Page 97 - 1961-11

T
rtflo1 ţ>
Mobilă de iot m ai bună calitate Pepiniera vlfei de vie
De la întreprinderea de in­
dustrie locală i(I. C. Frimu“ din
Orăştie pleacă zilnic către ma­
gazinele de desfacere cantităţi
cari de mobilă şi mobilier. Aici
se produce mobilă fină, respec­
tiv dormitoare tip C.I.L. Timi­
şoara, bucătării de acelaşi tip,
scaune tapiţate, galerii, bănci
şcolare, table şcolare, birouri şi
altele. Din planul de producţie
al întreprinderii, secţiei tîmplă-
rie îi revine o pondere însem­
nată.
Produsele de tîmplârie ale
I.I.L. „I. C. Frimu“ din Orăştie
sint de la o zi la alta tot mai
apreciate. Este o urmare fireas­
că a faptului că întregul colec­
tiv al secţiei acordă o atenţie
sporită îmbunătăţirii calităţii
lor. Pentru a vedea măsurile
luate şi rezultatele obţinute în
ce priveşte îmbunătăţirea conti­
nuă a mobilei şi mobilierului
produs aici, ne-am adresat tov.
Gheorghe Bugnaru, şeful secţiei
tîmplărie, cu citeva întrebări.
Problema îmbunătăţirii calită­
ţii produselor, ne-a relatat tov.
Gh. Bugnaru, a stat în perma­
nenţă in centrul activităţii
noastre. Ea a constituit o pro­
blemă de masă. Deseori în
consfătuirile de producţie şi în
şedinţele de organizaţie de par­
tid s-au prezentat informări în
care s-a analizat îmbunătăţirea
continuă a calităţii mobilei şi
mobilierului fabricat la noi în
întreprindere. Şi discuţiile au
fost deosebit de fructuoase. In
urma lor s-au luat măsuri teh-
nico-organizatorice. De aseme­
nea şi conducerea întreprinderii
a luat o serie de măsuri. ’Aşa de
pildă se urmăreşte ca toate ma­
terialele intrate în manoperă să
fie recepţionate. Se evită astfel
introducerea în manoperă a
unor materiale slabe din punct
de vedere calitativ. Pentru o
uscare cit mai bună a materia­
lului lemnos, vechiul cuptor de
ars cărămidă, care avea un ran­
dament scăzut, a fost modificat
in uscătorie.
Pină în acest an. in cadrul
secţiei de tîmplărie de contro­
lul de calitate nu se ocupa
¦“ 'aproape nimeni. El se făcea in­
cidental. Acum insă, in urma
măsurilor luate de conducerea
înfrumuseţează
Depoul de locomotive din Si-
meria capătă un aspect din ce
în ce mai frumos. In curte au
fost plantaţi pomi ornamentali.
Pretutindeni domneşte curăţe­
nia. De curînd, unitatea a fost
împrejmuită eu un gard din
prefabricate ceea ce i-a dat un
aspect şi mai îngrijit.
Un grup de 17 tineri din de­
pou au luat iniţiativa ca după
construirea acestui gard, pen­
tru a-i da un aspect mai fru­
mos curţii, să facă o curăţenie
(Urmare din oag. l-a)
fost repartizate pe familii, apli-
eîndu-se sistemul retribuţiei su­
plimentare. Aceasta a influenţat
pozitiv asupra creşterii produc­
ţiei mai ales la porumb, unde de
pe anumite parcele s-au recoltat
peste 6.000 kg. porumb ştiuleţi
la hectar. Colectivistul ioan Ma-
tiş, bunăoară, aplicînd toate
praşilele la timpul optim a
obţinut o producţie medie de
6.500 kg. porumb ştiuleţi la hec­
tar. Pentru depăşirea producţiei
planificată el a primit 600 kg.
porumb.
Zootehnia — o ramură
rentabilă
îm părtăşind din experienţa
dobindită de colectiviştii din
Pricaz in creşterea animalelor,
tov. ioan Popa, preşedintele gos­
podăriei colective a a r ă ta t: „Cil năoară, obţinem o producţie me ­
fiecare an ce trece, sectorul zoo­
tehnic din gospodăria noas­
tră devine tot mai puternic. El
se numără printre sectoarele
de bază aducătoare de mari ve­
nituri băneşti.
