticol redacţional că „asemenea
octombrie. din iunie, Gus Hali, secretar muniştii“. Printre aceste titluri P artidul Comunist din S.U.A. persecuţii împotriva unui partid
nu va înceta lupta sa pentru li­ LONDRA. — Sub presiunea luptei general al partidului, a anun­ generice se incorporează in con­ a declarai printr-o scrisoare ofi­ politic apar dezgustătoare şi
bertate şi independenţă pînă crescînde a poporului din Kenya, auto­ La noul apel al Partidului ţat că comuniştii americani cepţia legii şi organizaţii ca : cială adresată Ministerului Jus­ inutile“.
cînd nu va obţine victoria, Ro­ rităţile britanice au fost nevoite să re­ Comunist din S.U.A. de a îi de­ preferă să-şi petreacă tot res­ Organizaţia veteranilor din bri­ tiţiei că nu v» da curs legii
berto Holden a declarat: „Ţările vizuiască constituţia acestei colonii clarată neconstituţională legea tul vieţii în închisoare decit să gada „Lincoln", care a luptat McCarran. Comuniştii din S.U.A. Partidul Comunist din S tate­
McCarran, Curtea Supremă a dea curs acestei legi nedrepte. in Spania împotriva lui Franco, consideră acuzaţiile pe care le le Unite va trăi. Astăzi cinci co­
occidentale nu încetează să spri­ pentru a permite liderului naţional al refuzat revizuirea hotărîrii din ’A’ face altfel este echivalent cu Comitetul american pentru apă­ aduce legea McCarran drept munismul a devenit o măreaţă
jine Portugalia în războiul de Kenyei, Jonio Kenyatta, să fie ales în 5 iunie, confirmînd astfel „lega­ o sinucidere, a spus el. rarea persoanelor de origină falsuri, minciuni, calomnii şi de­ forţă, cînd. zeci de milioane cie
exterminare dus de aceasta. Ar­ Parlamentul local. litatea“ faimoasei legi cu pri­ străină, Consiliul naţional pen­ naturări grosolane ale sarcini­ oameni din întreaga lume şi-au
mele pe care le folosesc colo­ vire la „securitatea internă“, Hotărîrea Curţii Supreme a tru prietenia americano-sovie­ lor, scopurilor şi metodelor consacrat lui viaţa, Congresul
nialiştii portughezi în Angola P'ARIS. — In cadrul şedinţei de adoptată încă în anul 1950, din S.U.A. contravine spiritului şi tică şi alte numeroase organi­ Partidului Comunist din Statele american, Curtea Supremă, po­
sint furnizate conform acordu­ miercuri a Consiliului de Miniştri fran­ iniţiativa senatorului McCarran literei constituţiei Statelor Uni­ zaţii.; Numai naziştii au atins Unite. Ei sînt hotărîţi să lupte liţiştii americani nu-1 pot ină-
lui cu privire la ap ărarea v,lumii cez a fost aprobată dizolvarea aşa-tui- şi care reprezintă chintesenţa te. Ea constituie o violare di­ în istoria contemporană aseme­ împreună cu întregul popor îm­
libere“. Că angolezi, am dori să miiului „Comitet de Ia Vincennes", legislaţiei reacţionare a acelei rectă a drepturilor politice ele­ nea culmi în persecutarea or­ potriva acţiunilor represive ale buşi. Pe inchizitorii imperialişti
constituit în 1960 din ultracolonialişti, perioade dominată de isteria ganizaţiilor progresiste. guvernului.
ştim dacă Portugaliei i se va adepţi ai lozincii „Algeria Franceză". războiului rece şi a mccarţhis- contemporani ii aşteap tă soarta
permite şi pe viitor să foloseas­ mului. In timp ce în S.U.A'. intră in După cum se arată’ in salu­
că arme americane în acest PNOM PENH. — După cum anunţă tul Comitetului Naţional al celor din evul mediu, condam­
război criminal“. agenţiile de presă, Comisia internaţio­ 'Aşadar, potrivit liotăririi Curţii Vigoare legea McCarran, cercu­ Partidului Comunist din S.U.A.,
Supreme, începînd <3e la 19 no­ naţi de istorie şi blestemaţi de
Răspunzin'd la întrebările p ro ­ nală de supraveghere şi control în popoare.

vocatoare ale corespondenţilor Cambodgia a adresat o notă Ministe­ „.ELENA MiREA
cu privire la „sprijinul com u­ rului de Externe al Gambodgiei în care - ;----- ---- ------------
nist“ pe care l-ar primi lu ptă- | reafirmă că în urma cercetărilor efec­

terii' angolezi pentru libertate, . tuate a constatat că pe teritoriul aces­

Roberto a spus r1 „Pentru noi a- ‘ tei ţări nu se află nici o bază străină.

Redacţia ţi administraţia ziarului: »Ir. 6 Marile nr. 9, telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită îri numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Infreprinderea Poligrafică „1 Mai Deva