Page 9 - 1961-11

J
Anul X III. Nr. 213 i
pnsasaaaaiagmanammmKBmommawiBsasmaxBssaeBsmsaammnHmmuBmmnxmjuxxBBSsazssszs
S p re n o i v ic to rii
a le c o m u n is m u lu i
Congresul al XXlI-lea al mişcării comuniste internaţio­
P.C.U.S., care şi-a încheiat marţi nale, a mişcării de eliberare na­
lucrările, a constituit prin în­ ţională, Programul P.C.U.S. —
treaga sa desfăşurare, prin ho- rod al gîndirii creatoare colec­
tărîrile sale, un eveniment de tive a întregului partid, a po­
însemnătate epocală pentru porului sovietic — marchează o
P.C.U.S. şi poporul sovietic, pen­ nouă etapă în dezvoltarea teo­
tru mişcarea comunistă mon­ riei revoluţionare a lui Marx,
dială, pentru destinele întregii Engels, Lenin.
omeniri.
Poporul sovietic şi odată cu el
toţi prietenii lui de pe cuprinsul Romîn, ale clasei muncitoare şi
pămintului se pot pe drept cu-
vint mîndri cu minunatul bilanţ
de succese cu care s-a prezen­
ta t la Congresul al XXII-lea a!
P.C.U.S. Niciodată n-a fost atit
de mare puterea economică a
•Uniunii Sovietice; industria ei
se dezvoltă într-iţn ritm accele­
rat, mari realizări au fost ob­
ţinute în agricultură, creşte ne­
încetat bunăstarea poporului,
ştiinţa şi tehnica înregistrează
victorii epocale. Îndeplinind cu
succes prevederile planului sep-
tenal. poporul sovietic a pro­
gresat mult în îndeplinirea sar­
cinii sale economice fundamen­
tale — de a ajunge din urmă
şi de a întrece cele mai dezvol­
tate ţări capitaliste în ce pri­
veşte producţia pe cap de locui­
tor. S-au întărit poziţiile inter­ Sovietice şi perspectivele gran­
naţionale ale Uniunii Sovietice.
Sistemul mondial socialist s-a
transform at în factorul hotărî-
tor al dezvoltării sociale. Lagă­
rul socialist, toate forţele iu­
bitoare de pace au zădărnicit
încercările repetate ale impe­
rialismului de a abate de pe ca­
lea paşnică întrecerea dintre
ce^e două sisteme.
Tn rapoartele prezentate de
tovarăşul N. S. Hruşciov la con­
gres, strălucite documente ale
marxism-leninismului creator,
în cuvintările rostite de la tri­
buna congresului de zeci de de­
legaţi s-a subliniat că marile
succese ale U.R.S.S., atit în do­
meniul politicii interne cit şi în ţiei comuniste, ci şi uriaşa lor
domeniul politicii externe, au
confirmat justeţea liniei gene­
rale leniniste a Congresului al
XX-lea, Dictată de viaţă însăşi,
de grija pentru binele poporu­
lui si pătrunsă dfe spiritul crea­ tntr-o situaţie nefavorabilă, a
ţiei leniniste revoluţionare, a-
ceastă linie a trium fat pe de­
plin.
Congresului al XXII-lea al
P.C.U.S. i-a revenit misiunea is­
torică de a adopta noul Pro­
gram al P.C.U.S., programul
construirii societăţii comuniste
în U.R.S.S., al cărui text
prescurtat a fost publicat
in ziarul nostru de ieri.
..Programele P.C.U.S. — a ară­
ta t în mod plastic tovarăşul
N. S. Hruşciov — pot fi compa­
rate cu o rachetă cu trei trep­
te. Prima treaptă a smuls ţara
noastră clin lumea capitalistă,
a doua a înălţat-o spre socia­
lism, iar a treia este menită să
o plaseze pe orbita comunis­
mului. Aceasta este o rachetă
minunată... Ea se deplasează ne
o traiectorie precisă, trasată de
genialul Lemn, de teoria noas­
tră revoluţionară, ea este ali­
mentată de cea mai măreaţă e-
ncrgie— energia constructori­
lor comunismului“.
