Page 92 - 1961-11

P R O L E T A R I VIN T O A TE Ţ Ă R IL E , V U IŢ I-V A !.
Amil X III. Nr. 2154
Cele 10 luni care au trecut din
acest an au fost bogate în roa­
de pentru furnaliştii Combina­
tului siderurgic clin Hunedoara.
In această perioadă, desfăşurînd
larg întrecerea socialistă, apli-
cînd în viaţă planurile de m ă­
suri telinico-organizatorice, o
seamă de valoroase iniţiative,
printre care „Să realizăm planul
fiecărei luni cu o zi mai devre­
me“, ei au reuşit să dea patriei
mai mult de 25.000 tone fontă
peste plan. Acest succes este re­
zultatul conducerii competente
a activităţii economice de către
organizaţiile de partid, care au
pus un accent deosebit pe spo­
rirea continuă a indicilor de u-
tilizare a furnalelor.
Iată însă că în luna aceasta,
mult tim p, colectivele
ambelor secţii de fu r­
nale au răm as sub
plan. Situaţia s-a da­
to rat atît unor cauze
obiective, cum ar fi
cocsul cu rezistenţă
scăzută la secţia II-a,
lipsa de cauperc la
secţia I-a, cît şi cauzelor subiec­
tive printre care în primul î'înd
trebuie amintită nerespectarca
tehnologiei, mersul neuniform.
Trebuie subliniat de asemenea
faptul că s-au constatat mari
variaţii de la o zi la alta, în n i­ fel de cocs şi cc minereuri se in ­
velul producţiei.
Pînă la sfîrşitul anului a mai
rămas relativ puţin timp : o lu­
nă şi cîteva zile ; suficient însă
pentru a îndrepta situaţia, pen­
tru a da patriei cantităţi din
ce în ce mai mari de fontă pes­
te plan.
O analiză a condiţiilor 'de fapt, bui să-şi îndrepte atenţia asu ­
a posibilităţilor existente, a
scos în evidenţă că1 de la 23 no­
iembrie pînă la 31 decembrie
a.c. furnaliştii hunedoreni au
posibilitatea să mai dea peste
plan încă 4.890 tone fontă. P en­
tru aceasta, este necesar ca pe
lingă eforturile lor să se in ten ­
sifice activitatea tuturor facto­
rilor care îi pot ajuta.
La nivelul combinatului side­
rurgic o atenţie deosebită va tre ­ scop organizaţiile de partid vor
bui acordată grăbirii ritmului
de reparaţii la fabrica de aglo­
merare a minereului, sporirii
volumului producţiei de aglo­
m erat cu banda în funcţiune.
De asemenea, va trebui inten­
sificată preocuparea colectivu­
lui cocseriei pentru îm bunătă­
ţirea în continuare a rezistenţei
A ngajam entrealizat
Printre angajamentele luate
în întrecerea socialistă de colec­
tivul depoului de locomotive
C.F.R. Teiuş a fost şi acela de a
realjza în acest an economii la
preţul de cost peste sarcinile de
plan în valoare de 250.000 lei.
Pentru a realiza angajamentul,
mecanicii şi fochiştii depoului
au dat toată atenţia folosirii
combustibililor, realizării de e-
eonomii. De asemenea au fost
luate în cadrul depoului şi o se-
Elevul Vasilo Gimpoieş din anul III lăcăluşi-inonfatori — Şcoala profe­
sională R.M.R. Simeria — este fruntaş la învăţătură. El obţine rezultate fru­
moase şi în munca practică. Pentru ţoale acestea, cit şi pentru alte merite, ute-
miştii din clasa sa l-au ales secretar al organizaţiei U.T..W
IN FOTOGRAFIE : elevul Vasile Gimpoieş lucrînd la supapa de siguranţă
a unei locomotive.
Marţi 28 noiembrie 1961
cocsului. In vederea sporirii
conţinutului de metal în şarjă,
e necesar să se studieze şi r e ­
zolve urgent problema asigură­
rii furnalelor cu cantităţi spo­
rite de şpan, ţunder şi m inere­
uri bogate în fier. Un ajutor
preţios îl pot da furnaliştilor
minerii din 'feline şi Ghelar prin
livrarea unor minereuri cu un
conţinut cît mai bogat dc metal
şi ritmic.
