Page 96 - 1961-11

ţxeyiui^ "'" -------- ţ-
Hun ¦Moara-$ev a \

T R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ Ă R IL E , V U IŢ I-V Ă ! f Şedinţa de lucru a activului

Comitetului regional P.M.R.

o Mobilă d e’ tot mai bună ca­ Ieri a avut Ioc o şedinţă de lucru a activului Comitetului
litate ; regional P.M.R. Hunedoara. La şedinţă au participat membrii
Biroului şi Comitetului regional de partid, delegaţi din partea
o Pepiniera viţei de vie (pag. unor ministere şi instituţii centrale economice, primii secretari

2-«n) :

» De ce se rebuloază unele la- şi secretarii cu probleme economice ai comitetelor raionale şi
minate ? ; orăşeneşti P.M.R., activişti ai Comitetului regional de partid,

Anul XIII. Nr. 2155 Miercuri 29 noiembrie 1961 JiU IU IIIM iIIH I » In.cifre de trilioane (pag..3-a); conducători de întreprinderi şi instituţii, preşedinţii sfaturilor
populare raionale şi orăşeneşti de subordonare regională, con­
4 pagini 20 bani o Interviul acordat de preşedin­ ducători ai organizaţiilor de masă etc.

tele S.U.A. redactorului şef al zia­ Cu acest prilej au fost analizate rezultatele obţinute în în­
deplinirea planului de producţie pe anul 1961 în întreprinderile,
rului „Izvestia“ (pag. 4-a).

eanasaosETS fabricile, minele, G.A.S., S.M.T., instituţii'e din regiune şi s-au
examinat problemele principale care trebuie să stea în centrul

ANCHETA CUM PREGAIiŢS PRODUCŢIA Cotidiene atenţiei organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor
NOASTRA ANULUI VIITOR întreprinderilor, instituţiilor etc., în vederea înfăptuirii sarcinilor
r-' r~' r~' / de plan pe anul 1962.

In înciieierea şedinţei de lucru s-au dat indicaţii cu privire

c. 1 la modul în care urmează să se desfăşoare analizarea preve­
L derilor de plan pe anul 1962 .şi stabilirea măsurilor tehnico-or-
introducînd pe scară Un non sat 1 ganizatorice care să asigure îndeplinirea planului pe anul vii­
l electrificat
lor la toii indicii.
n ii i i — — — — — — o p » .............ii urm i ii i ii u m i l i ' 1 ---------------1........... ......a— i i ii l i............. — i nu i r 11 i n 11
Consfătuirea colectiviştilor fruntaş i
largă tehnica nouă LObiectivul principal Caţe a stat ‘ ¦] Cu 20-25 la
[_ în faţa Sfatului popular şi . a ce- j
(. tâţenilor din Rapoltul Atare, a 1
L fost electrificarea satelor RapStÎA^'

In biroul inginerului şef de la perim entat o instalaţie de tu r ­ t şi Rapolţel. Pentru urgentarea sută depăşeşte din raionul Orăştie
U.R.U.M. Petroşani sînt afişate nare în ccji de bachelită. De ^ lucrărilor, cetăţenii au hotărî! Ţ
p l a n u l l u n a r (îe

multe grafice. De pe ele se asemenea este în curs de mon­ ca tăiatul, transportul şi plan- 1 producţie tînă- Un minunai schimb
poate citi felul in care colecti­ tare o instalaţie pentru tu rn a­ ( tutui stilpiior să se efectueze ^ rul frezor Viorel
vul uzinei, deţinător al drape­ rea centrifugală a bucşelor din t prin muncă patriotică. Deputa- -j V id reşa n de la

lului de fruntaş pe Valea Jiu ­ fontă şi bronz. L ţii Sofia Bozero, loau Dorn, } U.M. Cugir. T o t­ '•P* *€>¦ ¦O* .*0* «L>O «©t>

lui, îşi realizează planul de . Introducerea acestor noi me­ ^ Viorel Costa şi alţii, au antre- ) odată, el dă şi de experienţă
producţie la fiecare indice. In tode de turnare va duce la îm­ (, nat sule de cetăţeni la realiza- ^ piese de bună
cele 11 luni ale anului, bună­ bunătăţirea calităţii pieselor l rea acestui obiectiv. Astfel s-a - calitate.

