Page 94 - 1961-11

Nr. 2154
Adunări de dări de seamă si alegeri Cheia succeselor noastre Totul a pornit dintr-o consfătuire
e n organizaţiile U. T. M.
CALAN
In darea de seamă a Confe­
rinţei U.T.M. de la Uzina „Vic­
toria“ Călan au fost arătate suc­
cesele pe care le-au obţinut ti­
nerii din cadrul uzinei precum şi
unele lipsuri ce s-au m anifestat
în munca Comitetului U.T.M. in
perioada dintre alegeri. A fost
scoasă în evidenţă activitatea
depusă de loan Stăniloiu, Ale­
xandru Tuza, Gheorghe Pană şi
alţii care, au muncit cu abnega­
ţie pentru realizarea sarcinilor
ce le stau în faţă, aducînd un
aport preţios la îndeplinirea pla­
nului de producţie pe în trep rin ­
dere.
Aşa cum a reieşit din 'darea
de seamă, munca tineretului e
tot mai spornică. In această pe­
rioadă, num ărul brigăzilor de
tineret a crescut 'de la 3 la 21,
iar prin aplicarea inovaţiilor
propuse de tineri, s-au obţinut
economii în valoare de 200.000
lei. Şi brigăzile de muncă p atrio ­
tică au depus o activitate rod­
nică, colectînd în acest an, 823
tone fier vechi.
In planul de m ăsuri adoptat,
printre altele, utemiştii au în­
scris şi angajam entul de a spri­
jini munca furnaliştilor pentru
a spori indicii de utilizare a a-
gregatelor. de a îmbunătăţi
munca cultural-educativă in rin-
dul tineretului.
IOS1F CRAŞCA
corespondent
HUNEDOARA
Cu cîteva zile în urmă, u te­
miştii din cadrul secţiei Blu-
ming-1000 s-au adunat pentru a
discuta pe m arginea dării de
seamă prezentată de organizaţia
de bază U.T.M. şi a alege noile
organe de conducere. Din darea
de seamă cit şi din discuţiile
purtate, a reieşit că tineretul din
această secţie aju tat în perm a­
nenţă de comunişti şi de ceilalţi
muncitori fruntaşi în producţie,
au contribuit la succesele pe ca-
In vederea bunei
desfăşurări
a învăfămînfuiui
agricol de masă
In anul acesta în raionul
Orăştie vor funcţiona 46 cercuri
de învăţămînt agrozootehnic şi
67 cicluri de conferinţe cu ca­
racter agrozootehnic. Pentru bu­
na desfăşurare a învăţămîntu-
lui agricol de masă, din iniţia­
tiva Comitetului raional de par­
tid Orăştie a avut loc instruirea
lectorilor ce vor preda la aceste
cercuri. La instruire, au parti­
cipat pe lîngă lectori, activişti
de partid, preşedinţi şi brigadi­
eri din G.A.C. şi preşedinţi ai
sfaturilor populare comunale.
La 4 decembrie Palatul Con­
greselor din Kremlin işi va des­
chide larg uşile in faţa delega­
ţilor oamenilor muncii din
aproape toate ţările lumii.
In luna februarie a.c. Comite­
tul Executiv al Federaţiei Sin­
dicale Mondiale a adoptat in
şedinţa sa din Berlin hotărirea
de a convoca la Moscova intre
4 şi 16 decembrie 1961 cel de-al
V-lea Congres mondial al sindi­
catelor. Acest Forum este che­
m at să exprime părerea mun­
citorilor din toate ţările in cele
mai importante probleme ale
contem poraneităţii: problema
păcii, problema dezarmării ge­
nerale şi totale şi a lichidării
ruşinosului jug colonial, proble­
ma îm bunătăţirii condiţiilor de
trai şi de muncă ale oamenilor
muncii din ţările capitaliste.
Congresul va stabili sarcinile
sindicatelor în problemele de
importanţă vitală pentru oame­
nii muncii din întreaga lume.
De aceea, nu este de mirare
că comunicatul cu privire la
convocarea celui de-al V-lea
Congres Mondial al Sindicatelor
şi-a găsit un viu ecou în rîndul
sindicatelor şi al oamenilor
muncii din cele mai diferite ţări.