Aceste m ăsuri nu vor rezolva
decît în parte problem a sporirii
producţiei de fontă. Cuvîntul
hotărîtor !1 au şi de data aceas­
ta furnaliştii şi în special cei ce
lucrează la furnalele nr. 5 şi 6.
Pentru ca ci şă-şi poată reali­
za angajam entul luat, de a da
pînă !a sfîrşitul anului încă
3.000 tone fontă peste
plan, este necesar ca
atenţia întregului co­
lectiv să se concen­
treze îndeosebi asu­
pra mersului furnalu­
lui nr. 5. Va trebui să
se cunoască în orice moment ce
troduc în furnale pentru a putea
fi respectate reţetele de dozare;
vor trebui urm ărite în perm a­
nenţă indicaţiile aparatelor de
control pentru ca în cazul ivirii
unor deficienţe să se poată tr e ­
ce urgent la luarea măsurilor
necesare.
Furnaliştii secţiei I-a vor tre ­
p ra funcţionării în cele mai b u ­
ne condiţiuni a cuptoarelor de
prăjire a minereurilor, asupra
funcţionării eauperelor.
Posibilităţi pentru a produce
pînă la sfârşitul anului încă 4.80(1
tone fontă peste plan, există.
Pentru ca .ele să devină realita­
te, este necesar să se insiste a
supra creării condiţiilor necesa­
re, asupra respectării întocmai
a procesului tehnologic. In acest
trebui să militeze pentru a
crea o opinie de masă în sp ri­
jinul înfăptuirii angajam entu­
lui. organizaţiile sindicale să
stabilească drept criteriu prin­
cipal al întrecerii, sporirea p ro ­
ducţiei. Va trebui ca fiecare om,
muncitor, tehnician şi inginer,
la locul său de muncă, să fie un
militant activ pentru îndeplini­
rea şi chiar depăşirea cifrei sta ­
bilite : încă 4.800 tone fontă p es­
te plan pînă la sfîrşitul anului.
rie de măsuri tehinico-organiza-
torice.
Toate acestea au făcut ca zi­
lele trecute colectivul depoului
să raporteze îndeplinirea anga­
jamentului. De Ia începutul anu­
lui şi pînă în prezent s-au eco­
nomisit aproape 3.000 tone com­
bustibil convenţional. Cu com­
bustibilul economisit se pot re ­
morca în plus cca. 570 trenuri de
m arfă pe secţia Coşlariu — Si­
ghişoara.
a®-
C. S. H u n e d o a r a — s e c ţi a O S . M n r 2. Sc t o a r n ă în 'lin g o -
licrc o nouă şarjă dc oţel.
ga=—
Drum larg tehnlcn n®i.
In minele Vals Jiului
M ai m u lt d e c ît p re v e d e planul an u al
, La exploatările din Valea Jiu ­
lui arm area metalică în. galerii
şi abataje ia o mare extindere.
Anul acesta, la numeroase ex­
ploatări, planul tehnic la arm a­
rea metalică a fost realizat şi
chiar depăşit.
O contribuţie preţioasă la a-
ceastă realizare au adus-o m un­
citorii, tehnicienii şi inginerii
de la U.R.U.M. Petroşani. Pină
C re ş te p ro d u c tiv ita te a m uncii
Anul acesta la E. M. Lupeni
productivitatea muncii in abata­
je a crescut cu 0,6 — 0,8 tone
faţă de anul trecut. Aceasta,
datorită faptului că în prezent
cca. 60 la sută din producţia
depilată se încarcă mecanizat.
Havarea de pe transportoarele
P e n tru s u s ţin e re a galeriilor
cu presiuni ex ce siv e
De curînd un colectiv de cer­
cetători de la E.M. Petrila a pus
la punct un sistem de arm are a
galeriilor cu bolţari din lemn in
locul boiţarilor din beto'n.
Noul sistem de arm are este
adecvat galeriilor cu presiuni
VESTI DE LA SATE
1.110.000 lei venituri băneşt
Gospodăria agricolă colectivă din
satul nostru a contractat cu stalul anul
acesta importante cantităţi de produse
agricole şi animaliere. Dc la începutul
anului şi pînă la 15 noiembrie, noi am
vindut stalului cantitatea de 71.000 kg.
grîu, fi 1.000 kg. porumb, 11.000 kg.
iloareu-soarelui, 50.000 kg. cartofi, 5.000
kg. tutun, 40 de porci graşi ctc.
