Page 88 - 1961-11
P. 88
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ A R I I. F. U N I Ţ I - V A ! îisvMaffeînuălînd dinexperienţa
Ia revelion proprie
ooooooo c-oooooo
Secţia turnătorie a uzinei La indicaţia organizaţiei de scormonitor la adincimea ’de
bază P.M.B., consiliul de condu 35 — 38 cm. Prim ăvara, nu vom
„Victoria" din Călan. Aici, în bi cere al gospodăriei noastre co mai executa arătură pentru în -
roul maiştrilor, l-am întîlnit pe lective a hotărît incă de anul săm înţări, deoarece fertilizarea
tov. Gheorghe Măgureanu, secre trecut să obţină de pe o solă de terenului se va face prin discui-
tarul organizaţiei de partid, un 13 hectare, o recoltă mare de po re urm ată de grăpare.
vechi cunoscut de-al nostru. rumb boabe. In acest scop s-a Săm înţa folosită va fi tot du
Ne strîngem mîinile şi-l felicităm
pentru realegerea sa ca secretar ales tarlaua numită „Ungă blu hibridă, însăm înţatul pe a-
al organizaţiei de partid din
secţie. Ne interesăm apoi care-i grajd“ de pe care in med obiş ceastă ta rla începînd atunci-
situaţia îndeplinirii sarcinilor de
plan pe acest an. nuit se scoteau circa 2.000 kg. cînd tem p eratu ra solului la 10
Anul XII!. Nr. 2153 Duminică 26 noiembrie 1961 4 pagini 20 bani — Iii general pot spune că porumb boabe la hectar. cm. adîncime se va menţine cî
stăm bine. La multe sortimente
am şi îndeplinit deja prevederile Această solă a fost arată eu teva zile la peste 8 grade Celsius.
planului pe acest an. Am aici
în faţă „cartea de producţie" a tractoarele la adincimea de 28- Bineînţeles că şi sem ănatul îl
secţiei. In ea sînt trecute sarci
nile de plan anuale pe sorti 30 cm. şi i s-au aplicat cîte 20 vom executa tot cu ajutorul
mente şi situaţia realizării lor pe
CUM PREfiATIŢl PRODUCŢIA Convocarea şedinţei tone îngrăşăm inte organice la maşinilor S.M.T. la 8-10 cm. a-
ANCHETA hectar, săm înţa folosită fiind din dîncime, densitatea iirm înd a fi
NOASTRĂ ANULUI VISTOR? plenare a C„C8 al P.M.R. soiul H.D.-103. de 45.000 plante la hectar.
Se ştie că anul 1961 a fost un P entru prevenirea dăunători-
an secetos. Ou ------ —---------------
1 _=~=g? lor vom tra ta
Pentru lili3! lesi primească Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Munci toate acestea, de Pn e. t i t r5.0n 0n 0n K¦g. porurno. săm înţa cu sub-
pe suprafaţa a- stanţe insecto-
toresc Romîn a hotărît să convoace pentru ziua de joi 30 no miluită, noi am boabe la kppf»« fungicide în care
obţinut o pro IlGbUM am ^SCOp
iembrie a.c. şedinţa plenară a Comitetului Central al Partidului p r0_
Muncitoresc Romîn, cu următoarea ordine de zi :
mieriu si mai mult ducţie medie de = i .. curat cantitatea
II 1. — Darea de seamă a delegaţiei Partidului Muncitoresc
Romîn la cel de-al XX11-lea Congres al Partidului Comunist al peste 3.000 kg. porumb' boabe la necesară de Aldrin.
hectar. Se ştie că producţia de po
In faţa minerilor din Teliuc transport. Astfel, se lucrează in Uniunii Sovietice. 3 - fiie .m fiă r l P entru anul 1962, hotărîsem rumb boabe depinde în m are
stau sarcini deosebit de însem tens la săparea puţului orb de iniţial să obţinem de pe su p ra m ăsură de lucrările de în tre ţi
2. — Examinarea prevederilor proiectului de buget a! sta faţa de 10 ha. o producţie de nere, de momentul aplicării lor.