oară şi-a depăşit planul la pro­ turnate, la sporirea considerabi­ reuşit ca satul Rapolt să lie în ¦j In fotografie:

ducţia globală cu peste 5,6 la lă a productivităţii muncii. ^ întregime electrificat, iar in sa- } V i o r e l V i d r e ş a n In sala casei raionale de c u l­ rie in'dividuală in m a rea fa m i­

sută, la producţia m arfă cu 9 Mai trebuie am intit că la ( tul Rapolţel se lucrează intens l lucrind la m a şi­ tură din O răştie a a vu t loc zi­ lie a colectiviştilor.
na de cusut. lele trecute consfătuirea co lec­
la sută, iar productivitatea m un­ această secţie a fost introdusă Ia linia de joasă tensiune. Piuă

cii cu 7 la sută. La preţul de în cursul anului 1961 formarea în prezent, aproape 200 fami­ t i v i ş t i l o r f r u n t a ş i d in r a io n . C o n ­ Mari sporuri de recolte

cost, numai în 10 luni, a reali­ mecanică la o serie de repere; lii din Rapolt au introdus în sfătuirea a avut ca scop desem ­

zat o economie suplimentară de în anul viitor vom extinde acea­ casele lor curentul electric. narea delegaţilor care vor parti­ Consfătuirea a scos în eviden-:

peste 3.100.000 lei. „ stă metodă şi la alte repere. IOAN SUSAN c ip a la C o n s fă tu ir e a p e ţa r ă a ţă fap tu l că în anul acesta gos­
ţ ă r a n i l o r c o l e c t i v i ş t i c o n v o c a t ă podăriile agricole colective au
De rem arcat că la o serie de I.a secţia construcţii metalice, corespondent

sortimente cum sînt arm ături unde vom profila construcţia de de B iro u l P o litic al C. C. al realizat recolte mult mai

TH pentru- galerii, grinzi m eta­ stîlpi metalici tubulari, se va ex ­ In sprijinul P .M .R . mari decit cele obţinute în
jurnaliştilor La consfătuire au fost pre­ sectorul individual. La grîu,
lice şi piese de schimb, planul tinde m atriţarea pieselor. Tot spre exemplu, s-au obţinut
Pentru a sprijini muncă ţ zenţi peste 200 ţărani colecti­ în medie la hectar cu 600
anual a fost ....... . aici se va intro­ f furnaliştilor, tineri din sta- < vişti din raion care in a dună­ kg. mai mult, la porumb cu pes­
î ţia C.F.U, — IV vest din •) rile generale din gospodăriile te 300 kg. boabe, la cartofi cu
realizat încă în Convorbire cu tov. duce şi sudarea ^ C.S. Hunedoara, sînt preo- ") agricole colective au fost p ro ­ 2.300 kg. decit în sectorul indi­
automată. ^ cupaţi în perm anenţă de i p uşi să p a rticip e la c o n s fă tu i­
primele două de- IOSIF LEGRAND rea raională — preşedinţi de vidual.
- . La ' începutul In cuvintul său, brigadierul
ca'de ale lunii inginer şei la U.R.U.'M. anului 19Q2 se
Petroşani
noiembrie. va da-;în foloşin;- Cu planul anual îndeplinit