Fapte din întrecere
In întrecerea cu celelalte gospodării
agricole colective din regiune, colec­
tiviştii din Cistci, care au lansat che­
marea, desfăşoară o muncă susţinută
pentru ocuparea locului de frunte.
Angajamentul colectiviştilor în cc
priveşte încărcătura de animale la sula
de hectare a fost îndeplinit. La bovi­
ne s-a ajuns la 26 capete la suta de
Producţii mari de pe lefurile seminciere
In anul acesta colectiviştii din Sime­
ria Veche au semănat grîu dc toamnă
pe un lot semincier dc 20 hectare. Da­
torită faptului că terenul a fost lucrat
cu tractoarele, iar sămînţa (din soiul
Ponca), a fost tratată şt înşămînţatâ
cu maşinile S.M.T., s-a realizat o pro­
ducţie medic de peste 2.500 kg. grîu
la ha., cu 800 kg. la ha. mai mult decît
s-a obţinut de pe celelalte sole.
Aceste rezultate au convins pe co­
lectivişti ca pentru anul viitor să mă­
rească suprafaţa lotului semincier la 25
hectare.
Terenul s-a arat la adîncimea de 23-
CheiaP k succeselor
4 pagini 20 bani
în prezent, ei au ' produs mai
mult decit prevede -planul anu­
al iţe producţie cu cca. .300 tone
arm ături T.H. pentru galerii şi
cu cca. 15 tone grinzi metalice
pentru, armare. Succesul lor se
datoreşte în cea mai mare p a r­
te colectivului secţiei construc­
ţii metalice, deţinătorul drapelu­
lui de fru n taş in întrecerea so­
cialistă pe uzină.
blindate s-a introdus încă de la
începutul anului la două aba­
taje frontale ale sectorului IV
B. In plus, nu demult, o aseme ­
nea havare s-a introdus şi la
abatajul frontal de pe stratui
18 blocul 6 şi la frontalul din
stratul 15 Sud.
excesive. In vederea experimen­
tării şi aplicării lui au fost deja
construite o maşină de fasonat
calupuri şi şabloanele necesare
sprijinirii arm ăturilor pînă la
închiderea completă a inelelor.
Prin valorificarea lor am realizat
venituri dc !.110.000 lei, urmînd ca
piuă Ia sfîrşitul anului valoarea veni­
turilor obţinute să-crească şi mai mult
TETKU ALBU
preşedintele G.A.G. Apoldul dc
Jos.
hectare, la porcine la 18 capete la suta
de hectare (faţă de 15 cit prevedea an­
gajamentul întrecerii). A fost realizată,
dcasemenea, producţia planificată de
lapte pe cap de vacă furajată, crcln-
du-sc astfel condiţii ca pînă la sfîrşitul
anului accsla să tic cu mult depăşită.
V. ŞERBU CISTEIANU
corespondent ve şi întărirea ei din
23 cm., iar sămînţa a fost semănată
după trifoi, (10 ha.), după cartofi (IC
ha.) şi după porumb (5 ha.). In
scopul ridicării feriilităţii solului, unde
planta 'premergătoare a fost porumbul,
colectiviştii au împrăştiat 20 tone în­
grăşăminte organice la fiecare hectar.
Acest teren de pe care s-a planificat
a se obţine o producţie mare de
grîu la ha., va fi întreţinut, de cea
mai bună echipă dc colectivişti din gos­
podărie.
IOAN IORDATE
preşedintele G.A.G, Simeria Veche.
noastre
$bs>
fn Jtffa ssi Colectivul exploatării miniere riale, a condus în mare măsură
Uricaiii se bucură de o bună a- la sporirea productivităţii m un­
c Ne scriu activişti ai sfaturilor preciere în Valea Jiului. De cîţi - cii.
populare (pag. 2-a) ; va ani el îşi realizează planul de
producţie în fiecare lună, obţi- In vederea asigurării realizării
o Forumul mondial al oamenilor nînd în acelaşi timp economii şi depăşirii ritmice a planului de
muncii (pag. 3-a) ; im portante Ia preţul de cost. In producţie s-au depus eforturi ca
anul acesta şi-a realizai planul lucrările de deschidere şi p re ­
® O nouă propunere paşnică a anual la producţia extrasă cu gătire să ţină în perm anenţă
Uniunii Sovietice: Declaraţia gu­ 40 zile mai devreme, a redus con­ pasul cu lucrările de exploatare
vernului sovietic în problema înce­ ţinutul planificat de cenuşă în propriu-zise. In felul acesta au
tării experienţelor cu arma nu­ cărbunele livrat preparaţiei cu existat întotdeauna rezerve gata
cleară ; peste 2,5 la sută, iar economia pregătite pentru deschiderea de
obţinută la preţul dc cost sc r i ­ noi fronturi de lucru în cărbune.