nate. Ei vor trebui să trim ită la mina c e n tra lă ; de aseme tului pe anul 1982. zile şi luni. Să facem un cal- < 5.000 kg. porumb boabe la hec Pentru a realiza producţia de
furnaliştilor în anul 1962 cu cir nea, a fost pus în funcţiune un cui. E mai sigur. < tar, pe teren neirigat. 5.000 kg. porumb boabe la hec
ca 40 la sută mai multe mine puţ orb la mina Pădurea Ora COY Începe calculul : la sortimentul < Discutîndu-se această pro tar pe teren neirigat, ne-am
reuri de fier decît în anul în şului. Acesta din urmă dă po
c u rs ! Oricine îşi dă seama că sibilitatea să se deschidă ori IE N cazane pentru încălzire centrala ^ blemă în cadrul unei adunări propus ca im ediat ce planta a
— realizat: la cilindri de lami- < generale a colectiviştilor, m ajo răsărit, să executăm lucrarea de
hu-i deloc o treabă uşoară. zontul V. nor — realizat; Ia postamente < ritatea celor prezenţi, convinşi grăpare a culturii, perpendicu
Dar nici imposibilă, mai ales Au mai fost luate şi alte pentru băi — realizat; la arii- < de rezultatele proprii, cit şi de lar pe direcţia rîndurilor, la
cînd cei care trebuie s-o facă măsuri.
A n g a ja m e n tu l a n u a l re a liz a t cole sanitare — realizat. f cele ale vecinilor noştri, au ho- 2-3 cm. adîncime, cu grapa re
sint oameni cu experienţă, har In scopul îmbunătăţirii li — Acum notaţi fruntaşii: Lu- < tărit să mărim suprafaţa res glabilă. Cind planta va avea
nici. 'Aşa stînd lucrurile nu ne
îndoim că planul de stat pen vrărilor de minereuri către C.S. Silele trecute clin abatajele sectorului III al E. M. Vulcan a dovic Cojan, de Ia postamente < pectivă Ia 15 hectare. Pentru a- 5-8 cm. înălţime, se va trece cu
tru anul viitor, fixat la I.M. Te fost extrasă la suprafaţă cea de-a 15.000-a tonă de cărbune
liuc, va fi nu numai îndepli Hunedoara a fost schimbat ca peste plan de- la începutul anul ui. Prin aceasta, minerii, tehni- pentru b ă i; Dan Sabin, Rcmus < ceasta s-a stabilit tarlaua nu sapa rotativă pe direcţia rîndu
nit, ci şi depăşit.
blul tractor şi o serie de corfe cienii şi inginerii sectorului şi-au îndeplinii angajam entul Irimie, de la cazane pentru în- < mită „Către Eomos“, unde te rilor pentru a se distruge bu
Spunînd aceasta ne bazăm şi renul are o stru ctu ră bună, ruienile. P răşitul mecanic şi m a
pe pregătirile făcute la I. M. la funicularul nou ; în pre anual luat în cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului, călzire centrală; Dionisie /Vum- J
[Teliuc pentru asigurarea înde fiind am plasat între albia riu-
plinirii planului la toţi indicii. zent se studiază posibilitatea Succesul lor este urm area fi rească a entuziasmului cu care tcanu, Traian Popa, de la cil in- < 1ui Mureş şi a pîrîului Romos. nual va fi executat ori de cîte
Ca un bun gospodar, colectivul au muncit brigăzile conduse de Gheorghe Drob, Emane ii Bor dea, Planta premergătoare a fost ori va fi nevoie.
acestei întreprinderi, îndrumat măririi capacităţii de însiloza- dri de laminor ; Anton Septniski, < griul, iar cu un an înainte, car
de organele de partid, a întoc Ioan Nicoară şi altele, precum şi a traducerii în viaţă cu toful. Consiliul de conducere al
mit un bogat plan de măsuri re a minereurilor pentru crea de la articole sanitare... Toţi sînt j gospodăriei colective va lua m ă
tehnice şi organizatorice in succes a celor mai eficiente mă. ri tehnico-organizatoricc. S-a stabilit de asemenea ca suri ca su p rafaţa de i5 hectare
scopul pregătirii producţiei a- rea unui stoc tampon. comunişti. Ei sînt mereu în frun- < întreaga suprafaţă să fie în g ră destinată producerii a 5.000 kg.