Consiliul de conducere al gos­
podăriei colective, îndrumat în ­
deaproape de organizaţia de
partid a luat măsuri ca toţi în-
grijitorii-mulgători de la ferma
de vaci să fie permanentizaţi, re­
tribuţia făcîndu-se in funcţie de
producţia realizată. S-a pus de
asemenea mare bază pe selecţio­
narea animalelor. Astfel, au fost
scoase din efectiv vacile slab
productive, iar în locul lor s-au
cumpărat la începutul anului 16
vaci de rasă la un preţ de 3.600
lei fiecare.
In acest an o preocupare de
seamă a consiliului de conducere
a fost realizarea unei încărcă-
întreprinderii, s-a stabilit un
tovarăş care se ocupă exclusiv
cu controlul de calitate. Acea­
stă sarcină a fost încredinţată
tovarăşului Elemer Laszlo, un
bun meseriaş, cu bogată expe­
rienţă în muncă.
Pentru a întări răspunderea
faţă de calitatea lucrului, la
fiecare muncitor din secţie, s-a
introdus autorecepţia. Ca ur­
mare, predarea-preluarea pro­
duselor în curs de fabricaţie se
face în urma unei recepţii mi­
nuţioase a calităţii. Eventualele
Convorbire cu tov.
GH. BUGNARU
şeîul secţiei tîmplărie a
I.l.L. „f. C. Frimu“ Orăştie
observaţii asupra calităţii se în­
scriu intr-un caiet special.
De asemenea s-au luat mă­
suri şi pe linia mecanizării unor
operaţiuni şi a folosirii mai ra ­
ţionale a maşinilor existente.
Aşa bunăoară au fost montate
în secţie două bormaşini pentru
tipluit scaunele. In secţia de
croi s-a montat o maşină de
frezat. Această maşină era in­
stalată într-o altă secţie şi era
slab folosită. Tot pentru îmbu­
nătăţirea calităţii producţiei s-a
mărit turaţia la două maşini de
şlefuit. In felul acesta se asi­
gură o fineţe mai mare a feţe­
lor mobilei.
Deosebit de importantă este şi
măsura privind reorganizarea
echipelor care lucrează in sec­
ţie. Astfel s-a făcut o reparti­
zare mai judicioasă a muncito­
rilor pe locuri de muncă, avîn-
du-se în vedere calificarea fie­
căruia. In mod deosebit, la croi.
s-au repartizat tovarăşi cu ca­
lificare mai înaltă. Totodată s-a
căutat ca şefii de echipă să fie
numiţi din rindul celor cu o ca­
lificare mai înaltă şi cu spirit
organizatoric. In ce priveşte îm­
bunătăţirea calificării muncito­
rilor, conducerea întreprinderii
a luat măsura organizării unui
curs de minim tehnic cu toţi
muncitorii secţiei tîmplărie. Aici
se predau lecţii teoretice cum
sint: „Croitul raţional“, „Prepa­
rarea diluantului şi nitrolacu-
lui“ etc. Pe marginea acestor
locul de muncă
exemplară pe porţiunea dintre
strada Filimon Sîrbu şi sirada
Traian. Acţiunea s-a extins la
toate locurile de muncă. In
fruntea tinerilor gospodari s-au
situat Ioan Calotă, Ştefan Stin­
gă, Gheorghe Coman, Gheorghe
Bulumaci, care au reuşit să mo­
bilizeze in acţiunea de înfrumu­
seţarea curţii şi a locurilor de
muncă pe toţi utemiştii din
depou.
B. NICOLAE
corespondent
Coiisfătuărea colectiviştilor frynfaşi din raionul Orăştie
Un minunai schimb de
»• <J> •
turi mari de animale la suta de
hectare. Ca urmare, la 25 no­
iembrie gospodăria dispunea de
o încărcătură care se ridică la 51
bovine, din care 19 vaci de lapte,
25 porcine, şi 400 păsări la fie­
care 100 hectare teren. In plus,
mai avem 35 familii de albine
şi o mare turm ă de oi. Animalele
sini bine îngrijite şi bine hrănite.