® Neutralitatea Cambodgici şi dică la mai m ult de 1 .200.000
blocul S.F..AT.O. (pag. 4-a). lei. Cît priveşte reducerea preţului
de cost, aceasta s-a obţinut în
Pentru dezvoltarea Caic este cheia acestor succe­ cea mai mare parte pe seama
se ? In prim ul rînd trebuie îmbunătăţirii calităţii cărbune­
z o o te h n ie i m enţionat că, sub îndrum area co lui şi a reducerii consumului de
miletului de partid, la exploata­ m aterial lemnos. In acest scop
Ieri, în cadrul unei şedinţe a s-a pus un mare accent pe ex­
Comitetului executiv al Sfatu­ rea noastră au fost aplicate în ploatarea selectivă a cărbunelui
lui popular regional s-a anali­ cursul acestui an o seamă de din stratul 8-9. Aici, pentru a sc
zat activitatea desfăşuraţii anul crea condiţii optime unei ase­
acesta dc către l.S.A.A.R. lluiie- m ăsuri din cele mai eficace. menea exploatări, s-a introdus
doara-Deva, in vederea înde­ Astfel, la conducerea brigăzilor mai iutii iluminatul corespunză­
plinirii planului de contractări au fost numiţi mineri membri tor la toate locurile de muncă
şi livrări de animale către şi candidaţi de partid, oameni precum şi pe căile de transport.
G.A.S. şi G.A.C. Tot cu acest bine pregătiţi profesional şi cu Aceasta, a permis efectuarea li­
prilej, dr. veterinar loan Măr- nei alegeri minuţioase a steri­
gineanu, şeful Laboratorului ve­ înalt simţ de răspundere. S-a lului, atît în abataje, cit şi po
terinar regional,*a prezentat un acordat apoi o atenţie deosebită transportoare.
referat asupra activităţii acestei ridicării gradului de mecanizare
unităţi telinico-şti inţiîice sani- al exploatării, ajungîndu-se ca La reducerea consumului dc
tar-veterinară. material lemnos a contribuit
în prezent toate locurile de mult extinderea susţinerii mo­
muncă să fie dotate cu tra n s ­ derne a lucrărilor miniere. La
portoare cu raclete.
iug. FLORIAN TEODORE,SCU
Acest lucru, îm preună cu a-
provizionarea în cele mai bune Exploatarea minieră l ricani
condiţiuni a brigăzilor din aba­
taje cu vagonete goale şi m ate­ (Continuare în pag. 3-a)
SSSSLk
^OOOOO-V IR l W OW !EIL IE 66 1 ocooooc »
O9 9 9
Oo L a p o s t u l 2 al lam inorului cetul cu încetul ea va fi chiar |
o blum ing din H unedoara o lo- depăşită.
L a p o s tu l 2, a lă tu r i dc V iorel o
N e a g u ş i l o s i f F u r c a , l u m e !g
| zincă îndeam nă pe oam eni să ...Să fi tot fo st ora 23,55 de m u ltă . Se h o tă ră şte soarta pro- g
o lupte pentru atingerea unei vizorie a întrecerii. Cine va fi g
o producţii m edii orare de 40 lin- în frunte ? N eagu ? Tom iş ? o
g gouri. La în fă p tu irea acestui Cel de-al 283-lea lingou la- g
g obiectiv ai întrecerii s-au ,an- m in a t a dat cîştig de cauză g
lui N eagu. Realizase o m edic
o tren a t toate cele trei schim - orară de p este 35 lingouri. oo
oO9
3 buri de lum inători. Pînă nu „ B r a v o V i o r e l e ! “ —- s p u s e oOooo
g de m ult, cele m ai bune rezul- gooo
Nicolac T om iş Uiumului lu m i­
la te le-au obţinut încercaţii nator, strîngîndu-i cu putere g
m ina. Dar să te ţii I
g lum in ă to ri N icolue T om iş si
Cu m odestia ce-l caracteri­
g loan B ăşcuţ, care au reuşit să zează. com unistul Viorel N ea-
v lam ineze in tr-u n schim b 33 gu a ţin u t să precizeze că suc-
g lingouri p e oră. Se părea la
g un m o m e n t dat că în această
o întrecere ei şi-au asigurat pen- cesul n u e n u m a i al lui şi a o
o tru m u ltă vrem e titlu l de frun-
9.o r t a c u l u i s ă u , l o s i f F u r c a , c i
3 taşi.