nului viitor. Să vedem cum a şată cu cîte 40 tone gunoi de porumb boabe la hectar să fie
fost îndeplinit acest plan. Iată La cîteva poziţii din planul de tea întrecerii şi în multe luni au J grajd la fiecare hectar (lucra repartizată unei echipe form ată
ce ne-a declarat în acest sens faţă sîntem răm aşi în urmă, în rea se află pe term inate). Pen din cei mai harnici şi pricepuţi
tov. ing .N. Jurcoane, directo mare parte din cauza noastră. lucrat chiar fără rebut. < tru a fi siguri de reuşită, ne-am colectivişti.
rul întreprinderii. Avem însă posibilităţi să lichi propus ca în prim ăvară să fa
dăm în scurt tim p răm înerea în La nivelul anului cestei luni indicele de calitate Să vedem cum stăm acum la < cem o îngrăşaro suplim entară In cadrul orelor de învăţă-
„După cum vedeţi, m ajorita urmă, aşa că acest lucru nu va v iito r planificat cu mai mult de 7 la cu urina acum ulată în bazinul m înt agricol se vor preda cîteva
tea' măsurilor din acest plan greva asupra producţiei anului sută. celelalte sortimente. Vedeţi, In ţ specia! am enajat la ferm a de a- lecţii speciale din care colecti
ţintesc acelaşi obiectiv? crea viitor,..“ nimale. viştii să poată învăţa metode
rea unui front cit mai larg de vane pentru băi, la piese mcca- 1 înaintate de lucru folosite de
munca. Acest lucru ne va per Da, în cazul cînd răm înerea în Pregătirea terenului a început membrii altor gospodării colec
mite să mărim numărul puncte urmă va fi cit mai curînd lichi nice, la tuburi dc scurgere şi al- , imediat după recoltarea griului. tive care în anii trecuţi au ob
lor de extracţie, să folosim mai dată, procesul de producţie din S-au executat arături adinei ’de ţinut producţii dc peste 5.000
raţiona! parcul de utilaje grele anul viitor nu va suferi. Este Mobilizaţi de organizaţia de M scb © tonă de fontă tele, mai avem de turnat doar O vară la adincimea de 25 cm. kg. porumb boabe la hectar.
ale întreprinderii. Fireşte, aceas greu însă să recuperezi ce ai partid, minerii, m aiştrii şi ingi Atunci cînd terenul s-a îmburu-
ta înseamnă în final creşterea pierdut. Şi, spunînd aceasta, ne nerii de la E. M. Barza desfăşoa d e c ia s s îă cîteva zeci de tone şi planul anii- o ienat a fost discuit, menţinîn- Noi sîntem siguri de reuşită,
productivităţii muncii, a produc referim înainte de toate la puţul ră o entuziastă întrecere socia du-se tot timpul curat. deoarece vom respecta cu stric
ţiei de minereuri. orb de la mina centrală, care listă. Folosind metode noi de I'urnaliştii de la uzina „Victoria" al va fi realizat în întregime la x teţe toate regulile agrotehnice
este destul de m ult răm as în muncă, colectivele tuturor sec Călan, printr-o dozare corectă a ma ce se im pun pentru obţinerea
Iată ce am realizat noi din urm ă şi care prezintă mare ţiilor exploatări au reuşit să-şi terialelor în furnale şi respectarea ri toate sortimentele. Colectivul nos- O
plan. In vederea măririi posibi im portanţă. E d rept că se în- depăşească sim ţitor planul de guroasă a tehnologiei de elaborare a
lităţii de avansare a treptelor tîmpină unele greutăţi, însă exis producţie la extracţia de m ine fontei, au reuşit ca în perioada 1-23 iru s-a angajat ea încă înainte ^
inferioare din carieră, se lu tă suficiente forţe care să poată reu ajungînd astfel, ca în pre noiembrie, să nu producă nici o tonă