Ele dau în prezent producţii
mari. De la vacile de lapte, bu­
die de peste 2.000 litri lapte pe
cap de vacă furajată“.
Despre dezvoltarea sectorului
zootehnic, despre rentabilitatea
lui au mai vorbit delegaţii colec­
tiviştilor din Orăştie, Mărtineşti,
Aurel Vlaicu, Şibot etc.
O grădină a belşugului
„Haideţi să privim înainte to­
varăşi, în 1965, spre exemplu —
şi-a început cuvîntarea Emanoil
Manughevici, directorul Staţiu­
nii experimentale horticole din
Geoagiu — invitat la consfătui­
rea colectiviştilor fruntaşi din
raionul Orăştie.
In raionul nostru există mari
posibilităţi pentru înfiinţarea de
livezi de pomi, în special în ba­
zinele de la Orăştioara, Beriu,
Cugir, etc. Dacă fiecare unitate
socialistă va începe plantarea
în masă a pomilor fructiferi,
atît pe terenurile slab producti­
ve de pe pante, Cit şi în incinta
gospodăriilor, raionul nostru va
putea deveni în 1965 o adevăra­
tă grădină. Ea nu va incinta n u ­
mai privirea, dar va aduce uni-
lecţii predate de inginerii şi teh­
nicienii întreprinderii s-au or­
ganizat seminarii.
Nu de mult, doi tovarăşi din
secţia tîmplărie, tov. Eftenie
Fica şi Elemer Laszlo au fost
trimişi de întreprindere într-un
schimb de experienţă la o fa­
brică de mobilă din oraşul Sf.
Gheorghe. Cei doi tovarăşi au
învăţat în cele 5 zile cit au
stat aici multe lucruri folositoa­
re, care au început să fie puse
în practică şi în secţia noastră.
Mai ales s-au luat măsuri de
îmbunătăţire a operaţiei de lus­
truit. Aici au fost încadrate de
altfel încă două tovarăşe cu o
calificare mai înaltă.
Măsurile luate pină in prezent
au dat rezultate mulţumitoare.
Calitatea mobilei produsă în în­
treprinderea noastră este din ce
in ce mai bună. ne-a spus in
încheiere tov. Gh. Bugnaru.
Dacă în luna august ne-au fost
refuzate de I.C.R. Timişoara 570
m.l. de galerii, la ultima recep­
ţie din 24 octombrie, la cele 25
garnituri dormitoare şi 20 gar­
nituri bucătării, nu au existat
nici un fel de obiecţiuni. O ca­
litate bună a lucrărilor reali­
zează echipele conduse de Ef­
tenie Fica, Viorel Opreanu şi
Petru Şandru.
Rezultatele de pină acum ne
dau garanţia că printr-o muncă
tot mai organizată, prin întări­
rea răspunderii fiecărui munci­
tor în parte şi continua ridicare
a gradului de calificare, putem
obţine rezultate tot mai bune.
Vom face ca mobila şi mobilie­
rul produs de I.l.L. „I. C. Fri­
mu“ Orăştie să fie căutată şi
apreciată de oamenii muncii1,
ne-a declarat în încheiere tov.
Gh. Bugnaru.
V. FURIR cererea lor, să lucreze aici.
Şcoala de 7 aili de muzică şi artă plastică din Hunedoara
este frecventată de peste 200 copii, fii ai oamenilor muncii.
Aici ei au la dispoziţie condiţii optime pentru a-şi cultiva ta­
lentele.
IN FOTO: La secţia de pian a şcolii, elevii anului IU
Kiss Ana (ia pian), Maria Rotea, Maria Walker şi Dorin Velicu,
ascultă cu atenţie explicaţiile profesoarei Viorica Rimbaş.
tăţilor noastre — prin valorifi­
carea fructelor — mari sume
de bani.