a p a rţin e în treg u lu i schim b, in- o
^ Ia tă Insă că în schim bul III
X d in z iu a de 26 n o ie m b r ie a.c., cep in d cu cei de la c u p to a re g
> alţi doi lum inători au dovedit şi sfirşin d cu cei de la foar- g
& prin fa p te că „recordul“ lui fecă. o
Tomiş nu e nicidecum un re- E n e c e s a r s ă s u b l i n i e m c ă i n <>
g cord, că cifra de 40 lingouri schim bul respectiv, calitatea g
g pe oră, deşi greu de atins, producţiei a fost bună, neinre- g
m in u te. \Adică spre sfîrşitu l gistrindu-se nici un rebut. o
schim bului. Prin cilindri, cajei
CONSTANTIN RADU o
g totu şi nu e inaccesibilă, că in- trec ultim ele lingouri de oţel. ’ corespondent g
OO
UOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO'OOOOOOOOOOOOOOOO 9000000009...
Cu planul anual V ig ile n tă
îndepSsnif In preocupările principale ale ceastâ observaţie la revizia de
personalului C.F.R. intră şi e- vagoane Coşlariu, s-a constatat
Colectivul de muncitori, teh­ fectuarea transporturilor în ce­ că vagonul respectiv are osia
nicieni şi ingineri de la 1.1.13. le mai bune condiţiuni de si­ strîmbă.
„Vasile Roaitâ“ din Haţeg a guranţa circulaţiei. Pentru a-
raportat că la sfîrşitul lunii oc­ ceasta lucrătorii ceferişti, indi­ In felul acesta impiegatul de
tombrie a îndeplinit planul ferent de funcţie, trebuie să dea mişcare Aurel Ciumaş a evitat
anual. In această perioadă, co- dovadă de vigilenţă. un accident de cale ferată ce se
leclivul dc aici a realizat econo­
mii la preţul de cost în valoare Acest lucru l-a făcut şi impie­ putea petrece mai devreme sau
dc peste 200.000 Ici, iar bene­ gatul de mişcare Aurel Ciumaş, mai tîrziu. Pentru fapta sa tov.
ficiile realizate sc cifrează la din staţia Orăştie, care la tre ­ Ciumaş a fost recom pensat de
aproape i.500.000 Ici. cerea trenului 2.578 a observat Direcţia regională C.F.R. Tim i­
că vagonul cu nr. 114.857 are un şoara cu 900 lei.
joc neobişnuit. Comunicînd a-
PETRU VATAJELU
corespondent
3-zooia de kiuiăs taee
Gospodăria agrico­ teze viţă de vie, pom i ce se ridică la sute scrişi şl studiază in
lă colectivă „D rum ul fructiferi, să dezvolte de m ii de lei. A n u l şcoli m ed ii sau in sti­
lui L en in “ din Sebeş şi m a i m u lt secto a ­ acesta, spre exem plu, tu te de învăţăm int
a luat fiinţă în iarna rele zootehnic şi legu­ pînă în p rezen t ei au superior etc.