crează Intens pentru debloca face mai mult decît s-a făcut. zent, să lucreze la nivelul sar de fontă declasată. de 15 decembrie să sărbătoreas- O
rea unui mare volum de m ate cinilor prevăzute pentru anul
rial în zona Valea Tirgului, la (Mai rău se stă însă cu desco- viitor. Pe seama sporirii indicilor de utili că revelionul. La festivitate vă o
nivelul orizontului II. Evident, perta. După cum rezultă dintr-o zare şi a reducerii complete a decla
situaţie încheiată recent de ser Trebuie menţionat că prin ex invităm şi pe dumneavoastră. o
aici există toate condiţiile' pen viciul investiţii al întreprinderii, tinderea puşcării selective şi cu satelor, colectivele celor două furnale
planul la descopertă pe anul ploturi metalice, cit şi printr-o de la Călan au produs peste prevede — Venim bucuroşi. Să ne a- a
tru extragerea în condiţii op 1961, abia dacă va putea fi r e a mai atentă triere a şistului vi
lizat în proporţie de 50 la sută 1 zibil, ei au depăşit în cursul a- rile planului, în perioada amintită, 851 nunţaţi numai ziua cînd sârbă- $
Aceasta fireşte, luîn’d ca bază
ritmul in care s-a lucrat pînă tone de fontă cenuşie. toriţi revelionul turnătorilor. ^
acum. Aşa stînd lucrurile, e n e
cesar ca I. C. S. Hunedoara — — N-aveţi nici o grijă. Vă X
executantul descopertel — să ia
toate măsurile pentru intensifi dăm un telefon.. X Zilele acestea,după ce se va producţiei stabilite.
carea ritmului de lucru. Desco-
N. BAD1U g termina îm prăştiatul gunoiului AUREL DOBOŞ
pertarea zăcămîntului nu e o lu
O de grajd, vom executa arătură tehnician agronom — G.A.C.
crare oarecare, ci una foarte OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo
adîncă cu ajutorul plugului cu „Mureşul" Gehnar.
im portantă de care depinde pro
; ÎÎSŞ3.C :
Fruntaşsî staţiunii Dacă Mi vedea cum lucrează
Colectiviştii din comuna Mi ce se desfăşoară în cadrul S.M.T. Coboram aleea spre birou rii d in ra io n u l său. A p u ş c a t A tunci lucra schim bul condus
halţ şi din satele aparţinătoare Alba. încă de pe acum ei au reu rile m in ei G helar. Pe partea la Jurca. dc P etru Costin. Cînd l-am
au numai cuvinte de laudă la a- şit să-şi depăşească sarcinile de dreaptă, aliniate frum os, seci văzut, am răm as surprins.
dresa tractoriştilor de la S.M.T. pian pe întreg anul cu 22 la su de p a n o u ri. I n ra m e le lor, to t Cină am ajuns, urm ele p uş- M -a ştep t am să întîlnesc un
Alba Iulia care le lucrează pă- tă. O contribuţie deosebită au atîtea fotografii. A parţin căturii încă n u se şterseseră. m in er voinic şi m a i in virstă.
mîntul. Ei execută un volum fruntaşilor m inei. Privindu-le M ai stăruia in aer un strat Pc m ăsura realizărilor. Cînd
sporit de lucrări şi de calitate. adus tractoriştii Victor Breaz, m -a m h o tă r î t: scriu la ga subţire de p ra f şi fu m . N i colo u n tinăr, e drept bine
Ioan Oargă, Zenovie Nandrea şi zetă u n cursiv despre aceas colae Jurca, şeful echipei legat, cu ochii vii, care te
De altfel, faptele brigăzii a alţii. tă „alee a fr u n ta ş ilo r “. Z is 151, a ju ta t de ortacul său, privesc pătrunzător. Abia îm
ridicaseră scindura unei guri
8 -a de tractorişti — căci des In aceste zile, tractoriştii din
brigada a 8 -a dau bătălia să e-
pre ea este vorba — au situat-o xecute cit mai multe arături
adinei dc toamnă.