De la Manifestul Comunist al
lui Marx şi Erigels, istoria n-a
mai cunoscut document de ase­
menea însemnătate şi răsunet
cum este Programul P.C.U.S.
Sinletizind în mod creator uria­
şa experienţă a construirii so­
cialismului în U.R.S.S.. experi­
enţa celorlalte ţări socialiste, a
foan Almăşan este strungar fruntaş "în secţia mecanică a U.R.U.M. Petroşani,
îşi depăşeşte lună dc lună norma cu 40-45 la sută.
IN FOTOGRAFIE: strungarul loan Almăşan, lucrînd Ia un strung universal.
Vineri 3 noiembrie 1661
Exprimînd sentimentele de
dragoste şi solidaritate frăţeas­
că ale Partidului Muncitoresc
întregului popor romîn faţă de
gloriosul P.C.U.S., tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej, conducătorul
delegaţiei partidului nostru la
Congresul al XXII-lea al
P.C.U.S., a arătat in cuvînta-
rea sa că „In lumina perspecti­
velor deschise de Congresul al
XXII-lea al P.C.U.S., apare şi
mai clară inevitabilitatea istori­
că a pieirii capitalismului şi a
victoriei orîndiiirii noi. socialis­
te şi comuniste, plină de tine­
reţe şi forţe creatoare.
Nu există comunist, nu exis­
tă revoluţionar, nu există om al
muncii pe care să nu-1 entuzias­
meze obiectivele noului Program
al P.C.U.S., umplîndu-i inima de
mîndrie şi însufleţindu-l şi mai
mult în lupta pentru triumful
cauzei noastre“.
Veştile despre epocalele lio tă-
rîri adoptate de Congresul al
XX!l-lea al P.C.U.S., despre mi­
nunatele înfăptuiri ale Uniunii
dioase deschise de construirea
societăţii comuniste străbat
mări şi oceane, străpung corti­
na de fier a lumii capitalismu­
lui, duc pretutindeni adevărul
despre comunism, insuflind mi­
lioanelor de oameni care mai
gem sub jugul capitalismului
încredere şi forţă în lupta pen­
tru cauza lor dreaptă. Comunis­
mul se afirmă ca cea mai mă­
reaţă forţă constructivă clin îs
ţorie. forţa care transformă şi
înnoieşte lumea.
Pînă şi reprezentanţii mai lu
cizi ai cercurilor dominante din
Occident sint nevoiţi să recu­
noască nu numai temeinicia şi
realismul obiectivelor construc;
forţă mobilizatoare. ..Proiectul
noului Program al P.C.U S. —
constată cu amărăciune cunos­
cuta revistă americană „Life“ —
este cu adevărat un document
cumplit. El a pus Occidentul
arătat că comunismul poate să-
şi prezinte menirea în aşa fel
Incit să se convingă milioane de
oameni că este o armă predes­
tinată a istoriei“. Spre a umbri
uriaşul răsunet internaţional ai
Programului P.C.U.S., clasele
dominante din Occident si-au
mobilizat, forţele hotărînd să-i
opună „programele“ lor — un
jalnic „plan de 10 ani“ al con­
servatorilor englezi şi o „decla­
raţie de principii" a Internaţio­
nalei socialiste, la care însă. în
faţa impresiei penibile produse
chiar în cercurile apropiate, li
derii social-democrati de dreap­
ta au considerat mai prudent la
recentul congres să renunţe în
ultimul moment. Un eşec care
vorbeşte de la sine.
