Page 90 - 1961-11

Nr. 2153
o^jaJsigciagflfflgftgiraiQtig^
SIMŢIM ÎNTOTDEAUNA
AJUTORUL COMUNIŞTILOR
Gospodăriile agricole colective — Am sim ţit pretutindeni şi — La fiecare adunare genera­
din satele Tisa, Burjuc şi Tătă- din plin ajutorul organizaţiei de lă U.T.M. participă din partea
râşti aparţinătoare de comuna partid. Comuniştii sînt sfătuito­ organizaţiilor de partid fie se­
Burjuc, raionul Ilia, sînt tin e­ rii noştri — spunea tinărul Ba- cretarul organizaţiei de bază,
re. Cu toate acestea, colectiviş­
tii, îndrum aţi de către organi­
zaţiile de partid, au înregistrat
rezultate din ce in ce mai f r u ­
moase. Le ogoarele înfrăţite
s-au obţinut recolte aproape du­
ble fa ţă de cele strînse de pe
aceleaşi păm inturi cu ani în u r­
mă, au crescut considerabil ve­
niturile nete ale fiecărui colec­
tivist în parte, s-au înălţat im­
portante construcţii zootehnice
pentru animalele proprietate
obştească.
În fiecare din aceste gospodă­
rii s-au construit cite un grajd
cu o capacitate de 100 capete
vite, pătule pentru porumb, r e ­
mize, sînt proiectate saivane,
m aternităţi etc.
Vorbind despre toate aceste
realizări, trebuie spus că o con­
tribuţie însemnată la obţinerea
lor au adus tinerii colectivişti
în frunte cu utemiştii. Despre
această contribuţie adusă pînă
în prezent, despre ceea ce vor
înfăptui tinerii de aici în viitor
pentru continua întărire econo-
mico-organizatorică a unităţilor
lor, s-a discutat cu multă în­
sufleţire cu prilejul recentei a-
dunări generale pentru dare de
seamă şi alegeri a noului comi­
tet comunal al U.T.M.
— Sub îndrum area organiza­
ţiilor de partid şi mobilizaţi de
către organizaţiile U.T.M., tin e­
rii din raza comunei Burjuc,
spunea Nişca ionel, au partici­
pat în timpul liber la acţiuni
patriotice cum ar fi strîngerea
a peste 4.000 kg. fier vechi,
plantarea a 4.500 puieţi la Tisa,
îm pădurirea a 6 ha. cu diferiţi
arbori la Glod şi Brădăţel, tra n ­
sportarea a 80 care cu gunoi de
grajd pentru ogoarele colecti­
viştilor din Tisa, am enajarea de
drumuri, curăţirea de păşuni
etc.
— S-a îm bunătăţit munca de
educaţie comunistă a tinerilor —
a spus apoi Furdui Ana. Invă-
ţăm întul politic U.T.M. a fost
frecventat în anul care a trecut
de aproape toţi tinerii, iar în
anul acesta au fost cuprinşi la
forma de învăţămînt pentru
studierea Statutului U.T.M. toţi
tinerii din cele 6 organiza­
ţii de bază U.T.M. din raza co­
munei. Adunările generale or­
dinare, a continuat tovarăşa
Furdui Ana, au devenit mai a-
tractive, mai bogate în conţinut,
mai mobilizatoare. Tinerii p ar­
ticipă cu mai m ultă competenţă
la discuţii, iau parte cu mai
mult elan la îndeplinirea hotă-
rîrilor şi sarcinilor care ne stau
în faţă.
Care este însă secretul îmbu­
nătăţirii permanente a muncii
de educaţie comunistă desfăşu­
ra tă de organizaţiile U.T.M. din
satele comunei Burjuc, în rîndul
tuturor tinerilor ? La această
întrebare, utemiştii înşişi au dat
răspuns:
im ir e a în p a r tid — © p reocu p are
p e rm a n e n tă
Organizaţia de partid din sec­
ţia turnătorie I a uzinei „Victo­
ria“ din Călan — secretar tov.
Gheorghe Măgureanu — mani­
festă o preocupare permanentă
faţă de prim irea în partid a ce­
lor mai merituoşi şi harnici
muncitori.