Toate aceste __ ____ ______ de cîmp I. Cristea de la G.A.C.
din Geoagiu a arătat printre
cifre înseamnă 1....iVTiT^iT7;- . . ţă, şi -noua. h,ală S ectorul V investiţii A n in o asa gospodării agricole colective, a lte le „ B rig a d a în care lucrez
mii de metri de galerie arm ată preşedinţi ai sfaturilor populare a avut repartizată o suprafaţă
metalic la toate exploatările de reparaţii capitale. Ea va fi de 40 ha. cu grîu. Noi am reuşit
miniere 'din Valea Jiului, mii de com unale, ingineri şi tehnicieni să obţinem in medie la hectar
tone de cărbune extras 'din aba­ dotată cu toate utilajele nece­ ţ în perioada 1 -2 0 noieni- ^ j Zilele trecute, un nou colectiv de muncă din Valea Jiului a de pe această solă o producţie
tajele armate metalic, zeci de di­ raportat îndeplinirea pianului anual de p ro d u cţie: colectivul din G.A.C.. G A.S. şi S.M.T.. de 2.765 kg. grîu. Rezultatele o b ­
ferite alte utilaje menite să uşu­ sare,’ astfel incit să poată asi­ rţC- brie a.c. s : a furernuaş>liet sa se ijJ sectorului V investiţii al E.M. Aninoasa. precum şi m edici veterin a ri şi ţinute se datoresc faptului că
reze munca minerilor. Ele sînt transporte lor, la preşedinţi ai întovărăşirilor terenul a fost bine lucrat cu a-
mărturia contribuţiei muncitori­ gura cele mai- bune condiţii de Prin folosirea judicioasă a, m aterialelor şi aplicarea m eto­ agrozootehnice — ca invitaţi. jutorul tractoarelor, sămînţa fo­
lor, tehnicienilor şi inginerilor delor înaintate de lucru, minerii de la acest sector au realizat losită (din soiurile Ponca şi Ce-
de aici la ridicarea continuă -a muncă. \ I/ ? timp şi în' bune condiţiuni, de la începutul anului şi pînă în prezent o economie la preţul de Din lucrările consfătuirii a nad) s-a semănat numai după
nivelului tehnic ‘ al producţiei cost, de 1.20 0 .0 0 0 lei. reieşit că în perioada care a tre­ plante bune premergătoare, iar
miniere. In afara celor de mai sus-tre­ ^ însem nate cantităţi de mi.-¦.;'!} cut de la C ongresul al Ill-le a plivitul, executat la timpul op­
La obţinerea acestor succese au contribuit toate brigăzile al partidului au fost obţinute tim, a avut o influenţă binefă­
— !A.'nul viitor vom avea mai buie adăugat' că în prezent' se [ nereurj, . .hf sectorului şi în mod deosebit cele conduse de minerii Gheov- m a r i ,su c ce se p e fr o n t u l c o n ­
glie Panczer, Traian David, Victor Bortoş şi Vasile Pop. strucţiei socialiste în satele ra­
lucrează la defalcarea cifrelor L-— La acest-succes cea mai : ionului. S-au întărit şi s-au
T , A. P. L. H u n e d o a ra
de plan pentru anul viitof, pe ( mare contribuţie au adu- 1

secţii, In, ornând, ele vor fi dez­ t s-o utemiştii Iulian Zăvo- '

bătute; cu-masele largi-de mun- r ianu, Cozma Poanta, Petru }

,-citori 'în cadrul consfătuirilor de Cercaz, Vasile Ciobotaru, 1

producţie, :Gu ap.easţă ;oca.zi<T Că -.(rrmare^-a. strădaniilor literato­ d e z v o l t a i . , d i n p u n c t, d e v e d e r e cătoare asu p ra culturii. --

uimit de lucru — ne spune tov. rnuneitorii,, maiştrfn^f.elTnicienii 1 ' Re’hdrfe^- r«lă«ţ1^'Lă 4osît''«: .!«rşut

ing. Iosif Legrand, inginerul şef şi inginerii vor face noi propu­ zilei de ieri o telegramă expediată de rilor din unităţile T.A.P.L. s-a reuşit e c o n o m i c o - o r g a n i z a t o r i c g.ospo - De m are im portanţă au fost