Congresul al XXII lea al
P.C.U.S. a constituit prin întrea­
ga desfăşurare a lucrărilor sale
o reflectare a voinţei fierbinţi de
pace a partidului, iui Lenin. Su-
(Continuare In pag. 4 a j
PROLETARI DlN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA înapoierea în patrie a delegaţiei Partidului Muncitoresc Romîn
Comunistul Nicolae Uifaiuşî este unul dintre cei mai apreciaţi mun­
citori ele la secţia mase plastice a F. C. Orăştie. Lucrînd cu pricepere
Si hărnicie, el îşi depăşeşte zilnic norma în medie cu 22 la sută.
IM FOTOGRAFIE: Iov. Nicolae Uifaiuşî la locui de muncă.
!ja s fâ rş it «Ie In n ă
li
S-a încheiat încă o lună de muncă. Bogată in roade, ca de obicei, ea a >
| adus colectivelor întreprinderilor din regiune satisfacţia- îndeplinirii şi de- }
j păşirii planului de producţie, iată ci leva rezultate obţinute de unele intre- ţ
I prinderi. ’
Aproape 2 0 .0 0 0 ione cărbune
Minerii Văii Jiului au m un­
cit anul acesta cu mult avint.
îndrum aţi îndeaproape de
organizaţiile de partid, ei au
tradus în viaţă cele mai efi­
ciente măsuri tohnico-orga-
nizatorice şi au desfăşurat o
întrecere socialistă însufleţi­
Muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii de la industria cera­
mică din Baru Mare au în ­
cheiat luna octombrie cu p la­
nul depăşit la toţi indicii.
Folosind cu pricepere agre­
gatele, timpul de lucru, des­
făşurând pe seară largă în­
trecerea socialistă, ei au reu­
şit să-şi depăşească planul
producţiei globale şi produc­
ţiei marfă cu 7,6 la sută. A
fost de asemenea depăşit şi
planul fizic Ia toate sorti­
mentele. Numai la sortimentul
cărămidă refractară s-a pro­
dus cu 31 tone mai mult de-
cît era planificat.
4 pagini 20 bani
...
tă. în felul acesta, au reuşit
să obţină realizări din cele
mai bune.
In cursul lunii octombrie,
bunăoară, din abatajele lor
au fost extrase la suprafaţă
peste 19.700 tone cărbune de
bună calitate peste plan.
Depăşirea planului de p ro­
ducţie, creşterea productivi­
tăţii muncii cu 6,8 la sută,
reducerea consumurilor spe­
cifice şi îmbunătăţirea cali­
tăţii, au dus la realizarea li ­
nei economii peste plan, la
producţia globală, de 30.000
lei.
Vorbind despre calitate,
trebuie să amintim că la locu­
rile de utilizare, cărămizile
fabricate la Baru Mare s-au
comportat excelent, neexis-
tind în luna octombrie nici o
reclamaţie, nici un refuz din
partea beneficiarilor. Totoda­
tă, faţă de 2,2 la sută rebut
admis, s-a realizat 2,1 la sută.
Z lT T tfJ !
Bonificaţii pentru calitate
Gi/lectivul întreprinderii miniere
••'<heiar a depus în aceri an efor tur
-uslmute pentru îmbunătăţirea calităţii
producţiei. Acest lucru a tăcut ca lună
de lună conţinutul de metal în mine­
reuri să crească. Dacă în trimestrul I
calitatea sideritei bulgări — principa­
lul sortiment — a fost îmbunătăţită cu
4,66 la sută, în trimestrele II şi III s-a
Construcţia unui nou dispensar
Cu aproape doi ani în urmă în comu­
na Aimaşul Mare. raionul Alba, a în­
ceput construcţia unui dispensar medi­
cal, in cadrul intiluirilor dintre deputaţi
şi alegători, ce au avut loc la începu­
tul acestui an, cetăţenii au propus să
.,e urgenteze construcţia noului dispen­
sar. La îndemnul cieoulatilor comunali:
An terminat însămtnţările
’Membrii gospodăriei agricole colec- 10 ha. cu secară furajeră. Concomitent
tive din l’ricaz au terminat însămînţa- cu aceasta,-ei au terminat recoltarea
rea cerealelor de toamnă. Ei au seină- porumbului, iar acum lucrează de zor
nat 250 ha. cu grîu, 60 ha. cu orz şi la însilozarea cocenilor de porumb.
care a participat la lucrările Congresului al XXIMea al P.C.U.S.