D atorită grijii manifestate de
către toţi comuniştii faţă de
creşterea şi educarea utemiştilor
şi a tovarăşilor din activul f ă ­
ră de partid, organizaţia de b a­
ză din această secţie, a prim it
Colectivul de m u n cito ri de la fabrica de conserve din H a ­
ţeg, depune tot m ai m are interes pentru continua îm b unătă­
ţire a calităţii produselor. R e zu lta te bune in această privinţă,
o b ţin e schim bul condus de com unista Irina Rill.
IN F O T O : Tov. Irina R iß execu tîn d o analiză de laborator.
lint Dorel din Tătărăşti. Intîm-
pinăm greutăţi în organizarea
informărilor politice pe care
trebuia să le ţinem cel puţin
odată pe lună, în cadrul adu­
nărilor generale U.T.M. Intil-
neam în problemele pe care ne
propuneam să le expunem, une­
le lucruri greu de înţeles, nu a-
veam experienţa metodică de a
ne face înţeleşi de către tineri.
Şi la toate le-am găsit rezol­
varea cerînd ajutorul organiza­
ţiei de partid. Secretarul or-
Adunări de dare de seamă
şi alegeri în organizaţiile
U. T. M.
ganizaţiei de partid Balint
Sevastian, alţi comunişti, ne-
au ajutat de fiecare d a­
tă să selecţionăm cele-mai
de seamă probleme care u r­
mează să fie prezentate tine­
rilor, să le înţelegem just, să le
explicăm cu uşurinţă şi compe­
tenţă. Ne-au ajutat de aseme­
nea să organizăm informări po­
litice mai des, seara sau dum i­
nica la căminul cultural, să in­
formăm cu operativitate pe ti­
neri cu cele mai im portante eve­
nimente interne şi de peste h o ­
tare. Ba mai mult, secretarul or­
ganizaţiei de partid, la invitaţia
noastră, ne-a vorbit despre Ra­
portul tovarăşului Gheorghe
Gheorghiu-Dej prezentat la ple­
n ara Q.C. al P.M.R. din 30 iu ­
nie — 1 iulie a.c., despre Hotă-
rîrea C.C. al P.M.R. şi a Consi­
liului de Miniştri cu privire la
creşterea numărului de anim a­
le în G.A.C. etc.
Alţi tineri printre care T. Ro­
şu, P. Dragoş din Petreşti, Iacob
Âmos, şi alţii din Brădăţel, au
vorbit despre ajutorul primit
din partea organizaţiilor de
partid de către organizaţia
U.T.M. din care fac parte, în
pregătirea adunărilor generale
U.T.M.
La cercul de econom ie
c o n c re tă
In acest an, la U.R.U.M. Pe­
troşani, în învăţămîntul de
partid funcţionează 12 cercuri
la care sînt înscrişi 277 cursanţi.
La cercul de economie concre­
tă de exemplu, sînt înscrişi 28
muncitori fruntaşi, tehnicieni
şi ingineri. La întocmirea tem a­
ticii, comitetul de partid a ţi­
nut cont de profilul uzinei,
principalii indici tehnieo-econo-
mici ai planului şi de diferitele
probleme tehnico-organizatorice.
Astfel, din tematică desprindem
în acest an un num ăr de 20
membri de partid şi 23 candidaţi.
De curînd, au fost prim iţi ca
membri de partid tov. Ioan Ru-
lumaci, Kemus Irimie, turnători,
Alexandru Florescu, încărcător
la cubilou şi Ioan Both, zidar
şamotor. In rindurile candidaţi
lor de partid an fost primiţi to ­
varăşii Traian Popa, turnător,
Eugen Pop, lăcătuş, Viorel Bîr-
lovan, electrician, Iustin Bog­
dan, miezuitor, Ioan Nemeş to
pitor la cubilou si alţii.
fie un alt membrudin birou,
care iau parte la discuţiile
nostre, îşi dau părerea despre
hotărîrile adunării generale,
despre angajam entele luate de
către noi, spunea Costea Octa­
vian din Burjuc. Pe parcurs b i­
roul organizaţiei de bază se in ­
teresează îndeaproape de s ta ­
diul îndeplinirii sarcinilor care
ne revin, ne ajută atunci cind
este necesar, reuşind în felul a-
cesta ca din ce în ce mai mult
adunările noastre generale să
devină o adevărată şcoală de e-
ducaţie comunistă a tineretului.