Pe adresa Biroului Executiv
al Federaţiei Sindicale Mondiale
sosesc sute de scrisori din partea
sindicatelor de pe toate conti­
nentele. In aceste scrisori oa­
menii muncii îşi exprimă nă­
zuinţa spre strîngerea rîndurilor
în lupta comună, dorinţa de a
participa' la discutarea celor
re le-a obţinut secţia. Datorită
muncii însufleţite depusă de fie­
care tînăr, s-a reuşit să se obţi­
nă însemnate succese, dîndu-se
peste cifrele de plan, mai bine
de 7.500 tone blumuri, iar la p re­
ţul de cost să se realizeze eco­
nomii de peste 700.000 lei etc.
In cadrul discuţiilor au fost
aspru criticaţi utemiştii Nedelcu
Toma, Andrei Gheorghe, Mihai
Bodea, Olaru Emanoil şi alţii
care nu au dat dovadă de dis­
ciplină in producţie.
R. T. ANATOLII:
corespondent m area comitetului de partid, co­
GURASADA
De curînd la G.Â.C. din satul
G urasada a avut loc adunarea
organizaţiei de bază U.T.M. de
'dare de seamă şi alegeri. In da­
rea de seamă cit şi în cuvîntul
participanţilor la discuţii s-a
arătat că în acest an, tinerii au
fost mai aproape de viaţa şi
munca colectiviştilor. îndrum aţi
în perm anenţă de organizaţia de
partid, tinerii au iniţiat o scrie
de acţiuni patriotice. Aşa de pil­
dă, în cadrul acestor acţiuni ei
au efectuat împăduriri pe tere­
nuri erodate, au însilozat peste
20 tone nu treţ şi au aju tat co­
lectiviştii la muncile din cam­
pania agricolă de toamnă.
In timpul liber, paralel cu
m unca de fiecare zi, utem iştii au
participat la activităţi culturale,
constituind o brigadă artistică
ide agitaţie şi o echipă de te a ­
tru. Utemiştii Virgini a Dobrotă,
Nan G raţian, Verghelia Grec,
Elena Biriş şi alţii au fost p rin ­
tre cei mai activi la toate acţiu­
nile organizaţiei.
Pentru viitor organizaţia
U.T.M. şi-a propus să desfăşoa­
re o mai rodnică activitate pen­
tru educarea tineretului, astfel
încit ei să contribuie în mai m a­
re m ăsură la întărirea şi dez­
voltarea gospodăriei colective.
AUGUSTIN ANDRICA
corespondent
~m z
Rectificatorul Pavel Pop lucrează în secţia maşini unelte
a U.M. Cugir. Lunar el îşi depăşeşte norma în medie cu
20—25 la sută, dînd în acelaşi timp piese de bună calitate.
«Iii
de LEONID SOLOVIOV,
secretar al G.C.S. din U.R.S.S.
mai arzătoare probleme ale con­
temporaneităţii.
Pregătirile în vederea congre­
sului se apropie de sfirşit. O
comisie alcătuită din reprezen­
tanţi ai diferitelor sindicate din
numeroase ţări ale lumii a ela­
borat şi a supus discuţiei oa­
menilor muncii proiectul de
Cartă pentru asigurările socia­
le. In această Cartă sînt defi­
nite cele mai importante princi­
pii ale apărării intereselor oa­
menilor muncii in caz de boală,
accidente în producţie, şomaj şi
bătrîneţe.
Biroul Executiv al F.S.M. a
adoptat încă din iunie şi a su­
pus discuţiei largi a tuturor
sindicatelor şi oamenilor mun­
cii, fără excepţie, proiectul unui
Program de acţiune al sindicate­
lor, în apărarea intereselor şi
drepturilor oamenilor muncii. In
acest document important, se
reflectă poziţia mişcării sindi­
cale internaţionale in principa­
lele probleme ale zilelor noas­
tre. Au fost trasate sarcini con­
crete sindicatelor în lupta pen­
tru revendicările imediate ale
oamenilor muncii simpli de pe
pămînt.
Proiectul de Program va con­
stitui o bază pentru strîngerea
rindurilor oamenilor muncii în
lupta şi mai activă pentru inte­
resele şi drepturile lor, va con­
stitui un ajutor serios in pregă­
D R U M U L S O C I A L I S M S 111
sasggmsB
l3MEIB2Araa0^rB2E2EimK
(U rm are din pag. l-a).
noi se aplică în m are m ăsură
arm area cu profile T. H. şi cu
ancore.