Joi s-a înapoiat în Capitală, veniifd de la Un grup de pionieri a oferit membrilor dele-'
Moscova delegaţia Partidului Muncitoresc Ro­ gaţiei buchete de flori.
mîn care a participat la lucrările celui de-al
XXII-lea Congres al Partidului Comunist al ?
Uniunii Sovietice. La plecarea din Moscova, la aeroportul Vnu­
Din delegaţie au făcut parte to v arăşii: kovo, membrii delegaţiei Partidului Muncitoresc
Romîn au fost conduşi de tovarăşii A. I. Miko-
Gheorghe Ghcorghiu-Dej, prim-secretar al C.C.
ian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S.,
al P.M.R., conducătorul delegaţiei, Emil Botlnă-
raş, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheor­ prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri
ghe Maurer, membri ai Biroului Politic al C.C.
al P.M.R., şi LConte ltăutu, membru supleant al al U.R.S.S., D. S. Korotcenko, membru al C.C.
Biroului Politic al C.C. al P.M.R. al P.C.U.S., preşedintele Sovietului Suprem al
R.S.S. Ucrainiene, V. Kuzneţov, membru al C.C.
La sosire, pe aeroportul Băneasa, membri de­ al P.C.U.S., V. Ciuraev, membru al Biroului C.C.
legaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R., de activişti de răs­
Apostol, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Ale­
xandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leontîn Să-
lăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, de membri pundere ai C.C. al P.C.U.S., precum şi de 1. K.
ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice în R. P.
guvernului, de activişti de partid şi de stat. Romînă.
Au fost de faţă G. E. Cebotariov, însărcinatul Au fost de faţă N. Guină, ambasadorul R. P.
cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Romîne la Moscova, şi membrii ambasadei.
Bucureşti, şi membri ai Ambasadei. (Agerpres).
llB
e o le e tiv iş iilo r
Schim b de experienţă Duminică dimineaţa, in
satul Sălişte, comuna Băl­
De curme! a avut loc consfătuire au partici­ lajelor moderne în con­ ţa. zidari, şi dulgheri m un­
cesc de zor la terminarea
noului grajd al gospodă­
la lotul Cerna, aparţi- pat delegaţi ai I.C.F. strucţia drumurilor fo­ riei colective. Zidul se
nind şantierului prin­ din întreaga ţară, pre- restiere de coastă. Par­ înalţă anevoie, fiindcă ma­
cipal al întreprinderii •cum şi invitaţi. ticipanţii la consfătuire terialele ele construcţii se
de construcţii forestie­ au văzut la faţa lo­ aflau destul de departe.
re Deva, o consfătuire Consfătuirea a avut cului avantajele mari
organizată de Direcţia lui caracter dc schimb ale folosirii utilajelor şi — Ne-ar trebui citeva
lucrărilor capitale din de experienţă — în ce mecanismelor de marc ajutoare! spuse un zidar
Ministerul economiei fo­ priveşte f o l o s i r e a productivitate.
restiere. La această mecanizării şi a uti­ care prepara mortarul.
PETRU CIREŞ
Pe aproape . se juca
B rigadă fruntaşă un grup de tineri.
Unul din ei auzi vor­
Brigada comunistului Ludo­ rnenzi de carcase din aluminiu, bele omului. O idee îi
vic Kristaly, de la turnătoria de brigada a obţinut o depăşire a
bronz a U.R.U.M. Petroşani, pri­ normei, ăe 25 la sută. încolţi in minte. îşi chemă
mise să execute o comandă ăe
clemen pentru conducta aeria­ De la începutul anului şi pînă tovarăşii de joacă şi le-o -j
nă ăe la E.M. Lupeni. întreaga, acum, brigada tovarăişului L.