a n u lu i 1952. L a în ­ micol. Aşa se face că realizat un venit de
dem nul com uniştilor, in prezent colectiviş­ peste o ju m ă ta te de
o m ină de oam eni tii deţin ca proprie­ m ilio n şi speră ca
din acest oraş, care ta te obştească 175 c a ­ p in ă la 30 decem brie C um să n u fie
se îndeletniceau cu p ete bovine din care să depăşească cifra bucuroşi de viaţa fe ­
agricultura, au păşit 62 va c i de lapte, 9 p la n ifica tă (626.000 ricită pe care o tră­
pe o cale nouă, spre ju n in c i şi 64 viţele, lei). N um ai din sec- iesc astăzi colectiviş­
o viaţă fericită şi îm ­ torul zootehnic, care tii. lo a n D ăncilă p e n ­
belşugată. D r u m u l 680 c a p e te o vin e, 113 înainte era p u ţin tru zilele-m uncă efec­
parcurs de ei n -a fost ca p ete porcine, 554 dezvoltat, au obţinut tu a te in gospodărie,
deloc uşor. Dar greu­ păsări etc. In plus, u n v e n it de 290.000 îm preună cu fam ilia,
tăţile au fost învinse gospodăria m ai are lei. j?
de m unca entuziastă 57 de stu p i de la care
a m em brilor gospodă­ obţine o însem nată In acelaşi tim p a n u m a i pină la 1 n o ­
riei, de a ju to ru l p r e ­ cantitate de miere, crescut considerabil iembrie, p r i m e ş t e
ţios p rim it din partea suprafaţa grădinii de fondul de bază. De p este 4.300 kg. grîu,
p a rtid u lu i şi g u ver­ zarzavaturi a ajuns la citeva m ii cit în ­ 3.150 kg . p o ru m b ,
n ului nostru. Celor la 10 ha., a fo s t c u m ­ sum a la înfiinţarea 1.300 kg. ca rto fi,
citeva fam ilii de ţă ­ părat un autocam ion colectivei, acesta a p este 400 litri vin.
rani care au hotărit etc. a ju n s a cu m la peste m ari cantităţi de alte
înfiinţarea gospodă­ 1.200.000 lei. produse şi 13.000 lei:
P entru adăpostirea M ăriei D am ian, în
riei, li s-a u a lă tu ra t anim alelor s-a c o n ­ C um era şi firesc, virstă de apro a p e 73
m ereu altele, astfel struit un grajd cu o bunăstarea s-a revăr­ de ani, ii revin, to t
că la în c e p u tu l a ces­ ca p a c ita te de 100 c a ­ sat asupra tu tu ­ p in ă la a ceea şi dată,
tui an, gospodăria cu ­ pete vite m ari, o m a ­ ror colectiviştilor. Ea 700 kg. grîu. 330 kg.
prin d ea 330 de fa m i­ te r n ita te p e n t r u 35 poate fi vă zu tă în porum b. 208 kg. ca r­
lii cu p este 700 ha. de scroafe, 2 coteţe noul cartier denum it to fi etc.. şi 2.080 lei.
de teren. p e n tr u 1.700 de p ă ­ „Cartierul colectiviş­ Cantităţi. a sem ă n ă ­
sări, iar alte două tilo r“, u n d e s-a u în ă l­ toare de produse agri­
Cea m ai de seam ă grajduri au fost a m e­ ţa t zeci de case noi,
preocupare a consi­ najate. De asemenea, arătoase, in celelalte c o l e şi. s u m e d e b a n i
liului de conducere al s-au m ai construit o m u lte locuinţe ridica­
G.A.C. era a cu m d e z­ m a g a zie p e n tr u 80 te de colectivişti in
voltarea m ultilaterală vagoane cereale, un alte cartiere ale ora­
a gospodăriei colecti­ siloz turn cu o ca p a ­ şului, în aceea că
c ita te de 150 tone, a stă zi p e s te 90 la
punct de vedere eco­ gropi betonate p e n ­ su tă din membrii, gos­
nom ic şi organizato­ tru siloz etc. podăriei au aparate p rim e sc to ţi acei. c o ­
ric. 'Astfel, p e lingă 'de radio, m o b ilă şi
sectorul cerealier care Din diferitele sec­ biciclete, în fa p tu l lectivişti care au
cuprindea anul trecut toare de p ro d u c ţie ale că m ajoritatea fii­
245 ha., colectiviştii gospodăriei, colecti­ lor colectiviştilor din m u n cit cu tragere de
au început să p la n ­ viştii obţin în fiecare 'Sebeş sţn t a c u m în ­
an venituri băneşti inim ă pentru ca u n i­
ta te a lor să devină
tot m ai puternică.
Pentru ei toţi, gos­
podăria colectivă a
devenit, aşa cum au
preconizat com uniştii,
un adevărat izvor de
bunăstare şi fericire.
V. PÎTAN