In pregătirea lecţiilor şi se-
minariilor pentru învăţămîntul
politic, in pregătirea tinerilor
care urmează a deveni utemişti,
în pregătirea duminicilor de t i ­
neret bogate în conţinut, educa­
tive, în munca cu cartea, în to a ­
te acţiunile întreprinse de o r­
ganizaţiile U.T.M., tinerii simt
îndeaproape ajutorul organiza­
ţiilor de partid, grija comuniş­
tilor pentru ca tinerii să-şi ducă
la bun sfîrşit sarcinile, angaja­
mentele.
In mod periodic, în adunările
generale ale organizaţiilor de
partid din satele aparţinătoare
comunei Burjuc, în şedinţele
comitetului comunal de partid,
se analizează munca organiza­
ţiilor U.T.M. Cu acest prilej, se­
cretarii organizaţiilor U.T.M. şi
secretarul comitetului comunal
U.T.M.. sînt chemaţi în faţa co­
muniştilor pentru a vorbi despre
realizările tinerilor şi mai ales
despre greutăţile pe care le în-
tîm pină ei în rezolvarea anum i­
tor sarcini. In felul acesta, orga­
nizaţiile de partid cunosc în per­
m anenţă întreaga viaţă de orga­
nizaţie U.T.M., preocupările şi
dorinţele utemiştilor, şi îi ajută
la timp ori de cîte ori este ne­
voie. Utemiştii simt astfel din
plin ajutorul preţios şi p ărin ­
tesc al comuniştilor.
VICTOR CAZACI'
R. L. N1COLAE
lecţiile : „Introducerea tehnicii
noi şi a tehnologiei înaintate,
condiţie esenţială în îndeplini­
rea planului economic pe anul
1962“, „Organizarea muncii in
secţia construcţii metalice, pen­
tru îndeplinirea ritmică a pla­
nului de producţie“ etc.
La prima lecţie, „Planul de
producţie al întreprinderii in­
dustriale“, frecvenţa a fost de
98 la sută. La seminarul ce a
avut loc la această lecţie, au
luat cuvîntul majoritatea par­
ticipanţilor, printre care Viorel
Anghel, Sofronie Sirbu, Iosif Salah şi FI. Climescu. Cuvînt * * * Revue de mathématique
Legrand şi alţii.
R. BĂLŞAN
corespondent
Presa cit
Cuvîntul tipărit al partidului, are un
rol deosebit de important in viaţa
poporului. Fxercitind o mare torţă
educativă, ziarele şi revistele care
apar in ţara noastră însufleţesc acti­
vitatea oamenilor muncii pentru înlăp-
Iturea sarcinilor trasate de partid.
Acum, cind poporul nostru luptă cu
un uriaş avint pentru înfăptuirea mă­
reţului program trasat de partid —
desăvirşirea construcţiei socialiste —
răspindirea cit mai largă a presei in
rîndul maselor, atragerea unui număr
cit mai mare de cititori are o impor­
tanţă deosebită.
Datorită activităţii sale puse in
slujba intereselor maselor largi, con­
ţinutului său tot mai bogat, presa
noastră se bucură de dragostea caldă
şi încrederea deplină a celor ce mun­
cesc, este aşteptată şi citită cu inte­
res erescind în uzine şi fabrici, pe
şantierele de construcţii, în unităţile so­ zarea publicaţiilor şi colectarea fie
cialiste din agricultură. Acest tapt
este ilustrat de creşterea continuă a
pătrunderii presei în regiune, hrajul
mediu total al publicaţiilor care se
difuzează în regiune a crescut in 1‘Jbl
cu 41 la sută faţă de 1959, iar în pre rolul presei, ajutînd pe fiecare asemenea, difuzorii voluntari sînt bine
oraşele regionale Hunedoara şi Pe­ să-şi aleagă publicaţiile care-1 intere­ organizaţi pe secţii şi schimburi. In Marea eficacitate a presei depinde şi muncii interesul pentru citirea zia
troşani, numărul abonamentelor la mia
ele locuitori este de peste 500.