Kristaly, a executat peste sar­ împărtăşi in şoaptă. ]j
brigadă s-a apucat cu hotărîre cinile de plan 4.000 leg. piese
turnate. Piesele turnate au fost — Sinteţi ăe acord ? i se
ele lucru. Munca bine organi­ de bună calitate, rebutul fiind
zată şi plină de avint şi-a spus redus Lot timpul sub procentul auzi apoi tare vocea. i
cuvîntul. Executarea acestei co­ admis.
menzi a fost terminată cu 15 j
zile înainte de termen. De ase­ R. BALŞAN
menea, la executarea unei co- — De acord ! 1
A
Peste citeva minute, 1
T
meşterul care conducea
1
lucrările ăe la grajd, se 1
auzi chem at: 1
— Baci Toadere, am ve­ 1
nit să vă dăm o mină de 1
C o nsfătu ire cu inovatorii ajutor. Ne primeşti ? 1j
— Cum să nu ! răspun­
Ministerul minelor şi al energiei Din partea [’reparaţiei noastre la 1
electrice a organizat la Cîtnpu Lung consfătuire au pariteipat tov. Kurfol! se cel întrebat cu bucurie
o consfătuire cu inovatorii din în­ Golînski, muncitor, loan .ferea şi in glas. 1
treprinderile ce-i aparţin. Aici a fost Gheorghe Mirică, ingineri, care au
organizată şi o expoziţie de inovaţiţ. prezentat In cadrul expoziţiei inova­ — Ce avem de făcut ? 1
pe bază dc concurs. ţiile: „Elevatoare pentru colectarea
automată a probelor dc şist“, „Dispo­ 1
[’reparaţia de cărbuni Pctrila. par­ zitiv pentru curăţat cupele de eleva­
ticipantă la această consfătuire, a tor", şi „Dispozitiv pentru transportat Să căraţi şi să triaţi ]
ocupat iu cadrul expoziţiei Tocul III, piese grele". Prototipurile prezentate
iar pe Direcţia generală minieră lo­ de întreprinderea noastră s-au bucu­ cărămizi, să cerneţi nisip,
cul II. rat de multă apreciere, fapt oglindit
şi de locul pe care l-am ocupat in
In cadrul acestei consfătuiri s-au cadrul expoziţiei. să ajutaţi la mortar...
purtat discuţii privind dezvoltarea
mişcării de inovaţii şi raţionalizări c. b a d u ta Tinerii nu mai intirziară
şi s-au încheiat minute (procese ver­
1 bale), privind schimbul de inovaţii. la. vorbe. Peste puţin timp
De asemenea, au fost vizitate sectoa­
rele miniere ale întreprinderii din (iîm- puteau fi văzuţi împreună
in mai multe echipe, aju-
tină cu hărnicie construc­
torilor grajdului.
După o corespondenţă de
AUIIAl CIOLPAN
J u J u J u f i J u J U U i —ri
pu Lung. Rea:
— OOO— „PENTRU CEA M A I BUNĂ I N FORMA ŢIE,
Cu confrSbufia PENTRU CEL M A I BUN REPORTAJ1'
fsrserefuSui Concursul ^ Incendiul a fost
corespondenţilor
Tinerii clin satul Romos, ra
ionul Orăştie au organizat o se­ voluntari i lo c a tiz a t
rie de acţiuni de înfrumuseţare
a localităţii lor. Astfel în faţa --- I
căminului cultural ei au amena
jat un parc. Mobilizaţi de or­ Maistrul silvic Lu- N-a trecut mult ăe răgaz. Era doar.