Pentru folosirea raţională a
materialului lemnos, s-au hiat
măsuri de sortare a lui în depo­
zit şi de introducerea în subte­
ran după dimensiuni. De aseme­
nea, acolo unde a fost posibil,
s-a căutat ca arm ăturile din
lemn să fie răpite.
Dar, pe lingă măsurile telini-
co-organizatorice aplicate, unul
din factorii cei mai de seamă
care au condus la obţinerea
realizărilor amintite mai sus a
fost desfăşurarea unei entuzias­
te întreceri socialiste. Sub îndru­
mitetul sindicatului a organizat
în mod cit se poate de judicios
întrecerea socialistă, între bri-
băzi, sectoare şi pe profesii. Ea
a ajuns să cuprindă toţi munci­
torii, aiît pe cei direct produc­
tivi, cit şi pe cei auxiliari, p re ­
cum şi întreg personalul tehnic
a! sectoarelor. Şi, pentru ca re a ­
lizările minerilor să fie cit mai
bune, ei au fost îndrum aţi să a-
plice o seamă de iniţiative va­
loroase cum sînt iniţiativa mi­
nerilor din 'Feline „Nici un va-
gonet de cărbune rebutat“ şi cea
a Valentinei Gaganova.
întrecerea a fost urm ărită cu
multă minuţiozitate. Realizările
pe care le-au obţinut brigăzile
de mineri au fost trecute pe un
panou aflat în curtea exploată­
rii, la intervale foarte scurte :
din două în două zile. In felul
acesta, oamenii au cunoscut
perm anent situaţia întrecerii şi
mai ales, realizările. La sfîrsitul
'¦ d e p u n ă to r i la C. E. C
I m ..Săplămîiia economiei“ numeroşi
cetăţeni de pe raza raionului Orăş-
fie se îndreaptă către agenţiile C.E.C. simtămînt prin virament, un număr
pentru a depune anumite sume de
bani. Mulţi dintre ei însă devin de­
punători pc bază de coiisimţâniînt tic.
scris, prin virament.
tirea şi lucrările congresului.
După aprobarea de către cel
de-al V-lea Congres mondial al
sindicatelor, proiectul va deter­
mina întreaga activitate a F.S.M.
pe anii următori.
Lupta Federaţiei Sindicale
Mondiale pentru satisfacerea ne­
cesităţilor imediate ale oameni­
lor muncii, politica sa de uni­
tate şi fidelitate faţă de inte­
resele clasei muncitoare îşi gă­
seşte pretutindeni sprijin şi cu­
cereşte simpatia oamenilor mun­
cii.
Tocmai prin aceasta se expli­
că uriaşul interes pe care îl m a­
nifestă faţă de acest congres
muncitorii şi funcţionarii din
m ajoritatea ţărilor lumii. in
Chile, Finlanda, Japonia şi în
alte cîteva ţări, sindicatele care
nu fac parte din F.S.M. au creat
comitete în vederea pregătirii
pentru congres. Din partea a nu­
meroase sindicate sosesc cereri
de a li se permite să-şi sporeas­
că numărul delegaţilor. Toate
acestea vor asigura fără îndo­
ială congresului un caracter
larg, reprezentativ. Cel de-al V-
lea Congres mondial al sindica­
telor va constitui, după cum se
subliniază în proiectul Progra­
mului de acţiune, „un măreţ
Forum al oamenilor muncii din
întreaga lume, indifernt de pro­
fesiunea, convingerile politice,
convingerile religioase şi ap ar­
tenenţa sindicală“.
De la tribuna acestui Forum
va răsuna, în atmosfera unei au ­
tentice libertăţi şi democraţii,
glasul puternic al clasei m un­
fiecărei luni, cei care au obţi­
nut rezultatele cele mai bune au
fost popularizaţi la panourile
de onoare din oraşul nou Uri-
cani şi din incinta exploatării.
De asemenea, au fost stim ulaţi
cu premii în bani din fondul şe­
fului de exploatare.
Sistemul de premiere s-a a-
plicat şi la muncitorii din subte­
ran şi la cei de la suprafaţă.
Faptul că întrecerea socialistă
a fost analizată şi urm ărită cu
minuţiozitate, a făcut ca luni
de-a rîndul la exploatarea noas­
tră să nu existe nici o brigadă
de mineri sub plan.