in fruntea întrecerii socialiste
time de tehnică nouă a unei a- ducţia de fontă a anului viitor. Un grajd nou pentru bovine şi... a p r o a p e fă c u t. C a u t u n ă e în c ă r c a r e şi u m p l e a u v a - p lin i s e 24 ele ani. D e la el
preciabiie cantităţi de minereu Minerii din Teliuc sînt hotărîţi om care să-m i poată spune gonet, după vagonet. N u stă am aflat cum m unceşte Dodu,
de fier. In acelaşi scop au fost să muncească cu şi mai m ult a- Zilele acestea, odată cu ter S-au asigurat astfel, prin cit m ai m ulte. Intîm plarea tea u o clipă. Cină observau şefii de schim b şi to ată bri
minarea lucrărilor de instala munca însufleţită a colectivişti m i-l scoate în cale pe in g i steril, îl aruncau cu grabă,
construite drumuri auto pe vînt, să trim ită furnalelor mi ţie electrică şi a conductei dc lor, condiţii bune pentru adâ- nerul Ioan Jianu, un vechi nelăsină să le scape nici o gada. i
treapta orizontului II. nereu mai m ult şi mai bun 1 Ei apă, la G.A.C. din Orăştie a cunoscut. Intrăm in vorbă. bucăţică.
trebuie însă ajutaţi. Iar în p re fost dat în folosinţă un nou poslirea celor 271 bovine — — A poi cu m să m uncim ,
Şi în subteran au fost luate zent, ajutorul cel mai de preţ grajd în care pot ii adăpostite proprietate obştească. — S în t m u lţi fru n ta şi aici — Echipa aceasta, spune
măsuri pentru deschiderea unui îl pot da constructorii de la 100 capete vite mari. ră sp u n d e el la întrebare.
front cit mai larg de lucru şi I.C.S. Hunedoara. ELENA IOAN la m i n ă ! — sp u n eu arătind inginerul, lucrează la pregăti-
pentru mărirea capacităţii de cu capul spre panouri. B in e ! P u n e m u m ă r la umăr.
Ing. N. ANDRONACHE corespondentă D IN CARNETUL
— 'Apoi, aici sîn t doar cîţi- şi-i dăm bătaie...
va. In m in ă sînt sute. Dacă L ăm urit „ buştean“ — gin-
dese. A poi t a r e :
— Asta o s p u n şi r e a l i z ă
i-a i vedea c u m lucrează... DE REPORTER rile. Dar te -a ş ruga să spui
D ar ce să spun cu. Să m er
@u plănui annal îndeplinii g em îm preună în m ină. Că rea pilniilor de încărcare p e n aşa... m a i p e larg, c u m p r o
d c cin d ai to t sp u s că vii... tru înm agazinare. Lucrări
bune şi trainice. N u este lună c e d a ţ i ?, ‘S a u c u m s p u n u n i i :
— B ună idee — i-am spus, în care să n u -şi depăşească
planul. care-i secretul ?
roşind niţeluş.
F ăcea o m u l a luzie la o p ro V rind parcă să confirm e — D acă o luăm aşa, n u -i
spusele in g in eru lu i, Ju rca îşi
m isiune. care m i-a scăpat în d em n a ortacul să se gră nici u n secret. Iacă. In prim ul
od a tă . A m a c c e p ta t p e loc. bească. A d m ira m la am în d o i
re n u n ţîn d la cursivul cu aleea dibăcia cu care, din cîteva rină, şeful nostru de brigadă,
fru n ta şilo r şi g in ă in d u -m ă să m işcări iuţi, pun ea u stavilă
aştern pe hîrtie im presiile şuvoiului ăe m inereu ce se Dodu, n e-a învăţat să res
din m ină. revărsa în vagonet. Fără în
doială că asem enea oam eni pectăm întotdeauna m ono
Aitleee!
nu pot răm nie sub plan — grafia de arm are, dim ensiu
A ju n g în d la ra m p a o rizo n
tului Lucaci, ne întim pină im i zicea m în gînd. T o tu l e n ile coam elor. Şi, n e co n tro
lum ina plăcută a lăm pilor pus la punct. U n eltele la în
fluorescente. Coborind cu co demână, vagonetele pregătite lează. A poi găurile, încărcă
livia pe puţ, aceeaşi lum ină din tim p.
