Page 91 - 1961-11

mac*. 4.
pKgsaaaggB«B?aaaHBgBMa2g6Kiia5E^
din agricultura SHsariei
NOVOSIBIRSK 25 (Agerpres).
TASS transm ite :
La 25 noiembrie la Novosi­
birsk s-a deschis consfătuirea
lucrătorilor din agricultura Si­
beriei la care participă N. S.
Hruşciov, preşedintele Consiliu­
lui de Miniştri al U.R.S.S.
Raportul cu privire la măsu­
rile pentru sporirea producţiei
agricole în colhozurile şi sov­
hozurile Siberiei a fost prezen­
ta t de Ghennadi Voronov, prim-
vicepreşedinte al Biroului C.C.
al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R.
_O_
Preşedintele Finlandei
a plecat
de ta Novosibirsk
la Moscova
NOVOSIBIRSK 25 (Agerpres).
TASS tran sm ite:
La 25 noiembrie Urlio Kekko-
nen, preşedintele Republicii Fin­
landa a plecat pe bordul unui
avion „11-18“ de la Novosibirsk
la Moscova.
La Novosibirsk preşedintele
Kekkonen s-a întîlnit la 24 no­
iembrie cu şeful guvernului so­
vietic, Nikita Hruşciov.
Intre N. S. Hruşciov şi U. K.
Kekkonen a avut loc o convor­
bire pe marginea problemelor
legate de nota guvernului so­
vietic transmisă guvernului Fin­
landei la 30 octombrie a. c.
Comunicaţii! cu privire
la convorbirile dintre
N. S. Hruşciov şi Urbo Kekkonen
MOSCOVA 25 (Agerpres). —
TASS transm ite :
La Moscova a fost publicat
comunicatul oficial referitor la
convorbirile dintre Nikita Hruş­
ciov, preşedintele Consiliului de
M iniştri al U.R.S.S., şi Urlio
Kekkonen, preşedintele Repu­
blicii Finlanda. Convorbirile au
avut loc la 24 noiembrie, la No­
vosibirsk, la rugăm intea guver­
nului Finlandei, în probleme le­
gate de nota guvernului sovie­
tic adresată guvernului Finlan­
dei la 30 octombrie.
Preşedintele Consiliului de
M iniştri al U.R.S.S. a m enţionat
în cursul convorbirilor că ac­
tu a la situaţ5ie internaţ9ională în- dacă situ aţia generală nu se va
oordată determină Uniunea So­
vietică să folosească toate m ij­
loacele şi posibilităţile de care
dispune pentru a-şi asigura se­
curitatea şi pentru a lua m ăsu­
rile necesare spre a se pregăti,
printre altele, să respingă un
eventual atac al miîitariştilor
germani din partea Mării Balti­
ce şi p rin teritoriul sau spaţiul
aerian al Finlandei.
Nikita Hruşciov a arătat că,
după părerea guvernului sovie­
tic, este necesar ca între Uniu­
nea Sovietică şi Finlanda să aibă
loc consultări militare, în con­
form itate cu acordul din 1948.
Preşedintele Kekkonen, a fost
de acord că argumentele pre­
zentate în ceea ce priveşte p o ­
sibilitatea izbucnirii unui răz­
boi în Europa, sînt extrem de
fundam entate. El a atras însă
atenţia asupra faptului că înce­
perea consultărilor poate gene­
ra o anum ită nelinişte si duce la
?EES--
Problema dezarmării în discuţia
Comitetului Politic
NEW YORK 25 (Agerpres). —
TASS transm ite :
In şedinţa de vineri clupă-a-
rriiază a Comitetului Politic a
continuat discuţia generală în
problema dezarmării generale şi
totale. Reprezentantul Canadei,
Green, care a luat cuvîntul la
şedinţă, a propus să se lărgeas­
că componenţa organului pen­
tru ducerea tratativelor asupra
dezarmării. După cum se ştie,
S.U.A. propusese ca Comitetul
pentru ducerea tratativelor asu­
pra dezarmării să fie alcătuit
din zece reprezentanţi.
Delegatul Canadei a propus
să se lărgească acest organ la
13 sau chiar la 16 reprezentanţi,
incluzîndu-se în Comitet dele­
gaţi din Africa, Asia şi Ameri­
ca Latină.