La baza traducerii în viaţă a
tuturor măsurilor telmico-orga-
nizatorice aplicate şi a m enţine­
rii elanului în întrecerea socia­
listă a stat însă munca politică
de masă desfăşurată de com ite­
tul de partid în rîndul m uncito­
rilor pentru realizarea şi depă­
şirea planului la toţi indicii.
Prin colectivul său ue agitatori,
ei a adus Ia cunoştinţa oam eni­
lor, în mod operativ, toate hotă-
rîrile partidului. Prin prism a a-
cesior hotărîri, le-a explicat ce
înseamnă pentru ei, pentru viaţa
cea nouă ce se construieşte azi
în ţa ra noastră, fiecare tonă de
cărbune cocsificabil extrasă pes­
te pian. fiecare 1.000 de lei eco­
nomisită ia preţul de cost.
Ascultind îndemnul partidului
şi urm înd exemplul însufleţitor
al comuniştilor, muncitorii, te h ­
nicienii şi inginerii de la exploa­
tarea noastră şi-au sporit con­
tinuu eforturile, iar realizările
au devenit din ce în ce mai bune.
Fi sînt Itotărîfi ca si de acum
încolo să urmeze aceeaşi cale a
obţinerii unor rezultate mereu
crescînde la toţi indicii de plen.
Numai în ultima vreme au devenit
depunători la G.E.C. pc bază de con- rilor de pe şantierele industria­
de !00 persoane de la G.A.S. (Dras­
A. T IMPEANU
corespondent
Pe xX li w rz
Măsura eficace
Răspunzind la articolul „Mai
mult simţ de răspundere în
aprovizionarea şi deservirea oa­
menilor muncii“ apărut în zia­
rul nostru, nr. 2138 din 9 no­
iembrie a.c., conducerea Uniunii
regionale a cooperativelor de
consum Deva (preşedinte F ran­
cise Gaşpar) arată că cele sesi­
zate sînt reale.
„De lipsa de aprovizionare —
se spune în răspuns — sînt vi­
novaţi atît tovarăşii din condu­
cerea cooperativei „Brădeana“,
(Dumitru Ighian, preşedinte)
cit şi cei trei merceologi ai co­
operativei, I. Bota, I. Toma şi
Iacob Avram care au manifestat
dezinteres în asigurarea fondu­
lui de m arfă“.
citoare plin de hotărirea de a
obţine satisfacerea revendicări­
lor sale ju s te : pace, indepen­
denţă naţională, democraţie şi
progres social.
Muncitorii şi funcţionarii so­
vietici, credincioşi soldarităţii
proletare internaţionale, salută
cu căldură hotărirea F.S.M. de
a convoca cel de-al V-lea Con­
gres mondial al Sindicatelor la
Moscova, capitala U.R.S.S.. Noi
vedem în aceasta o încredere
acordată de mişcarea sindicală
internaţională şi de Federaţia
Sindicală Mondială, sindicatelor
sovietice. Noi preţuim această
încredere şi ne străduim să o
îndreptăţim.
Delegaţii la congres vor fi
oaspeţi ai muncitorilor din Mos­
cova. Constructorii de automo­
bile din capitala sovietică ii
vor primi pe oaspeţii străini în
m inunatul lor Palat al Culturii.
Astfel de întîlniri vor avea lor
la Casa Centrală a feroviarilor,
la Palatul Culturii al construc­
torilor, la Casa de Cultură a
Combinatului „Triohgornaia Ma
n u f a k tu r a “.
Metalurgişti, feroviari, tipo­
grafi — oameni de cele mai di­
ferite profesiuni din străinătate
vor dori probabil să se intîlneas-
că cu colegii lor sovietici şi din
alte oraşe. Salutăm din toată
inima astfel de întîlniri. S-au
prevăzut călătorii la Leningrad,
Taşkent. Kiev, Tblisi, Volgograd,
Baku şi in alte oraşe. Fie ca
docherul din Odesa şi docherul
din Marsilia, minerii din Don-
bas şi din Walles să se întîl-
nească în port şi în mine. Ei au
despre ce discuta. Ţelul lor doar
este u n ic : pace şi o viaţă mai
buna pentru omul muncii.
pa?7 "S'
c
*/-i r—» t—*r
E ra la în c ep u tu l lunii. M e m ­ m o d practic efic ie n ţa p r o p u ­ n a liş ti! lu p ta ţi p e n tru a p lica ­
brii grupei sindicale nr. 2 de nerilor fă cu te de organizatorul rea valoroasei in iţia tive a g ru ­
la f u r n a l u l n r. 1 al u z in e i g r u p e i d e p a r ti d . E l a a r ă ta t p e i s i n d i c a le n r. 2 “. I n i ţ i a t i v a
„V ic to ria “ C ă la n s e în tr u n is e ­ în p r im u l r in d că c o n d u c e r e a a fo s t p r e lu a tă şi d e c o le c ti­
r ă în c o n s f ă t u i r e a d e p r o d u c ­ s e c ţ i e i , î n s c o p u l s u s ţ i n e r i i i n i ­ v u l f u r n a l u l u i n r . 2.