al uzinei — căutînd în sertar neri de îmbunătăţire -a muncii. C conducerea ti tistului de alimentaţie pu­ ca cheltuielile de circulaţie să fie re­ d a r ii le a g r i c o l e c o l e c t i v e . C o n ­ loturile seminciere organizate po
diţiile avantajoase de acordare
după un registru. Iată, la uti­ Fără îndoială că şi pe acestea l blică locală din Hunedoara. Prin te­ duse cu 293.000 iei, faţă de 50.000 lei lingă gospodăria noastră co ­
laje miniere, planul de produc­ le vom traduce în viaţă. Ele ne legramă ni se face cunoscut că acest cît era angajamentul luat. De aseme­ a creditelor, p e te rm e n lung şi lectivă. Producţiile mari reali­
ţie va creşte cu 13 la sută faţă vor fi de un real folos. Ct Simpozion colectiv a îndeplinit pînă la data dc nea s-au realizat 796.000 lei beneficii zate de pe aceste loturi — de pc
de anul acesta', la piese de 27 noiembrie sarcinile de plan pe în­ peste prevederile de plan, întreeîndu-se fără dobîndă, pen tru procurarea 3 hectare cultivate cu porumb
înainte de ă încheia, aş vrea l literar-muzical treg anul 1961. cu mult propriul angajament. am obţinut în medie 4.250 kg.
schimb cu 11 la sută. In plus, să fac o observaţie. Măsurile de anim ale şi m ateriale de co n ­ porumb" boabe la hectar — au
la anul, vom pune în fabricaţie luate de colectivul nostru de t convins pe m ajoritatea colecti­
muncă, sub îndrumarea comite­ strucţii oglindesc grija ce o viştilor căaplicîndcu stricteţe
un nou tip de stîlpi de abataj tului de partid, sînt menite să t Ieri ă u p ă -a m ia ză , la col- 3 întregul complex de reguli agro­
pentru straturile groase. Este 3 poartă partidul şi guvernul d ez­ tehnice, recoltele realizate sînt
asigure îndeplinirea ritmică a L tu l roşu al Spitalului uni- ^ voltării şi întăririi sectorului zo­ din cele mai m ari“.
vorbă de stilpii tubulari, ai că­ ţ otehnic. in u n ită ţile agricole s o ­
ror prototipuri le-am şi confec­ planului de producţie pentru ţ fica t din D eva, in fa ţa bol- cialiste. N u m a i în 'acest an gos­ Succese de seamă au înregis­
1 podăriilor colective din raionul
C navilor şi a personalului Economii prin inovaţii O răştie le- a u fo s t a c o r d a te cr e ­

[• s a n i t a r - m e d i c a l d i n a c e a s - De la începutul anului şi pînă anul acesta se num ără „In sta­
în prezent, la preparaţia din laţia pentru desprăfuirea bri-
L tă im ita te, a a v u t loó un

anul viitor. Dar acest lucru va j- s i m p o z i o n l i t e r a r - m u z i c a l .
fi greu de realizat dacă nu vom
ţionat. fi aprovizionaţi din tim p cu m a­ (. C u a c e s t p r i l e j , dr. S t e l a Petrila s-au înregistrat 131 p ro ­ chetajului“, care asigură capta­ dite în valoare totală de tra t în activitatea lor şi colecti­
Tot în cursul anului 1962. vom terialele necesare. Pînă în pre­ l Hrişti a ţin u t u n referat puneri de inovaţii dintre care, rea în întregime a prafului de 2.499.000 lei. viştii din Bobîlna unde în acest
[¦ d e s p r e p o e z i a , b i e l o r u s ă . 65 au fost deja aplicate. ia instalaţia de briclietaj şi re ­ an toate culturile prăşitoare au
pune în fabricaţie perforatoare­ L După expunerea referatu- introducerea lui în fluxul teh­ R e z u l t a t e l e ’d in c e î n c e m a i
le pneumatice rotative şi 'diver­ L lui a a vu t loc o audiţie Economiile post-calculate ce bune obţinute de ţăranii colec­ A. DAVID
se realizează cu ajutorul inova­ nologic. tivişti. au fost în m ăsură să N. TIRCOB

se sisteme de colivii de extrac­ zent noi n-am primit materie l m uzicală la bandă de m ag- ţiilor aplicate, se evaluează la GH. ECOBESCU a tra g ă m a se to t m a i m a ri 'de ţ ă ­ (Continuare In pag. 2-a)'
ţie, precum şi instalaţii de in ­ primă nici pentru stilpii m eta­ t n et ofon. 227.000 lei pe an. rani întovărăşiţi şi cu gospodă­
troducere mecanică a vagone- lici şi nici pentru profilele TH. corespondent
Printre cele mai im portante
i— 1 1— f — t \— r .------t I-----/ l----- 1 y-----/ « inovaţii care au fost aplicate în