se zăreşte, p en tru o clipă, si t u r a . L a n o i t o a t e s e f a c cil
la orizonturile II. III, IV şi — Ce m ai, se vede cit dc
VI. Inginerul spune in trea cap. Acolo uncie sînt zone
căt : colo cu aici e organizare n u
g lu m ă , îi s p u n in g in e r u lu i. ăe contact cu sterilul, plasăm
— La răm pile puţului ni s-a
Şi Dotiis are fotografia găurile aşa ca să n u rupă
instalat şi ilu m in a tu l flu o pe alee,.,
rescent. clecit m in ereu . D e-a ia nu
— D a c ă - i v o r b a ’ă e o r g a n i
C olivia se o p reşte la o ri zare, ăe disciplină — spune avem noi m inereu rebutat.
zontul VI. Pornim pe gale
rie, spre locul de m u n că al Jia n u — m e rg e m a cu m la o C înd îi g a ta şutul, şeful
e c h ip ă şi m a i şi. L a 152.
e c h ip e i 151. D e o d a tă , o v o c e schim bului urm ă to r ia în pri
stridentă ne o preşte brusc. 152 este ăe fa p t o b rig a
dă de tineret, condusă ăe co m ire şi este p u s la c u ren t
— Arăeee ! m unistul Nistor Dodu. L u
crează la p regătirea în v e cu to t ce s-a făcut. De a lt
Ardeee, ardeec, ardeeee... derea aplicării noii m eto d e
repetă ecoul. S -a oprit toată ăe exploatare cu sub eta je. In fel, D odu controlează el p er
circulaţia. Este sem nalul că luna iu n ie a realizat 93 m.l.
undeva, pe aproape, s-a dat galerii ăe pregătire, iar de s o n a l c e s - a l u c r a t şi. s p u n e
foc fitilului. Cîteva m in u te atunci pînă acum , lunar, a
şi din fa ţă se aude o b u b u i înscris p e grafice ra n d a m en ce m a i trebuie făcut. Şi m ai
tură care te fa ce să tresari. te care depăşeau şi 8 tone
A poi to tu l se linişteşte. pe post. La locul ăe m uncă, e ceva. In afară ăe organi
nu l-am găsit p e Dodu.
— A sta a fost Arsenie, a r zarea riguroasă a m u n cii, este
tificierul, sp u n e inginerul. Jia disciplina. Păi. eu nici n u ţin
nu, şeful raionului III, care
cunoaşte bine p e toţi m in e m in te să nu fi respectat ca
reva cuvîntul şefului de bri
gadă sau de schim b, ori să
lipsească careva fără ca Dodu
să n u ştie? N iciodată! A sta-i!
S-a o prit o clipă, ascultîncl
a t e n t . D e u n d e v a , ele j o s , c i
Vestea îndeplinirii planului anual s-a răspîndit repede pentru îndeplinirea planului de producţie în anul viitor n ev a îl striga pe n u m e.
în toate secţiile 1.1.L. „Hcria“. La gazeta de perele nu (foto nr. 3).
apărut articole consacralc acestui eveniment. Turnătorii — Ce-i Pascal? încărcaţi
din echipa comunistului Ioan Groza şi-au adus o contribuţie Rină la sîîrşitul anului mai sînt încă multe zile. In
importantă la obţinerea acestui succes, lată-i (loto nr. 1) acest timp să realizăm depăşiri cit mai mari şi lucrări acolo că vin îndată. (Ie fti-
în jurul gazdei. de cea mai bună calitate, spun comuniştii Nicolae lo-
dorici şi Gheorghe Biehiş din secţia lăcătuşerie II, (loto m ie Pascal şi G heorghe C im -
Preşedintele comitetului sindicatului, tov. Nicolae Groza, nr. 4).
îi felicită pe muncitorii fruntaşi ai secţiei tipogratie poieru sint vagonetarii din
Au căzut şi primii fulgi de zapadă. Parazăpezile exe
(foto nr. 2). cutate la secţia sîrmă sînt deosebit de neces’arc. iată de schim bul său). Apoi către
Noi însă nu ne vom opri aici — pare că spune şelui ce un grup de muncitori fruntaşi (foto nr. 5), discută cu
multă aprindere. n o i : Trebuie să pregătim v a
secţiei lăcătuşerie (, tov. Trifan Pleşa, muncitorului frun
taş Gheorghe Romcea. împreună, ei studiază noi metode Fotoreportaj ele I. TEREK gonetele pentru garnitură. Ne
stringe cu putere m in a şi dă
R. BUDIN
((Bontin.uare* în pag. 3-a)