ţie lunară. Şedinţa începe. Se ţiativei, va lua m ăsuri p en tru M unca a început cu elan
discută m odul cum au fost în ­ m odificarea sistem ului de a li­ încă de a doua zi — fiecare
deplinite sarcinile de plan pe m entare a cauperelor prin m ă ­ schim b m a n ife stin d u -şi dorinţa
lim a anterioară, deficienţele rirea orificiului duzelor de in ­ de a obţine realizări cit m ai
ce au ex ista t şi m ă su rile ce se je c ţie a g a zu lu i în scopul m ă ­ fru m o a se. S iste m u l de a lim e n ­
im p u n p e n tru ca p la n u l pe ririi d ebitului de gaz in je c ta t tare a cauperelor a fo st m o d i­
luna noiem brie să fie în d e p li­ şi asigurarea u nei arderi m ai fic a t în scu rt tim p , te m p e r a ­
n it în şi m ai bu n e condiţiuni, com plete a acestuia. A v a n ta ­ tura aerului in su fla t a fost ri­
iar rezu lta te le să fie şi m ai jele acestei in iţia tive — care dicată tre p ta t de la 540 grade,
m a ri. v a porni d in grupa sindicală la 640 grade, iar în că rcă tu ra a
S im io n S tă n cu lea , cauperist, nr. 2 de la fu rn a lu l nr. 1 — a sporit cu 500 Kg. p e şarjă.
organizatorul grupei de partid spus vorbitorul, sînt: greutatea M unca entuziastă a furnaliş-
din schim bul II, du p ă ce a r a ­ fiecărei şarje, ca u rm a re a ri­ tilor a da t re zu lta te bune. In i­
tă că s-a co n su lta t cu in g in e ­ dic arii te m p e ra tu rii aerului in ­ ţia tiv a şi-a d o ved it p e d ep lin
rii. ş i t e h n i c i e n i i , p r o p u n e s ă s u f l a t i n f u r n a l , s e v a p u t e a v a l o a r e a s a p r a c t i c ă . I n p e r i ­
se rid ice te m p e r a tu r a a e r u lu i m ă r i cu 500 Kg., se v a p u te a o a d a ca re a tr e c u t de la în c e ­
in su fla t în furnal cu 20 de m e n ţin e u n regim term ic c o n ­ p u tu l lunii noiem b rie şi p ln ă
grade Celsius în scopul m ă ri­ sta n t şi u n m ers n orm al al fu r ­ acum nu s-a produs nici o to n ă
rii. i n t e n s i t ă ţ i i d e a r d e r e a c o c ­ n a l e l o r , s e v a f a c e o e c o n o m i e d e f o n t ă d e c l a s a t ă , i a r i n d i c i i
sului. A ceasta, a d e m o n s tr a t de 7 Kg. cocs p e to n a d e f o n ­ de u tiliza re a fu r n a le lo r au
el celor prezenţi, ne va da p o ­ tă. iar fo n ta elaborată va fi de sporit sim ţitor. A ceasta o d o ­
sibilitatea. să m ă rim greutatea bună calitate. ve d e şte şi cele p este 900 tone
şarjei, să producem deci m at De la vorbe la fapte de fontă cenuşie elaborată p es­
m ultă fontă, să reducem con­ te prevederile p la n u lu i d e pro-,
sum ul de cocs şi să realizăm Pe platform a furnalului nr. i ducţie.
astfel circa 13.000 lei eco n o ­ a a p ă ru t o lozincă. „ R idictnd Iniţiativa creatoare a m ase­
m ii lunar. tem peratura aerului insuflat lor şi-a spus şi d e astă dată
M u lţi vorbitori ii susţin. N i- in fu rnal cu 20 de grade Celsius, cuvîntul...