Acelaşi lucru îl putem spune
despre grădinile de legume şi
zarzavaturi. Ele aduc venituri
mari şi imediate. In acest sens
pot arăta că staţiunea noastră
a obţinut producţii de 50.000 kg.
roşii la ha., 20.000 kg. ardei la
ha., 45.000 kg. varză la ha. şi
28.000 kg. vinete la hectar. Vor­
bind despre venituri, putem a-
răta că am obţinut în acest an
cîte 50.000 lei de pe un hectar
cultivat cu roşii şi 21.000 lei de
pe unul cultivat cu varză“.
Multe gospodării colective din
raionul Orăştie şi-au extins în
ultimii ani suprafeţele cultivate
cu legume şi zarzavaturi, ceea ce
a dus la sporirea veniturilor bă­
neşti ale colectiviştilor, la o
mai bună aprovizionare a oa­
menilor muncii de la oraşe.
Astfel, veniturile de pe un hec­
tar de legume la G.A.C. din Vi­
nerea se ridică la peste 16.000
lei, la Balomir la peste 18.000
lei, iar la Bobilna la aproape
24.000 lei.
Mecanîzarea-»ini factor
hotărîtor
Mulţi participanţi la consfă­
tuire au scos in evidenţă faptul
că spre deosebire de anii trecuţi,
mecanizatorii de la S.M.T.
Orăştie şi-au adus o contribuţie
importantă la obţinerea unor
producţii sporite de cereale la
hectar. In anul 1961 au lucrat
DRUMUE SOCIALISMULUI Nr. 2155
s^aacsrnnaQaaeRt^^
D e la v o i a m în v ă ţa t
— s ă v ă în tre c e m
„Gospodăria colectivă din 'Apoldul de Sus a pro­ (Urmard -Im pag. l-a) acestei locomotive zîmbea tov. Ioan
dus în pepiniera de viţă de vie, in acest an, aproape^ Barbu.
2.000.000 bucăţi viţe altoite asigurînd material sădi-< noscut păţania tovarăşului Albu, el
tor necesar raionului şi regiunii...“ singur a recunoscut că iui „ar ti — Noroc bun tovarăşe Barbu —
mers la sigur“ şi trenul ar ii so­ îl întimpină Balomirean. Ce mai
(Din darea de seamă a Somitetului raional P.M.R. sit cu întîrziere. faceţi ? Cum stăm cu întrecerea,
v-o luăm înainte sau nu ?!
Sebeş, prezentată la conferinţa raională de partid). — Atunci toate succesele celor
tineri se datoresc învăţămintelor — Şi dacă ne-o luaţi înainte,
Eram intr-una din zilele Ţinină cont de extinderea pe care lc-au primit de la vârst­ ce-i ? Crezi că ne supărăm ? Prin­
trecute, împreună cu tov. pepinierei, conducerea gospo­ nici ? cipalul e să nu răminem noi in
Popa, secretarul Comitetului dăriei, la propunerea comu­ urmă. Deci să depăşim normele.
raional ele partid Sebeş, pe niştilor, a organizat „şcoala — Nu numai acestora. Tu ai vă­ Dacă voi ne întreceţi, cu atît mai
teren. Am poposit la gospo­ viţei de vie“ în care au fost zut că şi noi, mecanicii tineri ci­ bine. Avem şi noi mulţumirea noa­
tim mereu cărţi şi reviste de spe­ stră în „înfrîngerea asta“ — spu­
dăria colectivă din Apoldul încadraţi mai bine de 100 co­ cialitate. Cu toate ocaziile căutăm se mecanicul Ioan Barbu pri ,//;
de Sus. Aici am discutat vre­ lectivişti. să învăţăm, să ştim mai mult. Cu
me îndelungată cu membrii Toţi aceştia, învăţind teo­ toate acestea, sfaturile lor ne sînt du-1 cu acelaşi surîs de mulţi ’mi
gospodăriei. Am aflat un no­ retic cit şi practic, au de­ de mare folos. Ele exprimă expe­
ian de fapte noi. La „ordi­ prins apoi mai bine meseria. rienţa acumulată de-a lungul unei re pe obraz. Nouă nu ne e ruşiţţe
nea'‘ rli.scidiei- ^~--^ ^ —---—--~..-............................... să-j vezi cum vieţi. Aceasta ei o pun cu drag la cu voi. Putem spune cu tot cura­
dispoziţia noastră... Dar acum ti jul că partidul se poate bizui pe
noastre a fost r ~2 w „ execută strati- atent că imediat intrăm în g a r ă ! voi. De aceea trebuie să ne în­
treceţi. Numai că nici noi nu ne
insă in mod C~J'îl, A C Ci1.l'LÎL P S- ficarea-insiloza- Peste puţin timp locomotiva îşi lăsăm...