Răspindirea presei în masă e-.ie o
activitate care nu poate ti lăsată să cul central, care distribuie ziarele pen­ girii colectivului de difuzori voluntari totdeauna nerăbdători să primească
se desfăşoare de la sine şi care ne­ tru muncitorii din sectoarele subtera­ şi îndrumării lui, nu se asigură dis­ publicaţiile la care sînt abonaţi pen­ direa cît mai largă a cuvîntului ti
cesită o preocupare continuă din par­
tea organelor şi organizaţiilor de
partid, organizaţiilor de masă, apara­
tului poştal. A face ca un număr cit
mai mare de cetăţeni să ia în fiecare
zi — prin intermediul presei — legă­ tate mai bune în creşterea pătrundem de difuzare a presei de la Direcţia re­
DU U MU L S O C I A L I S E D ! Ill
Ş i d e tr a s a r e d e p i n d e p r e c i z i a c u c a r e se e x e c u t ă p ie s e t e . T)e a c e e a , tr a s a to r ii V n s ile
M u n ie a n u , P etru O svath, O cta via n O prişa ţi G heorghe P ăunescu, co n d u şi de c o m u n is tu l Ni-
colae L avrenţiu, de la secţia m ecanică a C.S. H unedoara, m u n c e sc cu m u ltă a ten ţie.
In clişeu : Echipa de trasatori studiind un desen.
E nevoie de un supraconfrol?
După cum bine se ştie, contro
lorii calităţii din întreprinderi
au rolul de a verifica din punct
de vedere calitativ piesele sau
produsele lucrate de muncitorii
de acolo. In acest scop ei tre ­
buie să fie foarte exigenţi, fo ar­
te atenţi, pentru a nu lăsa ca
pe poarta fabricii
sau uzinei să
iasă produse de N vJ ¦A s-au încărcat in
slabă calitate,
care să nu facă cinste mărcii
fabricii.
Din păcate mai există contro
lori ai calităţii care cauzează
ei înşişi rebut, prin munca lor
neglijentă, lipsită de răspundere.
Iată un exemplu.
In depozitul oţelăriei Martin
nr. 2 al C.S. Hunedoara de la
bluming, a sosit nu de muit ş a r ­
ja nr. 8257, care n-a putut fi care lucrează la bluming, au ne
încărcată imediat în cuptoare. voie de un supracontrol ? Aştep­
Conform instrucţiunilor, fiecare tăm să ne răspundă la această
lingou trebuia însemnat cu in- întrebare inginerul Ioan Niţă,
scripţiunile calităţii oţelului. Din şeful C.T.C. al C. S. Hunedoara
N LIBRARII
CH. DICKENS : Documentele
postume ale clubului Pickwick
— roman, două volume. Ediţia
a Il-a. In romineşte de Ion Pas,
cu un cuvint Înainte de Vera
Călin.
Voi. I 494 pag. ; voi. TI 456
pag. — 22,60 lei ambele vo­
lume.
MARKANDAYA KAMALA :
Nectar în sită — roman (din li­
teratura indiană). Traducere
din limba engleză de Elisabeta
înainte de Mircea Gherman.
228 pag. — 5,20 lei.
M. PRIŞVIN : Drumul împă-
mai larg râspînditâ
în m a
tură cu partidul, este o sarcină de
răspundere şi de mare cinste. Ocu-
pîndu-se zi de zi de îmbunătăţirea
muncii de râspîndire a cuvîntului ti­
părit al partidului, multe organizaţii
de partid au obţinut rezultate bune,
acumulînd o experienţă bună în aceas­
tă privinţă. La mina Aninoasa, de
pildă, numărul abonamentelor la dite-
rite ziare şi reviste întrece numărul
total al salariaţilor. Aici, comitetul
de partid al minei se ocupă îndea­
proape de pătrunderea presei. Rrm
birourile organizaţiilor de bază s-a
asigurat ca în fiecare sector să existe
difuzori voluntari din rîndul membri­
lor şi candidaţilor de partid, al mun­
citorilor cu autoritate în mase. Lunar,
cu difuzorii voluntari se organizează
consfătuiri în care se analizează re­
zultatele muncii fiecăruia, se eviden­
ţiază cei mai buni, se recomandă me­
todele cele mai eficiente în populari­
abonamente.