reducem consum ul de cocs cu
colae Pilly, a d ju n ctu l secţiei 'Şi, t o t u l a p l e c a t d in tr - o
furnale, a prezentat citeva cal­
c o n s f ă t u i r e ...
c u le p rin ca re a d e m o n s tr a t în 7 Kg. p e to n a d e fo n t ă “. „ F ur- I‘T N. RADIU
_J ___I u / U u J U u J v J u J l J wJ u / l J u J i—f %~J\—/ v l - J l__J »wJ '-----I \~~J <___( I__J
Sh. MUMCA
EXEMPLU
La atelierul şantierului elec­ că pentru a uşura activitatea bună zi a luat hotărirea' execu­
trotehnic al întreprinderii de oamenilor şi a grăbi ritmul lu­ tării unei maşini simple de tă ­
construcţii siderurgice Hunedoa­ crărilor. In anul trecut, mais­ iat marmură.
ra ce confecţionează anumite trul Avram Albu a realizat pes­
materiale necesare constructo­ te 15 inovaţii aducînd întreprin­ Dar aceasta a fost numai una
derii economii însemnate. Cel din inovaţiile maistrului Avram
le ale Hunedoarei. In ultimele mai mult îl interesează pe el Albu. El a mai realizat în acest
luni şantierul electrotehnic a însă descoperirea acelor meto­ an şi alte inovaţii. Printre aces­
lucrat îndeosebi piese pentru de de muncă care să uşureze tea amintim „Matriţă pentru
laminorul de 450 mm. Avram procesul de producţie, şi să con­ executat rondele speciale“, „So­
Albu, maistru principal al a te ­ tribuie’ la ridicarea calităţii pro­ luţie nouă pentru console de
lierului electrotehnic, un om duselor. susţinere a liniei de contact“,
calculat, studios şi sigur pe ce „Legături de egalizare între
pune mina, şi alături de el în­ La atelier se lucrează mult cu bara de aluminiu cornier“ şi al­
tregul colectiv, se frăm lntă să marmură. Aceasta este folosită tele. Economiile postealculate
descopere noi metode de mun- la lucrările electrice şi anume pe întregul an, în urma apli­
la tablouri, montări de siguran­ cării inovaţiilor concepute de
ţe etc. Pină la începutul anului comunistul Avram Albu, se ri­
în curs marmura era tăiată cu dică la valoarea de peste 130.000
m a t e r i a l e l o r dalta. Uneori se spărgea, dînd lei. Pentru toate acestea, ca şi
de lucru în plus, iar de cele pentru priceperea cu care în
mai multe ori obiectul avea un drumă întregul colectiv, mais­
icafe aspect urît. Lui Avram Albu nu-i trul este iubit şi stimat.
convenea acest lucru. Intr-o V. PLOPEANU
De asemenea se arată că în o <r* ,._CLs? 'rtâ'kA / l â AS A 33
bună măsură sînt vinovaţi şi to­
varăşii de la Uniunea raională Din apri’ie pînă în noiembrie
şi I.C.R. Brad, care n-au contro­
lat şi n-au tras la răspundere In luna aprilie a.c. un delegat al n-au mai apărut. La intervenţiile
conducerea cooperativei, contri­ Sfatului popular Tomeşti din raio­ tovarăşilor dc la stalul popular co­
buind astfel la golurile de apro­ nul Brad s-a prezentat la sediul munal făcute în luna mai, s-a pro­
vizionare. cooperativei meşteşugăreşti „Mo­ mis că sobarii vor veni în luna
ţul“ din Brad. Pentru încălzirea în iunie. Din iunie s-a ainînat în iu­
Pentru remedierea neajunsuri­ mai buhe condiţiuni a sediului sta­ lie şi... iată-ne în a doua jumătate
lor, cei vinovaţi au fost puşi în tului popular comunal s-au cum­ a lunii noiembrie. Sobele, a căror
discuţie şi s-au luat măsuri co­ părat atunci cahle pentru două sobe contravaloare a fost achitată în
respunzătoare. Drept urmare, în de teracotă. Odată cu costul sobe luna aprilie, nici acum nu au fost
prezent mărfurile ce nu se gă­ lor s-a achitat şi suma reprezen montate.
seau înainte, acum există în to a­ tînd manopera pentru montarea lor
te magazinele cooperativei „Bră­ Gahlele au fost aduse la Tomeşt Tovarăşii din conducerea coope­
deana“ din raionul Brad. în luna aprilie şi urma ca la cî rativei consideră poate că sobele
teva zile sâ vină sobarii coopera amintite nu şi-au făcut stagiul (?!).