opri mersul în dreptul unei alte
deosebit activi-«« ~ i.i.u-.-.n..r -., -—.reg viţei alto- locomotive, 230.259. Din marchiza — Nu-i nimic tovarăşe Barbu, de
la voi, de la cei vîrstnici, am în-
tatea desfăşurată şi rezulta­ ite ţi-e mai mare dragul... vătat să vă întrecem.
tele obţinute de către colec­ Gospodăria, din cîte am
tiviştii care lucrează la pe­
piniera de viţă de vie. Despre aflat, a construit o pivniţă
de mare capacitate. Acum,
munca de aici, despre succe­ din pepiniera gospodăriei, viţa
sele obţinute, ne-a povestit se transportă în această piv­
secretarul organizaţiei de niţă şi se depozitează... 30 NOIEMBRIE 1961 siune literară; 14,30 Almanah
partid, inginerul gospodăriei, Acest sector, unde oamenii PROGRAMUL' 1 : 6,30 Emisiu­ ştiinţific (reluare); 15,30 Con­
colectiviştii... nea pentru s a te : Sfatul zooteh- cert de muzică populară romî-
au de lucru tot anul, este nicianului: Hrănirea şi îngriji­ nească: 18,45 Să învăţăm lim­
La început, prin 1957 — mindria gospodăriei colective. rea vacilor de lapte în perioada ba rusă c în t î n d „ C î n t e c de
ne-a povestit secretarul orga­ De la un lot de 0,60 ha., pe­ de iarnă; 7,15 Clntă orchestra seară“ de Soloviov Sedoi: 19.30
de muzică populară „Cernegu- O tonă de sare —reportaj; 19,40
nizaţiei de partid — am por­ piniera s-a extins pe 12 ha. ra“ a Sfatului popular din Pia­ Muzică de dans; 21,00 Actuali­
nit „experimental“ o şcoală Acum aici lucrează 112 fa­ tra Neamţ; 8,00 Din presa de tatea radio: 21,20 Muzică uşoa­
astăzi; 9,00 Vreau să ştiu; 10,08
de viţă. 'Am făcut pepinieră milii de colectivişti. De la un Lucrări de tineri compozitori ră: 21,45 Părinţi şi copii; 22,30
romîni: 11,03 Muzică populară Muzică de estradă.
pe un lot demonstrativ de venit anual de cîteva mii de din A rdeal; 12,00 Muzică din
0,60 ha. Toamna am avut rod lei, în acest an s-a ajuns să filme: 15,10 Valsuri de compo­ —OOO—r
bogat. In anul următor am se ciştige aproape 2.000.000 zitori sovietici: 16,15 Vorbeşte
făcut noi încercări. Rezulta­ lei. prin valorificarea viţelor Moscova; 17,30 Jurnal de între­
tul : din pepinieră am reali­ altoite. Dar nu numai atit. cere; 19,05 Tinereţea ne e dra­
zat un venit de peste 400.000 Colectiviştii din Apoldul de gă;' 22,15 Cîntece populare ro-
lei. Succesul ne-a dat imbold. Sus, pe lingă faptul că vină mîneşti; 22,50 Muzică de dans.