telor în colivie. Or, pentru a ne putea îndeplini

După cum vedeţi, tehnica planul încă din primele zile ale Penfru adăpostirea animalelor D e la voi am învăţat să vă întrecem
nouă îşi va spune tot mai mult anului viitor este necesar să fim
cuvintul în abatajele Văii Jiu ­ aprovizionaţi cel tirziu în luna
In scopul adăpostirii în bune chibzuinţă materialele de con­

lui, iar noi sintem chemaţi s-o decembrie a.c. De lucrul acesta condiţiuni a animalelor proprie­ strucţie, colectiviştii din Boz au
ajutăm. dat în folosinţă zilele trecute
trebuie să se îngrijească cu to a­ tate obştească, colectiviştii din grajdul pentru bovine, care are Locomotiva nr. 230.037 alerga în­ şcoala personalului sau în discuţi­ tă locomotiva lui Istrate de pe osii,
— Şi cum veţi asigura reali­ o capacitate de 110 capete. gălată detactul roţilor de ta va­ ile din depou, i-au fost de mare cuzineţii, segmenţii, pompa de aer
zarea acestor obiective din pla­ tă răspunderea direcţia comer­ Boz, raionul Ilia au h'otărît cu goane. In marchiză, atenţi la pa­ ajutor. Teoretic ştia el, dar practica, şi aparatul de uns cilindri, erau
nul pe 1962 ? cială a C.C.V.J. citva timp în urmă să constru­ SABIN IANAŞ ralelele de metal ce păreau că se-n- experienţa mecanicilor mai vîrstnici ca noi. Doar bandajele la roţi au
iască un grajd pentru bovine. tilnesc undeva departe, erau tînă- l-au ajutat să înţeleagă mai bine trebuit înlocuite. Dar ştii de ce ?
învăţător
Ing. GH. COMŞUŢA | Muncind cu spor şl folosind cu

— Principalele măsuri le-am rtil mecanic Remus Balomirean şi lucrurile. De aceea, acum el expli­ — Şi-a îngrijit maşina.

luat încă din anul acesta. La fochistul Cheorghe Susan. Dar iată ca, la rîndul lui, cum trebuie puse — Da. Şi asta a învăţat-o tot

turnătorie, spre exemplu, care că în zare sclipirea argintie a şi­ în practică cunoştinţele teoretice. de la cei vîrstnici. De la tov. Gor­
este una dintre secţiile noastre nelor se ridică treptat spre coama — E adevărat. De la cei mai ilei Popa el a învăţat că atunci
uimi deal înalt. cînd se face focul, cînd se ali­
de bază, s-a confecţionat şi ex- vîrstnici ai ce învăţa întotdeauna mentează cu cărbuni şi cu nisip
_• __ — Dăi cărbuni şi presiune ma­ — interveni fochistul. — Dar văd trebuie să închidă pompa de aer
ximă — răsună vocea lui Balomi- că mulţi mecanici tineri îi întrec

rean. Tînărul căruia îi fuseseră acum pe cei de la care au învă­ ca să nu pătrundă în ea praful

M u sică, adresate aceste cuvinte făcu ime­ ţat meserie. IJite-l pe Simion Is- care o distruge. Sau altădată, ve­
p a iii'•io Jti*c aw diat ce i se spuse. Viteza de îna­ trate. Gu toate că e mecanic doar nisem ca de obicei ceva mai de­
intare a locomotivei creştea. 50 din '57, !-a întrecut pe Viorel Pâ­ vreme la depou şi am asistat la o
Nu de mult, în centrul munci 55... 60 l<m. la oră. Trenul începu rău de la care a învăţat meserie. discuţie între tov. Iosif Albu, care
ioresc Gurabarza, s-au între­ să urce cu uşurinţă. Ajuns în vir- Istrate a prelungit viaţa locomoti­ sosise din cursă şi Istrate. Tov.
ful „rampei“, cum se numeşte în vei mai mult. El a făcut 90.000 Albu l-a întrebat dacă a păţit vreo

prins, la îndemnul sfatului limbaj ceferist orice drum care ur­ km. pînă la prima reparaţie cu ri­ dată ca pe parcurs să nu-i mai

popular, acţiuni de muncă p a ­ că, mecanicul închise regulatorul. dicarea de pe osii — în loc de funcţioneze pompa de aer. La răs­

triotică. Astfel a fost astupat Văzînd faţa puţin mirată a fochis­ 50.000 cît e norma — şi vrea să punsul negativ a lui Istrate, tov.