Reprezentantul Irakului, Su-
leirnan, a relevat importanţa
participării unor ţări neangaja­
te. în Comitetul pentru tra ta ti­
vele asupra dezarmării.
La discuţia asupra dezarmă­
rii a luat parte de asemenea
reprez'ehtalitul Mongoliei, Don-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 1S8; 189; 75- Tava plălilă tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mai“ — Dţva
-<g;Tsa3&üaiimuaB?gEOT-3?a,35g^^
O victorie remarcabilă
a forţelor iubitoare 'de pace
ÂdaiisatFem €reaiei»ală, a tKWdL a ad aptat
două docasmemte deosefoii de im portaule
NEW YORK 25 (A gerpres).—
La 24 noiembrie Adunarea Generală a O.N.U. a aprobat două dintre cele mai im portante
documente ale actualei sesiuni. 'Primul document, REZOLUŢIA CARE PREVEDE t r a n s f o r ­
marea c o n tin en tu lu i a fr ic a n in t r -o zona den u clea riza ta şi care conţine
DE ASEMENEA UN APEL ADRESAT TUTUROR STATELOR DIN LUME DE A SE ABŢINE DE LA
FOLOSIREA CONTINENTULUI AFRICAN PENTRU EXPERIENŢE NUCLEARE, PENTRU PĂS­
TRAREA ŞI TRANSPORTAREA ARMEI NUCLEARE, a fost adoptat cu 55 de voturi şi 44 de ab­
ţineri. Nimeni nu a votat împotrivă.
Al doilea document, DECLARAŢIA CU PRIVIRE LA INTERZICEREA FOLOSIRII ARMEI
NUCLEARE Şl TERMONUCLEARE, CARE MENŢIONEAZĂ CĂ FOLOSIREA ACESTEI ARME
REPREZINTĂ IJN RĂZBOI ÎMPOTRIVA ÎNTREGII OMENIRI, a fost adoptat în ciuda îm potri­
virii vădite a ţărilo r membre ale N.A.T.O. în frunte cu Statele Unite. P entru această declaraţie
au votat 55 de delegaţii, 20 au votat îm potrivă şi 26 de delegaţii s-au abţinut de la vot.
In luna septembrie, cîn'd Uniu­
nea Sovietică a anunţat că este
nevoită să reia exploziile nu­
cleare experimentale, maşina
propagandistică am ericană şi o-
ficialităţi din W ashington de
toate gradele şi de toate ran g u ­
rile au început o campanie de­
şănţată împotriva acestei hotă-
rîri. Delegatul S. U. A. la
O. N. U. a declarat atunci
cu emfază că este gata să
ia loc im ediat şi să semneze tr a ­
tatul cu privire la interzicerea
experienţelor cu arm a nucleară.
Cînd insă în Comitetul Politic
al Adunării Generale delegaţiile
Ghanei, Indoneziei, Libiei, Nige­
riei, Somaliei, Sudanului, Tu­
nisiei, Ceylonului şi Etiopei au
: Mai m ult decît aiît, el a afirm at
o psihoză de război în ţările
scandinave. De aceea preşedin­
tele a propus ca U.R.S.S. să nu
insiste asupra propunerii sale
referitoare la consultări, expri-
mîndu-şi totodată părerea că o
astfel de soluţionare a proble­
mei ar putea calma opinia p u ­
blică. din âutreaga Scandinavic,
ar putea micşora necesitatea
pregătirilor militare nu numai
în Finlanda şi Suedia, ci şi în
Norvegia şi D anem arca care sînt
ţări membre ale N.A.T.O.
Totodată, preşedintele Kekko­
nen a rem arcai că el crede că
soluţionarea problemei în con­
form itate cu propunerea sa,
agrava, ar corespunde în ace­
laşi timp si intereselor securită­
ţii Uniunii Sovietice.
Apreciind după merit experi­
enţa politică a preşedintelui K e­
kkonen şi nutrind încredere în
bunăvoinţa şi capacitatea sa de
a menţine şi consolida actuala
linie politică externă Paasikivi-
Kekkonen, linia neutralităţii
Finlandei, preşedintele Consiliu­
lui de Miniştri aî U.R.S.S. a de­
clarat că guvernul sovietic so-
coate cu p u tin ţă să amine deo­
camdată consultările militare
propuse de el.