PROGRAMUL' H : 13,15 Emi­
S-a dovedit că acest sector mari cantităţi de viţe alto­
PENTRU 24 ORE
este extrem 'de rentabil. In ite, au trecut să valorifice şi
Vreme nestabilă cu cerni mai mult
anul 1961 colectiviştii au pus ei înşişi producţia pepinierei. noros ziua. Vor cădea ploi slabe. Tem­
şi mai mult la inimă dez­ Dealul „Bărcurele“ a devenit fiperatura staţionară; ziua va cuprin­
voltarea acestei pepiniere. productiv. Ei au scos mărăci­
să între 9 şi 14 grade, iar noaptea în­
Cîţiva dintre membrii 'de nii şi în locul lor au plantat tre 4 şi 10 grade. Vîntul va sufla po­ 30 NOIEMBRIE 1961
partid au fost repartizaţi, la 10 ha. viţă de vie. Anul vi­
itor se va culege prima pro­ trivit din vest. DEVA: Carmen de la Ron­
Brigadier a fost numit la ducţie de struguri.
PENTRU URMĂTOARELE da ; HUNEDOARA : Carmela ;
propunerea organizaţiei de ...Iată rodul bogat al unei TREI ZILE
PETROŞANI: Două vieţi (se­
partid, loan Biringer, candi­ munci entuziaste, a unor oa­ Vreme schimbătoare cu cerul noros
şi temperatura staţionară. ria 11-a) ; 'SEBEŞ: Vikin­
dat de partid. meni pe care pe drept cuvint
'w v w w w w v v w w w v w * gii; ALBA IU LIA: Învierea
îi poţi numi căutători ai nou­
(seria l-a); Neînfricata; SIMB­
lui.
R IA : Alba Regia: HAŢEG:
GH. CĂL1NRSCU
Carnela : LONEA : Războiul ve­
sel ; TEIUŞ: Mama India :
BRAD: Avionul pleacă la ora 9:
ZLATN A: Pescuitori in ape tul­
buri ; IL1A: Fii atentă bunicu­
ţe ; APOLDUL DE SUS: Aveam
LIBRARII 19 ani.
GR. ALEXANDRESCU : Poe­ cfij nt
zii. Memorial de călătorie. Edi­
ţie îngrijită de I. Fischer. Cu- -O -
vînt înainte de Pompiliu Mar­
eea. („Biblioteca pentru toţi“ « I I Gmeamafiw
nr. 97). p r o d u s e l e 8C.8L
Somería fabricate
MARIA BANUŞ: Poezii. Cu­ dan lapin?
vint înainte de Tudor Vianu.
(„Biblioteca pentru toţi“ nr. 98). LENJERIE (cw s íí^ ^ sssS^í! m...L
SZABO GYULA : Aprilie, cind BĂRBĂTEASCĂ _ ..
creşte iarba —¦nuvele. In romî-
neşte de N. A. Străvoiu. Ş>
a ¦' Cronicari munteni. Voi. I IE FEIWEI :
cuprinde: Stolnicul Constantin
Cantacuzino, Anonimul Canta- găsiţi ia magazinele
cuzinesc, Radu Popescu; voi. n O .C .L. industrial din
cuprinde: Radu Greceanu, Ano­
nimul Brîncovenesc. Ediţie în­
grijită de Mihai] Gregorian. Stu­
diu introductiv de Eugen Stă-
nescu („Scriitori romîni“).
DEVA,
SSHERIA şi SiNT HRĂNITOARE
CU6SR.
Pentru obţinerea unor pro­ Si FOLOSITOARE v \ ,w
ducţii sporite de grîu şi 1'W 'AAAAAAA/VW VXA.