Fiind îndrumaţi îndeaproape, nume­
roşi difuzori voluntari vorbesc cu pri­
cepere despre conţinutul ziarelor, des­
sează'.
O grijă deosebită se acordă distri­
buirii la timp a publicaţiilor, Ghioş-
ne, are orariul alcătuit în aşa fel
îneît asigură ca muncitorii din toate
trei schimburile să primească la timp
ziarele la care sînt abonaţi.
In mediul rural s-au obţinut rezul­
neatenţia controlorului calităţii,
lingouri din aceeaşi şarjă au fost
inscripţionate la calităţi... dife­
rite. Dacă nu s-ar fi observat
la timp, se trim iteau la benefi­
ciar laminate din oţel necoman­
dat...
Şi încă un exemplu.
In ziua de 8
noiembrie a. c.
< aceiaşi cuptor
două calităţi de oţeluri. Cauza e
aceeaşi ca în exemplul precedent,
efectul acelaşi. De vină sînt de
astădată, controlorul Matei Mir-
eea şi cuptorarii Gheorghe Mos-
eovici, Constantin Teodorescu şi
Sebastian Balaş.
De aici se naşte întrebarea:
oare controlorii calităţii de la
C. S. Hunedoara, respectiv cei
:H3U
ratului — rom an-basm. Tradu­
cere din limba rusă de Gellu
Naum şi Tatiana Berindei. „in
loc de prefaţă, de V. Prişvina
(„Meridiane“ ).
368 pag. — 6,55 lei.
* * Studii şi cercetări de bio­
chimie — nr. 3, anul
rv/1961 128 pag. — 5 lei
v * * Studii — Revistă de is­
torie nr. 5/1961
250 pag. — 8 lei
pures et appliqués —
tome VI, nr. 3/1961
208 pag. — 9,45 lei
presei acolo unde, sub îndrumarea or­
ganizaţiilor de partid, s-au organizat
colective pentru sprijinirea difuzării
presei. Astfel de colective, din care
fac parte agitatori, membri ai orga­
nizaţiilor de masă, deputaţi, intelec­
tuali, dau un sprijin preţios factorilor preluate la timp sau nu se ţine seamă
poştali în munca de popularizare a
conţinutului presei şi în colectarea de
abonamente.
Din păcate însă, în multe locuri,
munca de răspîndire a presei este ne­
glijată. In unele secţii ale G.S.H.,
cum sînt noile secţii de furnale şi
cţelărie, la minele Lupeni, Louea ş 1
Ghelar, pe şantierele T.R.C.H. şi unele
şantiere ale I.C.S.ÎL, în raioanele
Haţeg şi Orăştie. pătrunderea presei
este nesatisfăcătoare. La mina Lupeni,
spre exemplu, revine în medie un
abonament la 3 salariaţi, în timp ce
la preparalia de cărbune, care e la
numai doi paşi de mină, numărul abo­
namentelor întrece cu mult numărul
salariaţilor. Cate este explicaţia? La
preparaţie, agitatorii popularizează pe
larg în convorbirile lor cu muncitorii
conţinutul ziarelor şi revistelor. De
schimb, la mina Lupeni se duce o
slabă muncă de popularizare a presei,
nu se acordă suficientă atenţie lăr­
tribuirea la timp a ziarelor.
Multe deficienţe în munca de popu­
larizare a presei, de colectare şi dis­
tribuire a abonamentelor există încă
în munca aparatului poştal. Serviciul
(>ţ5m:K?w«Sft^»o .-<' ¦ w w w ¦
- "• Ä4S/
Dacă
lucrează v
( Urmhr? !m pag l-a)
să plece. Se opreşte insă,
a d ă u g in d :
— U itasem să vă spun...
Şeful nostru de brigadă,
D odu, are şi fo tografia pe
alee...