Totodată, Nikita Hruşciov a
subliniat că guvernul sovietic
speră că guvernul Finlandei va
urm ări cu atenţie evoluţia si­
tuaţiei în zona Europei de nord
şi Mării Baltice şi că, în caz de
necesitate, va informa guvernul
sovietic despre considerentele
sale referitoare la luarea de
măsuri corespunzătoare.
doghiin Ţevegmid. întreaga lume
aşteaptă cu nerăbdare rezolva­
rea problemei dezarmării gene­
rale şi totale, a spus Ţevegmid.
Uniunea Sovietică, a subliniat
el, a făcut tot ce i-a stat în
putinţă pentru rezolvarea pro­
blemei dezarmării, dar nu a pu­
tut obţine soluţii pozitive de la
puterile occidentale. Ţările occi­
dentale, a continuat Ţevegmid,
nesocotesc părerea ţărilor neu­
tre care reprezintă o treime din
populaţia globului şi care se
pronunţă pentru controlul asu­
pra dezarmării.
Delegatul R. P. Mongole a re­
levat de asemenea poziţia ciu­
dată a Japoniei care, Împreună
cu S.U.A. nu a m anifestat nici
eca mai mică dorinţă' şi năzu­
inţă de dezarmare. Ţevegmid a
declarat că dacă' s-ar adopta
propunerea sovietică asupra de­
zarmării, resurse economice uria­
şe ar deveni disponibile pentru
scopuri paşnice.
in şedinţă au luat cuvîntul de
asemenea reprezentanţii Noii
Zeelande, Venezuelei, Birmaniei
şi Libanului.
DRUMUU S O C I A L I S M U L U I
•rwwyzvi 03 WKBWt?rts*vj*
ULTIMELE ŞTIRI ULTlMBLE 5T IR Í ULTIMELE Ş T IR I
prezentat o rezoluţie în care se
propunea să se declare că folosi­
rea armei nucleare şi term onu­
cleare contravine spiritului, lite­
rei şi ţelurilor O.N.U. şi de aceea
este o încălcare ’directă a Cartei
O.N.U., a normelor dreptului in ­
ternaţional şi a legilor omenirii,
delegatul S. U. A. s-a p ronunţat
categoric împotriva acestei re­
zoluţii.
La şedinţa rdin dim ineaţa zilei
de 24 noiembrie a Adunării Ge­
nerale, reprezentantul Statelor
Unite, Dean, a încercat din nou
să mobilizeze toate forţele pen­
tru a face să eşueze aceas­
tă rezoluţie. El a încercat să
demonstreze că folosirea armei
nucleare nu contravine Cartei
O.N.U. şi dreptului internaţional.
chiar că rezoluţia care propune
să nu se folosească arm a nuclea_
ră reprezintă un „precedent pe­
riculos“.
Deşi Uniunea Sovietică consi­
deră că cea mai bună rezolvare
a acestei probleme ar fi interzi­
cerea to tală a armei nucleare şi
lichidarea tu tu ro r stocurilor de
arm e nucleare şi că această pro­
blemă trebuie să fie rezolvată în
cadrul tratatului cu privire ia
dezarm area generală şi totală,
’delegaţia Uniunii Sovietice a
sprijinit această rezoluţie şi
Adunarea Generală a aprobat-o
cu m ajoritate de voturi.
Luînd cuvîntul la şedinţa ple­
nară, reprezentantul Uniunii
Sovietice, L\ I. Mendelevici, a de_
clarat că Uniunea Sovietică,
In Consiliul de Securitate
A d o p t a r e a uraeü r e z o S y f f a î n f a v o a r e a SCURTE ŞTIRI O SCUR'
restabilirii unităţii
NEW YORK 25 (Agerpres). —
In şedinţa din 24 noiembrie,
Consiliul de Securitate a adop­
ta t o rezoluţie im portantă în
problema lichidării intervenţiei
străine îndreptate spre separa­
rea provinciei Katanga de Re­
publica Congo.