ganizaţia U.T.M. tinerii au pres­ ca Bodea, însoţit şi Locul incendiu­ in pericol incen­
tat un mare număr de ore de de pădurarii Ilie lui a fost înconju­
muncă patriotică. Pe coama u- Tomescu şi Eugen rat de cei 160 de dierea a peste
nui deal din apropierea satului muncitori foresti­ l. 000 hectare de
Romos, tinerii au plantat anul Ganea, făcea obiş­ eri din parchet. plantaţii şi 12.000
acesta mai bine de 15.000 de pu- nuitul control in Apa era la o dis­ m. c. buşteni cle ră-
ieţi de stejar şi carpen. Iar pe şinoase fasonaţi.
un alt deal din apropiere, pe parchetul între­ tanţă mare. Ce să „Aurul verde“ al
o suprafaţă de 15 ha., ei au c u ­ prinderii forestiere facă ? Atunci, s-a patriei; pădurea.
răţit păşunea de mărăcini. Sebeş, din umilite­ auzit tunind vocea Milioane de lei...
le şuşu. Trecea pe maistrului Bodea,
R. LAL la brigăzi, îndru­ care-şi făcuse re­ Patru ore au
ma munca. Deo­ pede un plan de muncit toţi, cu în­
corespondent acţiune: cordare. In lupta
dată, privirea i-a cu focul, oamenii
fost atrasă de un — Brigada lui
nor de fum ce se Marin Boţea: să­ au ieşit învingă­
ridica din partea paţi benzi izola­ tori : incendiul a
cabanelor unde e- toare prin planta­ fost localizat.
rau cazaţi o parte ţie ! Gros. ia-ţi
ajuns la o creştere de 5,6 şi respectiv din muncitori. Ce oamenii şi arun­ Pentru fapta lor
6,5 la sută. Rezultate frumoase s-au ob­ să fie ? Dar n-a caţi pămint peste patriotică, pentru
ţinut şi în luna octombrie. mai stat pe gin- foc dăruirea cu care
duri. Le-a atras au lucrat, maistrul
Livrind furnaliştilor mii de tone me­ atenţia pădurari­ Nu s-a mai au­ Boăea, responsabi­
tal peste plan, minerii din Ghelar au lor, şi împreună zit o vorbă. O su­ lii brigăzilor şi toţi
au pornit in fugă tă şaizeci de oa­ muncitorii foresti­
pi imit piuă în prezent bonificaţii pen­ spre locui cu pri­ meni au pus bra­ eri din acest par­
cina. Cînd au a- ţele vînjoase pe chet au fost feli­
tru calitate în valoare de aproape juns, una din ca­ unelte. A început citaţi cu căldură
bane era cuprinsă lupta cu focul. de conducătorii în­
1.000.000 lei. ăe flăcări. „Peri- treprinderii, de or­
colu-i mare. Tre­ Vintui puternic, ganele de partid
buie localizat fo ­ prielnic extinderii şi de stat.'
cul“ — şi-a spus incendiului., arun­
ritmul dc constiucţic a (ori impulsio­ in gină maistrul. ca seînteile la su­ — Nu ne-am fă­
nat Apoi, a spus cu te de metri. Iarba cut decit datoria,
hotărîre : a spus maistrul
Zilele trecute, lucrările la noul dis­ şi crengile uscate Bodea. atunci cînd
pensar au fost terminate. Dispensarul — Tomescule, cuprinse de vilvă- a fost felicitat.
dispune de 5 camere destinate pentru fugi la corhăni- tăile flăcărilor Oricare muncitor
casă de naştere, cabinet de consultaţii torii lui Gros. Tu trosneau sec în li­ ar fi făcut acelaşi
pentru copii, cabinet de consultaţii pen­ Ganea anunţă bri­ niştea pădurii.. Oa­ lucru in locul nos­
tru adulţi şi altele. tru. Doar nu era
gada lui Marin. Să menii, cu feţele să. lăsăm focului
ia tot ce au: să- încălzite de muncă asemenea bogăţie...
poaie, lopeţi. gre­ şi de foc lucrau
ble... Dar repede cu dăruire. Nu-şi C. BODEA
corespondent „
băieţi., i permiteau o clipă