şanţul conductei de apă potabi­ tului, Balomirean se simţi dator cu mai facă 60.000 pînă la reparaţia Albu povesti că lui i s-a întîm-
lă din jurul complexului coo­ o explicaţie. generală. Asta înseamnă 150.000
peraţiei meşteşugăreşti. De ase­ km. între reparaţii. Norma prevede plat aşa ceva. „Şi unde crezi că
menea, s-a nivelat şi terenul din — Ca să facem economie la com­ 117.000 km. între reparaţii gene­
ju ru l cinem atografului şi de Ia bustibil. Şi eu am învăţat asta de rale. In timp ce Pârău a prelun­ a fost buba ? — spuse dînsul. Tija
viitoarea piaţă dc alimente. In la mecanicii mai vârstnici. Am în­ git viaţa locomotivei doar cu
această acţiune s-au nivelat 750 văţat şi cum să procedez pentru 13.000 km., Istrate o va prelungi de schimbat sensul pompei ieşise
m.c. păniînt şi s-au îm prăştiat reducerea consumului de combusti­ cu cel puţin 33.000 km.
59 m.c. pietriş. La acţiunea r e s ­ bil şi cum se poate remorca un din grupul de pistoane“. Imagi-
pectivă a participat un însem­ tren cu tonaj sporit... —' Da, într-adevăr. II va între­
nat num ăr de cetăţeni care au ce la kilometraj., La supratonaj re­ nează-ţi că după 5 sau 6 luni de
prestat peste 900 ore de muncă Balomirean parcă se vedea din morcat Istrate se apropie de ase­
patriotică. nou fochist şi auzea sfaturile me­ menea de realizările lui Părău. In la această povestire locomotiva lui
canicului Viorel Pârău: „Foloseşte octombrie Părău a remorcat 641
S-au evidenţiat deputaţii Ni- la maximum forţa vie a trenului. tone peste tonajul normal, iar Is- Istrate nu vroia să plece din halta
tolae Sturza, O rtansa Maxim şi Ai grijă la plecare să nu ai vreun trate 525 de tone. Dar să stai cu
Florica Sofian. vagon frînat. Atacă rampele cu vi­ Istrate de vorbă; să vezi ce-ji spu­ Sîntirribru-îabrică. 1
teză sporită“. Sfaturile lui ca. şi ne. O să-ţi spună că el a învăţat de
I. PiRVA cele ale mecanicului loan Barbu, la tov. Părău cum să îngrijească — S-a defectat pompa de aer ?
cuzineţii de bielă ca să nu se uzeze
corespondent ale lui Iosif Albu sau ale lui Cor­ aşa de repede. Gîiid i-a fost ridica­ — întocmai. Numai că Istrate

nel Popa (instructor), auzite la şi-a adus aminte de povestirea to­

varăşului Albu. In 7 minute repa­

raţia a fost făcută. Piuă ta desti­

naţie i-a fost uşor să scoată acea­

stă întârziere. Dacă nu ar fi cu-

E c h i p a d e o ţ e l u r i c o n d u s ă d e c o m u n i s t u l P a v e l H a n g a ii ă e i a s e c ţ i a ’O .S .M . n r . 2 a C .S . D. CRICOVF.ANU
H u n ed o a ra , care a p ro d u s p e s te p ia n în perioada 1-15 n o iem b rie a.c. 201 to n e oţel de b u n ă caii-, N. BODEA
tate, se interesează şi d e succesele o b ţin u te de alţi o a m eni ai m u n c a din regiune şi din ţară,
p e care le a flă citind ziarul in pauză. (Sonlînuarc in pag. ?-a)