Confirmind toate rezoluţiile
in problema situaţiei din Con­
go, adoptate de Consiliul de
Securitate şi de Adunarea Ge­
nerală a O. N. U., această
rezoluţie condamnă activitatea
separatistă, desfăşurată de omul
de paie al colonialiştilor, Chom-
be, „cu ajutorul unor resurse
din afară şi al unor mercenari
străini". Ea respinge pe de-a-n-
tregul afirmaţiile potrivit căro­
ra Katanga ar îi un „stat suve­
ran independent“, condamnă
„acţiunile armate împotriva tru­
pelor şi personalului O.N.U., îm­
puterniceşte pe secretarul gene­
ral provizoriu al O.N.U. să ia
măsuri energice, inclusiv, dacă
va fi necesar, să recurgă la for­
ţă pentru „arestarea imediată,
reţinerea pină la adoptarea
unor măsuri judiciare şi eva­
cuarea întregului personal mili­
tar şi param ilitar străin“.
_0_
O n ou ă ac ţiu n e
im p eria lis tă
îm p o triv a C ubei
NEW YORK 25 (Agerpres). —
O nouă acţiune împotriva Cubei a
fost întreprinsă din iniţiativa S. U. A.
După cum anunţă agenţiile de presă,
Consiliul O.S.A., controlat de S.U.A.,
a hotărît ca o comisie inier-americană
să „investigheze" acuzaţiile calomnioase
aduse de Peru împotriva Cubei. După
cum se ştie, Peru, la îndemnul State­
lor Unite a adus Cubei acuzaţia ab­
surdă că desfăşoară o activitate sub­
versivă în America Latină. Opinia pu­
blică din America Latină a protestat
împotriva acestor acuzaţii şi a relevat
că acuzaţiile aduse de Peru nu consti­
tuie decît un pas pe calea spre înfăp­
tuirea planurilor imperialiste de dezlăn­
ţuire a unei noi agresiuni împotriva
Cubei.
pronunţîndu-se pentru rezolva­
rea imediată a sarcinilor de­
zarm ării generale şi totale
— cea mai arzătoare şi impe­
rioasă problemă a timpurilor
noastre — sprijină în acelaşi
timp călduros orice propunere
constructivă îndreptată spre
destinderea încordării interna­
ţionale, spre întărirea Încrederii
intre state şi care înlesneşte în ­
făptuirea dezarm ării generale şi
totale.
Delegaţia sovietică a sprijinit
cu multă satisfacţie atît proiec­
tul de rezoluţie al statelor a fri­
cane cu privire la transform area
Africii într-o zonă denucleari-
zată, cit şi proiectul de rezoluţie
al statelor africane şi asiatice
privind adoptarea unei decla­
raţii care să menţioneze că folo­
sirea armei nucleare şi term onu,
cleare contravine spiritului, lite­
rei şi ţelurilor O.N.U. şi de aceea
reprezintă o încălcare directă a
Cartei O.N.U. El a subliniat că
ideea creării unor zone denu-
clearizate în diferite regiuni ale
lumii este o idee sănătoasă,
constructivă, ea corespunde do­
rinţei popoarelor.
Adoptarea acestor două rezo­
luţii la şedinţa plenară a Adu­
nării Generale din 24 noiembrie
reprezintă o victorie remarcabi­
lă a forţelor iubitoare de pace.
Realizarea practică a acestor
documente va fi un pas impor­
tant spre slăbirea încordării in­
ternaţionale, spre dezarmarea
generală şi totală.
R epubliai Cong©
In favoarea proiectului de r e ­
zoluţie au votat trei membri
permanenţi ai Consiliului de Se­
curitate, inclusiv U. R. S. S. şi
S.U.A., precum şi toţi membrii
nepermanenţi ai Consiliului de
Securitate. După cum a decla­
rat reprezentantul S.U.A., Ste-
venson, Statele Unite au votat
în favoarea acestei rezoluţii
„fără tragere de inimă“.
Reprezentanţii Angliei şi
Franţei s-au abţinut de la vot.
UßoLitiea „(Big. S-tiek-nhií
din nea în aeihmt
Bila mare, „Big stick-ul“ cum îi
spun americanii, şi-a făcut din nou
apariţia în regiunea Mării Caraibilor.