porumb la hectar, în anul ORGANISMULUI Si SE
viitor va trebui ca fertilitatea
solului să se îmbunătăţească pe GĂSESC OE VÎN7ARE la TOATE magazi­
suprafeţe cît mai mari, folosin-
du-se în mod raţional gunoiul nele Alimentare.coop Df CONSUM
de grajd, mustul de bălegar,
experienfă mraniţa, fertilizarea prin tîrli- $1 IAPL-uri
re, îngrăşămintele chimice şi
pe ogoarele colectiviştilor din bacteriene. Va trebui de ase­ \
raion 70 de tractoare, 50 de se­ menea să se acorde o mare aten­
mănători, 14 polidiscuri, 25 ba­ ţie obţinerii unei producţii de T R U S T U L M IN IE R D E V A
toze etc. Numai în acest an s-au 5.000 kg. porumb boabe la hec­
executat arături pe o suprafaţă tar, pe teren neirigat. .cu sediul în Piaţa Unirii nr 9 telefon 137 sau inter 1
mai mare cu 1.500 ha. faţă de
anul trecut. Lărgirea bazei legumicole în ANGAJEAZĂ m URGENŢA
anul viitor, trecerea încă de pe
Colectiviştii, inginerii şi teh­ acum la confecţionarea răsad­ H un in g in e r to p o g ra f p e n tru E.M . D e v a
nicienii care au luat cuvîntul au niţelor şi amenajarea terenuri­
arătat că lucrările executate de lor în vederea irigării unei su­ cu 3 ani în sp e cialita te,
mecanizatori au fost de bună prafeţe de cel puţin 100 hectare, @ u n in g in e r to p o g r a f p e n tru E.M. 5 ă -
calitate. Bine au lucrat tracto ­ va trebui să preocupe îndeaproa­ c ă rîm b cu stagiul e fe ctu at conform
riştii din brigada a H-a condu­ pe conducerile gospodăriilor a- H. C. M.
să de Viorel Ioan, care la 15 gricole colective din raion. UD doi te h n ic ie n i to p o g ra fi p e n tru E .M ,
noiembrie a.c. şi-a realizat pla­ S ăcărîm b.
nul anual dehantri, iar tractoriş­ Referindu-se la dezvoltarea
tii din brigăzile ce muncesc pe o- pomiculturii în cadrul raionului :
goarele colectiviştilor din Pricaz, Orăştie, tov. Şuluţiu a subliniat
Şibot, Geoagiu, Orăştie etc., şi- că plantarea de pomi fructiferi La fe l angajează prin concurs:
au adus o deosebită contribuţie trebuie să se transforme într-o
la executarea în epoca optimă a acţiune de masă. @ ş a s e m a iş tri m ineri p en tru E.M . Sâ-
lucrărilor agricole din campa­ c ă rîm b şi E.M , M u n cel.
niile anului 1961. Ca o sarcină imediată şi de
mare răspundere ce trebuie să întreprinderea comunală orăşenească \
•k stea în centrul atenţiei organelor \
de partid, de stat şi a colectiviş­ „PETROŞANI“
în încheierea lucrărilor cons­ tilor — a spus vorbitorul — este v, ----------- —
fătuirii, tovarăşul Alexandru desfăşurarea în bune condiţiuni
Şuluţiu, prim secretar al Comi­ a învăţămîntului agrozootehnic angajează
tetului raional de partid Orăş­ de masă, factor de seamă în ri­
tie, a scos în evidenţă faptul că dicarea nemijlocită a producţiei, # Un şei de garaj cu vechime
la această consfătuire s-a reu­ atît în sectorul vegetal cît şi în
şit a se face un adevărat schimb sectorul zootehnic. # Un maistru mecanic aut©
de experienţă în vederea întăririi
pe mai departe a G. A. C. din ? ® 12 conducători aut©
punct de vedere economico-or-
ganizatoric. Printre altele el a a- Consfătuirea colectiviştilor pentru autobuze XV, autotaxinieire,
rătat că toate gospodăriile co­
lective din raion au posibilităţi fruntaşi clin raionul Orăştie a autocamioane şi autospeciale $
să se ridice la nivelul celor
fruntaşe dacă îşi vor consolida ales apoi delegaţii care vor p a r­ © Un fraclorsst i
an de an toate ramurile de p ro ­
ticipa la consfătuirea pe ţară ’ Vv v ' v v v w \ a a a a a a a a a ^ a / v w v v v v w w v \a a a a v w w w v , >
ducţie. punîndu-se un accent
deosebit pe creşterea animale­ ce va avea loc la Bucureşti în
lor.
a doua jumătate a lunii decem­
brie.