„Cefe sesizate sînt tivei să le monteze. Se aşteaptă ' poate venirea... iernii
viitoare.
juste, dar...*1 Au trecut însă dc atunci săptă-
mîni şi luni de zile dar sobarii (D upă corespondenţa
tov. Flore a Şuba).
Spre deosebire de tovarăşii de
la U.R.C.C. Deva, care s-au în­
grijit să înlăture neajunsurile Discufii, discufiLo şi siîipii sfau
semnalate prin ziar, tovarăşii de
la Sfatul popular al oraşului în mijlocul străzii
regional Deva, care au fost se­
sizaţi de neregulile în transpor­ Mulţi cetăţeni ai oraşului Deva Fapt este că fiecare dintre cei
tul muncitorilor cu autobuzele îşi amintesc de porţiunea străzii trei factori îşi susţine punctul de
I.G.O., chiar şi în răspunsul tr i­ M. Kogălniceanu, dintre colţul stră­ vedere, iar reţeaua n-o mută ni­
mis ziarului caută să motiveze zii G. Porumbescu şi Gernn. Gropi, meni. Lucrurile nu mal pot însă
lipsurile ce le au, aruneînd vina gunoaie, ce mai, o stradă imprac­ continua în acest fel. Pc lîngă că
mai mult pe călători (?!). ticabilă. Golectivul autobazei I.R.T.A. se circulă greu cu vehicolele auto,
Deva, îndrumat de către organiza­ pot avea Ioc accidente. Gine răs­
In răspunsul dat la articolul ţia de partid, a luat iniţiativa să punde în acest caz ?
„Să se manifeste grija cuveni­ amenajeze această porţiune. A fost
tă faţă de transportul nostru la întocmită documentaţia necesară, (D upă o sesizare trim isă
locul de muncă“ semnat de un avizată apoi de către organele de de autobaza I.R.T.A.
grup de muncitori de la E. M. resort ale Sfatului popular al ora­
Deva, se arată că autobuzele şului Deva şi lucrul a început. Fără Deva)
întîrzie, chipurile, şi datorită îndoială, o faptă frumoasă, pentru
faptului că unii călători, care care colectivul autobazei merită
aşteaptă rude, spun şoferului şi toate laudele.
taxatoarei să nu pornească. Oare
tovarăşii loan Roşea şi Cornel Dc curînd strada a fost termi­
Popovici care au semnat un ast­ nată : pavajul aranjat, presat. Cir­
fel de răspuns, cum pot da cre­ culaţia însă — după cum se vede
zare unor astfel de fapte ? şi în fotografia alăturată — c stîn-
jenită dc stîlpii liniei dc înaltă ten­
Mai departe, în răspuns se siune, care sînt aşezaţi aproape pc
spune că autobuzele I.G.O. vor mijlocul străzii. Gine se face vino­
respecta programul dacă şi mun­ vat pentru acest lucru ?
citorii vor respecta orele de pre­
încă de la început, cîrid a (ost
zentare în staţii. (!) Cu alte întocmită documentaţia pentru ame­
najarea străzii, autobaza I.R.T.A. a
cuvinte tot muncitorii sînt de luat legătura cu I.R.E.H. — Deva
şi sfatul popular orăşenesc pentru
vină. Se naşte însă întrebarea : mutarea stîlpilor. Discuţiile continuă
însă şi astăzi şi după cîte se vede
cine obligă pe şofer să aştepte fără perspective. Sfatul popular
(respectiv secţia gospodării) susţi­
după cei care întîrzie ? Sau: ne că lucrarea (mutarea reţelei)
de ce pentru unul, doi întîr- trebuie făcută de I.R.E.H.; secţia
reţele a I.R.E.H. spune că nu poate
ziaţi să sufere ceilalţi munci­ face lucrarea fără o comandă şi,
tori ? fireşte, fără să-i plătească cineva
materialul şi manopera...!
Credem că răspunsul trimis
ziarului este formal. In loc de
I . / \ at*, .a w ...j
scuze este mai bine ca tova­
răşii din comitetul executiv al
sfatului popular să tragă la răs­
pundere conducerea I.G.O. şi să
ia măsuri de îndreptarea lucru­
rilor.