Cuvintele mieroase despre prietenia
faţă de popoarele iatino-americane au
fost lăsate la o parte de guvernul de
la Washington. In locul lor au apă­
rut nave purtătoare de avioane, dis­
trugătoare, infanteria marină şi bom­
bardierele cu reacţie.
De data aceasta, ţinta intervenţiei
americane este micul popor al ţârii
la fel de mici, Republica Dominica­
nă. Aici, dună asasinarea în urmă cu
cîteva luni a dictatorului care guver­
nase fără întrerupere timp de 30 de
ani, Rafcl Trujillo, apăruse, după cum
subliniau agenţiile occidentale de pre­
să, „o situaţie explozivă“. Poporul a
ieşit în stradă ccrînd libertate, demo­
craţie şi reforme. Pentru imperialis­
mul yankeu asemenea cereri erau însă
„subversive“. Şl atunci, din ralturile
prăfuite ale diplomaţiei nord-america-
ne, — a fost scoasă din nou la iveală
politica „big stick-ului“ politica inter­ zinca „libertate da, intervenţie nu".
venţiei prin forţă pentru a menţine
stările de lucruri favorabile Statelor
Unite. 11
Desfăşurarea ultimelor evenimente
din Republica Dominicană este cunos­
cută. In dimineaţa zilei de 19 noiem­
brie, în rada portului Ciudad Trujillo
şi-au făcut apariţia mai multe nave
'fSfsş®RVírtuír:»'.i^KT^iw^Kcr’S«ressar^ ^st^JSWJassawBsraain^wriaaeM^^vr^B^^^
Veşt
Un oraş modern
a a r a ţ i l o r „ M a n c a “U l a n - B a t o r — c a p i t a l a R . o r a ş u l u i d a u 50 la s u t ă d in
P. M o n g o l e a r e o is t o r i e ele
p e s t e 3 0 0 a'e a n i. î n a i n t e de Astfel, com binatul industrial
revoluţie era doar un m ic
centru religios cu citeva mă­
năstiri şi tem ple. M ajoritatea
locuitorilor trăiau in iurte de
pislă.
Noua viaţă a capitalei ţă ­
rii a în c e p u t abia du p ă re ­
voluţia populară. Intr-o peri­
oadă scurtă străzile întorto-
chiate şi cocioabele au dispă­
rut, în locul lor fiin d c o n ­
struite case cu m ai m ulte
etaje, şcoli, teatre, p a la te de
cultură, cluburi, m uzee, m a ­
gazine, restaurante, spitale
etc.
In prezent U lan-Bator este
un oraş. m are şi m odern, un
im portant centru industrial
şi cultural al ţării, in care
se află aproape 20 la sută
din po p u la ţia R. P. M ongole,
întreprinderile industriale ale
Pentru ocrotirea mamei şi copilului
In anul 1928 exista in R.
P. M ongolă u n sin g u r ce n tru
de consultaţii pentru fem ei.
In prezent în fiecare locali­
tate funcţionează cîte un ase­
m enea centru deservit de m e ­
dici calificaţi. P ină nu de
m ult in ţară exista un sin­
gur spital p en tru copii. In
• -/'¦'V • vv\, *
PIAŢA SUHE BATOR DIN CAPITALA REPUBLICII, ULAN BATOR.
PARIS. — Biroul Naţional al Parti­
dului Socialist Unificat din Franţa a
lansat apelul de a se organiza „Ziua
naţională de acţiune“ pentru pace in
Algeria împotriva activităţii teroriste a
ultracolonîal iştilor.
LONDRA. — Ziarul „Daily Worker" re­
latează că marinarilor americani de pe
submarinele înzestrate cu rachete „Po­
lari»“ cu baza la Uoly Loch li s-a in­
terzis să frecventeze cartierele munci­
toreşti din Glasgow. Această hotărîrc.
a fost adoptată după tratativele secrete
care au avut loc între autorităţile mari­
time militare ale S.U.A. şi poliţia din
Glasgow în urma incidentelor în timpul
de război nord-americane. Imediat du­
pă aceea preşedintele Balaguer, omul
de paie al guvernului de Ia Washing­
ton, a anunţat prin radio plecarea
din ţară a membrilor familiei dictato­
rului Trujillo şi preluarea întregii pu­
teri în miinile sale. Cu toate că pro­
paganda americană a încercat să pre­
zinte acest act drept un semn de „de­
mocratizare" a tării, în realitate, lu­
cru subliniat de fruntaşii opoziţiei do­
minicane, nu a fost vorba dccit dc
schimbarea unei tiranii cu alta. S-au,
mai pe scurt, „trujilism fără Truji­
llo“, înfăptuit la adăpostul şi sub pro­
tecţia baionetelor nord-americane.