In galeria ceior care
an serbat reveiionul
C ablurile de la p u ţu l orb
urcă colivia, cu noi cu tot,
la orizontul V. T recem din-
tr-o galerie într-alta, facem
a titea cotituri, in c it sincer să
fiu dacă ar fi trebuit să m ă
în to r c singur, cu s ig u r a n ţă că s c h im b u l re sp e c tiv 10, sa u
bijbîiam m u lt şi bine p e că ­ chiar m ai m u lte tone peste
rările astea subpăm intene.
Cind păşim spre o nouă ga­
lerie, n e in tim p in ă răpăitul
indirjit al un u i perforator.
— Trag fest b ă ie ţii! —
spune inginerul, m ai m u lt
p e n tru el. Parcă ar serba iar
un revelion...
— Ce revelion ? !
— S în te m in galeria
Preda. încheie el. de parcă cu
asta ar fi spus totul.
— !?!
— Cum, n-ai a u zit!
miră, vă zîn d u -m i ned u m eri­
rea. Apoi brigada asta a săr­
bătorit revelionul acestui an
încă din luna august.
N e -a m apropiat de aceia
care în august au făcut să
sune u ltim a puşcătură din
planul anului acesta. De
atunci, din galeria lor au po r­
nit spre furnale mii de tone
de m inereu peste planul
gională P.T.T.R., oficiile poştale nu
folosesc toate mijloacele pe care le
au la îndemînă pentru a desfăşura
o muncă sistematică de popularizare
a presei. Slab sînt popularizate în me­
diul rural publicaţiile care se adre­
sează direct ţărănimii muncitoare, iar
in întreprinderi sînt popularizate ne­
satisfăcător publicaţiile tehnice. Din
cauza preocupării scăzute a organelor
poştale, se mai întîmplă cazuri cind
în unele locuri abonamentele colec­
tate de difuzorii voluntari nu sînt
de dorinţele abonaţilor. Gu toate îmbu­
nătăţirile substanţiale obţinute, mai
există deficienţe în organizarea dis­
tribuirii presei, care fac ca ziarele şi
revistele să nu ajungă la timp în
mina cititorilor. In unele întreprinderi
care lucrează în mai multe schim­
buri, nu s-au creat peste tot condi­
ţii ca muncitorii din fiecare schimb
să primească la timp publicaţiile la
care sînt abonaţi. De asemenea, unele
centre de difuzare cum este cel din
Alba lulia, spre exemplu, nu respectă
orele de distribuire a presei pentru
abonamentele colective, ceea ce face
ca unele întreprinderi să primească
ziarele cu întîrziere de o zi. De ase­
menea, sînt cazuri şi la sate cînd,
din cauza neglijenţei unor factori
poştali, distribuirea ziarelor se face cu
întîrziere de o zi.
Astfel de lipsuri sînt de neîngăduit. re să dezvolte în rîndul oamenilor
de operativitatea cu care ea ajunge la
cititori. Zecile şi sutele de mii de ci­
titori din uzine şi de pe ogoare sînt
tru a fi la curent cu tot ce e nou.
Şi, ei au tot dreptul să pretindă ca
această cerinţă a lor să fie satisfă­
cută. Trebuie făcut totul ca pe plan
local ziarele să fie distribuite la timp.
In aceste zile se desfăşoară acţiu­ la desăvirşirea construcţiei socialiste.
.3
in faţa panoului
de întrecere
Ciţiva ortaci ai lui Sabin
G hioancă m a i zăboviră p u ţin in
faţa panoului de întrecere, în a ­
in te de a intra în şut. O scurtă
privire asupra realizărilor c e ­
lorlalte brigăzi, cu care sînt in
întrecere, era necesară. Intre
tim p , lingă ei ven i şi şeful de
brigadă.
— Ce ziceţi, băieţi, o să re u ­
şim să obţinem titlul de brigadă
fruntaşă ?
— Nici nu ne gindim altfel.
Doar noi am fost aceia care am
ch em a t la în tr e c e re !
— A tu n c i ii bine. P riviţi, se c­
torul nostru e pe prim u l loc.
C o l e c t i v u l , n o s t r u a e x t r a s in 10
luni din acest an, 22.631 to n e
cărbune cocsificabil peste sarci­
na de plan. La care, dacă nu
m ă înşel, am m ai a d ă u g a t luna
aceasta vreo 200 şi ceva...