La scurt timp s-a văzut însă că
planurile puse la punct în birourile
Departamentului dc Stat din Washing­
ton nu merg chiar pc roate. „Zi şi
noapte — a transmis îngrijorat co­
respondentul din capitala dominicană
al ziarului „New York Times“ — aici
continuă demonstraţiile. Lozinca „tos
Balaguer" parc să fie principala lo­
zincă a mulţimii“. Ziarul New York
Herald Tribune“ a fost nevoit să re­
cunoască Ia rîndul Iul că „poporul
dominican a început să scandeze lo­
pro d u cţia industrială a ţării.
dă o p ro d u c ţie a n uală in v a ­
loare de 70 de m ilio a n e tu -
grici, fabrica te xtilă — o p r o ­
d u cţia a n u a lă de 1.100.000
m etri ţesături, fabrica de în ­
călţăm inte — o producţie dc
1,2 m ilio a n e p e r e c h i dc în ­
călţăm inte etc.
U lan-Bator a devenit un
oraş ăl şcolilor. In in stitu te le
sale de în v ă ţă m în t studiază
circa 35.000 de persoane.
Succese ale crescătorilor de animale
O a m en ii m u n c ii din R. P.
M ongolă au aflat cu satisfac­
ţie despre succesele obţinute
de bătrinul cioban H. Cioi-
h a m ţ din aim acul Bulgan
care îngrijeşte o turm ă de
1.200 de oi. B l a d e p ă ş it
a proape de două ori p la n u l
prezent a fost creată o vas­
tă reţea dc spitale de acest
fel şi case de naştere. A n dc
a n c r e ş te n u m ă r u l creşe lo r şi rii de a n im a le din a im a cu l
grădiniţelor p en tru copii,
A nul trecut num ărul locuri­
lor in creşe a crescu t d e două
ori fa ţă de anul 1957, iar in
g ră d in iţe — dc 1,8 ori.
cărora marinarii americani au fost bă­
ltiţi de populaţia acestor cartiere.
HAVANA. — La 22 noiembrie a fosl
prezentat în primă audiţie în sala de
festivităţi a Bibliotecii Naţionale clin
Havana cuartetul în do major de Ion
Dumitrcscu.
R10 de .IANE1RO. — La 24 noiem­
brie la Rio de Janeiro lucrătorii de la
reţeaua dc radio şi televiziune au or­
ganizat o grevă de 12 ore, care a para­
lizat activitatea tuturor posturilor de
radio şi televiziune ale oraşului. Gre­
viştii au obţinut satisfacerea revendi­
cărilor lor.
QUITO. — Ministerul Muncii şi securi­
Intrucît presiunile de ordin militar
ale S.U.A. nu au dat rezultatele aş­
teptate, guvernul nord-american a pus
în aplicare „varianta a 2-a‘‘ a planu­
lui său. La 24 noiembrie secretarul
de stat adjunct al S.U.A., Moraless
Carloti, a sosit în Republica Domini­
cană „pentru a determina pe condu­
cătorii partidelor politice de opoziţie
să accepte formarea unui guvern de
„coaliţie" sub conducerea marionetei
americane Balaguer. După cît se vede
diplomaţia americană se cramponează
de Balaguer prin intermediul căruia
intenţionează să-şi menţină şi să-şi
întărească poziţiile în America La­
tină.
Nici în Consiliul dc Securitate unde,
in urma cererii delegaţiei Cubei, a
fost luată în discuţie problema inter­
venţiei armate a S.U.A. în regiunea
Alării Caraibilor, poziţia Statelor Unite
nu este mai bună. Stevenson, repre­
zentantul american, s-a făcut pur şi
simplu de rîs atunci cînd, afişind o
figură nevinovată, a declarat că... nici
o navă militară nord-americană nu a
pătruns în apele teritoriale ale Repu­
blicii Dominicane. Or, după cum a
arătat reprezentantul sovietic V. A.
Zorin, d-I Stevenson uitase probabil
să citească în acea zi ziarul „New
York Times“ care descria cu lux de
amănunte intervenţia armată a S.U.A.
în afacerile interne ale acestei ţări.
Nr
Uniunea agricolă
In anul 1953 cînd a luat s
U niunea agricolă a )
>
a raţilor „M u n c a “ din p r o v in ­
!
cia H entci cuprindea doar
200 de fam ilii, care ad u se­
seră în gospodărie citeva ani-
m alc. In cei opt ani care au
trecut num ărul fam iliilor a
crescut la 633, fiin d aslăzi
ăe 2.306 persoane. U niunea
arc p este 25.000 dc ovine,
11.500 bovine, 4.150 cabaline
şi 333 căm ile. In tre tim p u n i­
u n e a a în cep u t să se ocupe
şi de cultivarea cerealelor,
zarzavaturilor şi furajelor.
producţiei de lină. R e z u lta ­
te b une au o b ţin u t şi alţi
m uncitori din ram ura creş­
terii anim alelor. A stfel şase
m ulgătoare din gospodăria
agricolă de sta t B atsum bor
du obţinut in perioada dc
vară de la fiecare din v a ­
cile d ate lor în îngrijire, cile
2.145 litri de la p te — fa ţă
de m edia dc 400-600 litri cit
dau in perioada de lactaţic
vacile din rasa m ongolă lo­
cală. I)e asem enea, crescăto­
’A r a h a n a u d e p ă ş i t p l a n u l d e
sporire a efectivului dc vite,
au term inat cu bine pregăti­
rile dc iarnă clc.
/VxTWWV..
. S!Stă
s\ 1
tăţii sociale al Ecuadorului, .luau Isaac
Lovalo, a cerut Camerei agricole adop­
tarea unor măsuri de protejare a ţăra­
nilor indieni şi eliminarea sistemului
feudal denumit „lluasipungo“ care a
transformai viaţa indienilor intr-o viaţă
de iobag.
BEIRUT. — După ploi torenţiale,
neobişnuite pentru această regiune, a-
supra Siriei şi Libanului s-a abătut un
val de frig însoţit de ninsori abundente.
In regiunile centrale ale Siriei grosi­
mea stratului de. zăpadă depăşeşte pe
alocuri un metru. Au lost blocalc nu­
meroase drumuri.
Stevenson s-a găsit din nou in în­
curcătură atunci cînd, reprezentantul
lui Balaguer, înccrcîud să-l scoată
basma curată, a afirmat că „deşi na­
vele americane uu au fost chemate
de guvernul dominican, prezenţa lur
in dreptul coastelor ţării este salu­
tată“. „Minţi — s-a auzit un glas
din loja rezervată publicului — nu
eşti altceva decît reprezentantul tira­
niei“.
In întreg continentul latino-ameri-
can, aplicarea din nou dc către gu­
vernul de la Washington a politicii
„bîtei mari“ a stîrnit un val uriaş
de proteste. După cum a scris zia­
rul brazilian „Diario de Noticias",
„americanii sc tem mai presus dc toa­
te că în Republica Diminicană s-ar
putea instaura un regim care să în­
făptuiască relorme fundamentale. N e­
ta americană — adaugă ziarul — iui
apără democraţia ci oligarhia şi se
străduieşte să împiedice poporul do­
minican să-şi spună cuvîntul asupra
problemelor politice ale ţării sale".
Dar, după cum a subliniat Maximo
Lopez Aldina, liderul partidului c!e
opoziţie „Mişcarea republicană d om -
nicană", poporul dominican este su­
ficient de matur din punct de vedere
politic şi arc destulă pricepere pentru
a-şl rezolva singur problemele". Acesi
lucru va trebui să fie înţeles, mai
devreme sau mai tîrzîu, de cei care
nu vor să ţină seama dc învăţămin­
tele istorici şi, ascunzîndu-şi capul ea
struţul, se fac că nu ştiu că timpul
agresiunilor şi intervenţiilor brutale iu
treburile interne ale altor ţări a tre­
cut pentru totdeauna.
I. ANDREESCU