B r i g a d a lui. S a b i n G h i o a n c ă a
reuşit să cucerească, titlu l de
brigadă fruntaşă in abatajele
frontale, iar sectorul III, titlu l
de colectiv fruntaş in întrecere
cu celelalte sectoare ale E.M.
Lupeni. M inerii sînt hotărîţi ca
şi în viito r să pă streze acest
titlu.
E. POPA
corespondent
i-aivedea cum
anual. In fiecare schim b slnt
trim ise 8-10 tone de m inereu
peste norm a zilnică, de cali­
ta te ireproşabilă. De ce ?
P entru că P etru Preda, şef
de brigadă, Aron Bobora, şef
de schim b, Constantin U n­
gurean, ajutor m iner, Viorel
M icloşoni, llie Alexandru, Ni-
colae C h işca n . v a g o n e ta r i şi
to ţi ceilalţi din brigadă, aleg
sterilul la locul de m uncă,
lucrează organizat.
Prea m ult nu s-a p u tu t
sta de vorbă cu nici u nul din
ei. O am enii se grăbeau să
b a tă găuri, să p u şte , ca să
trim ită furnoXiştilor şi in
plan. Totuşi, ei vorbeau cu
m în d rie d e m u n c a lor, p e care
au Indrăgit-o şi care e răs­
plătită aşa cu m se cuvine.
Despre şeful de brigadă, Pe­
tru Preda n u am de spus
decît a t i t : m u n ce şte bine,
lucru care se vede şi după
1M e d a l i a M u n c i i c a r e - i s t r ă ­
l u c e ş t e p e p i e p t . 'A p r i m i t - o
de Ziua m inerului, anul
acesta.
-k
lui Cite nu se pot spune des­
pre cei care trim it „plinea
fu rn a lelo r“. N - a m fo st decît
prin cit ev a orizonturi ale unui
singur raion. Şi asta intr-o
z i ! Ca să treci pe la sutele
de mineri, fru n ta şi, despre
Se care vorbea inginerul Jianu,
ar trebui nu una, ci două
luni, poate chiar m ai m ult.
Şi fapte, slnt in m ina Ghelar,
nenum ărate.
nea pentru reînnoirea abonamentelor la
presă peniru primul trimestru al anu­
lui 1992. Această acţiune are o mare
importanţă. Rentru a-şi spori contri­
buţia în mobilizarea oamenilor muncii
la îndeplinirea sarcinilor ce revin în
noul an, presa trebuie să pătrundă cit
mai adîuc şi să ajungă cit mai ope­
rativ în mase. Reuşita acestei acţiuni
va fi asigurată dacă organizaţiile de
partid şi de masă şi aparatul poştal
se vor ocupa cu răspundere de lichi­
darea lipsurilor existente, dacă vor
acorda toată atenţia îmbunătăţim mun­
cii de popularizare a presei, de co­
lectare a abonamentelor şi de distri­
buire la timp a tuturor publicaţiilor.
Organizaţiilor de partid le revine
răspunderea de a face ca munca de
răspîndire a presei să fie o muncă vie,
plină de conţinut, educativă cu oa­
menii. Fie trebuie să cultive in rin-
dtil membrilor şi candidaţilor de partid
dragostea şi răspunderea pentru aceas­
tă muncă, să facă pe fiecare difuzor
voluntar şi factor poştal, pe toţi cei
care participă la munca de difuzare
a presei să înţeleagă că a avea mi­
siunea de a răspîndi în mase cuvin-
tul scris al partidului este o sarcină
de mare răspundere.
Prin intermediul agitatorilor, al rii-
fuzorilor voluntari, staţiilor de ampli­
ficare, prin mijloacele agitaţiei vizua­
le, organizaţiile de partid sînt datoa­
retor şi revistelor care le sînt mai to
lositoare, care li se adresează direct
Să depunem eforturi pentru răspîn
părit al partidului în rîndul oameni
lor muncii din oraşele şi satele re
găinii, ca presa noastră să-şi sporeas'
că aportul în mobilizarea maselor largi