Page 98 - 1961-11
P. 98
Nr. 2155 m iU 'M ii'Ü \S O C V A L IS M U I U l e ‘Scd
Marca fabricii — mîndria întregului colectiv Gazetă de perete ^ H ii
in a c tiv ă • r . ¦ # ,-
D E CE SE R EBU TEAZA UNELE Prin centrul comunei Dobra
trec zilnic foarte mulţi oameni.
LAM INATE? Poate de aceea şi tovarăşii de
la comitetul comunal de partid
şi de la sfatul popular comunal
De cum ani in trat în ajustaj, scurte. Acest lucru duce Ia dis turiri ale materialului. Sau, a- şi-au propus ca, gazeta de pe
m -a surprins num ărul mare de persarea şarjelor. celaşi lucru se poate întîm pla rete „Flacăra“ să fie amplasată
oameni care lucrau acolo. P ar atunci cînd nu se respectă sche
că altădată nu erau atîţia. Care De asemenea sosec uneori lin mele de laminare. în centrul comunei.
să fie cauza ? Tovarăş9ul Octa- gouri fără analiză, ceea ce duce
vian Palcău, membru în comi nemijlocit la întîrzierea introdu Din păcate asemenea cazuri Gazeta de perete este bine
tetul de partid, m -a lăm urit în cerii lor în cuptoare şi deci la se întîlnesc la bluming destul de
cîteva cuvinte: pierderea unei însemnate canti des. In două decade din luna in aşezată, dar activitatea ce o
tăţi de combustibil şi de timp. curs, schimbul condus de ingi
— Nu mai prididim cu reme- nerul Aurel Pătraşcu a rebutat desfăşoară colectivul redacţio
< xrile. Multe crăpături, m ultă Acestea toate fără a mai vor din aceste cauze 22,7 tone de o-
bi de lingourile crăpate sau de ţel, iar cel condus de inginerul nal este slabă. In ziua de 16
otă, sucituri... cele care au încrustate în ele Nicolae Safaliu — 16,2 tone. E
"Î’-ireşte, tovarăşul Palcău are bucăţi de şamotă. Suficient însă foarte mult cînd ne gîndim că noiembrie a.c. două din cele pa
perfectă dreptate : beneficiarul pentru a demonstra că o parte rebutul a avut loc din cauza u-
plăteşte lam inate bune şi Ie vrea din oţelul elaborat la cele două nor oameni ! Putea deci să lip • tru articole publicate erau da
ca atare. El nu prim eşte nici oţelării M artin ale C. S. Hune sească, dacă s-ar fi luat m ă tate din luna august ! Articolele
oţel ars, nici cu crăpătu ri. Şi nu-1 doara nu corespunde calitativ surile cuvenite pentru respecta
interesează nici faptul că pentru cerinţelor şi deci duce la rebut rea întocmai a curbelor de în erau aşezate peste altele mai
un defect sau altul dc vină sînt în procesul de lam inare. călzire, a schemelor de lam ina vechi, şi erau albite de timpul
oţelarii de la O.S.M. nr. 2 cei de re. După cum am amintit însă
Ia O.S.M. nr. 1, sau lam inatorii Pesfe 50 la sută mai sus, s-a făcut destul de p u care s-a scurs.
'de la bluming. Dacă laminatele ţin în această direcţie, s-a m un
nu-s bune, el spune sim plu: vi din rebut: arsuri cit destul de puţin cu oamenii. Ne întrebăm cum reuşeşte Minerii conduşi dc comunis P E SCURT
novat e Combinatul siderurgic gazeta de perete „Flacăra“ să tul Ioan l!eş din sectorul inves de la corespondenţii voluntari
Hunedoara. E explicabilă deci Nu num ai la un schimb, ci la Exisfă suficienfe informeze cetăţenii cu unele tiţii al E. M. Uricani cercetea
străd u in ţa colectivului de m uncă toate trei se întîlneşte acelaşi aspecte din viaţa nouă a comu ză aproape zilnic graficul de ® De curind in clădirea ad ® Zilele trecute minerii din >
de Ia ajustajul blumingului pen- asp e c t: mai mult de jum ătate posibilifăfi pentru nei, a gospodăriei, să trateze întrecere. Şi nu mică le este ministrativă a depoului de brigada lui Beniamin Şiklodi, >
ru a remedia defectele de pe blu din cantitatea to tală de rebut problemele importante legate bucuria cînd constată că me locomotive C.F.R. Simeria a de la Uricani. au scris pe un c>
m uri sau bram e. Un singur Iu-, are aceeaşi provenienţă-arsuri- îmbunătăţirea muncii de munca ţăranilor muncitori ? reu sînt fruntăşi. De la înce fost amenajat un dormitor vagonet abia ieşit din abatai- >
cru nu-i explicabil: de ce e n e le. Faptul nu este nou. El este putul anului şi pînă la 1 noiem confortabil pentru personalul jele sectorului 11 următoare
voie de atîtea remedieri ? De ce bine cunoscut de către organiza Despre calitatea laminatelor Este necesar ca în cel mai brie a.c., ei au depăşit planul dc locomotivă. Noul dormitor le cuvinte: „La mulţi ani
unele laminate produse la blu- ţiile de partid, de conducerea am discutat şi cu inginerul Ni scurt timp, comitetul comunal cu 364 m.c. are camere separate, ceea ce 1962“. Acest lucru consemna
ming sînt de slabă calitate ? adm inistrativă a secţiei. Cu to a colae Serbau, şeful secţiei blu de partid să activizeze colecti asigură o odihnă reconfor îndeplinirea planului de pro
Căci de la începutul anului şi te acestea nu s-a făcut nimic ho- ming. După cum ne spunea vul redacţional. tantă. (Augustin Lădaru — Si ducţie pe anul curent de că
p înă acum procentul admis de tărît pentru lichidarea deficen- dînsul, problema calităţii preo meria).
rebut Ia bluming este depăşit. ţelor care provoacă arderea o- cupă acum colectivul secţiei mai ;EH= tre colectivul sectorului res
ţelului. Dar din ce cauză se în m ult ca orieînd. Acum se o rg a o La 1 noiembrie a.c. 35
O primă cauză: oiel registrează arsuri ? Tehnologul nizează zilnic operative, cu p a r Asigurările mixte de persoane de muncitori din secţia repa pectiv cu 43 zile înainte de
secţiei bluming ne-a spus că în ticiparea şefilor de schimburi, raţii capitale a C. S. Hune
necorespunzăior cele mai multe cazuri din cauza a m aiştrilor de la linie şi de la şi tragerea de amortizare doara au început să frecven termen. O contribuţie însem
unei încălziri neuniforme a lin cuptoare, unde se analizează în teze cursurile de ridicare a
Da, calitatea oţelului este o gourilor în cuptoare. deosebi cauzele p entru care se Pentru a veni în ajutorul oamenilor suma asigurată parţial sau total chiar calificării In ramura întreţi nată la obţinerea acestui suc
cauză şi una foarte im portantă. rebutează producţia. De asem e muncii care vor lua parte la trage şi înainte de expirarea asigurării şi nerii căilor ferate uzinale.
In multe cazuri lingourile p ri Prin urmare o cauză care de nea s-au luat măsuri pentru rea de amortizare pe ţară, la asigu fără să şi-o fi împlinit, aceasta, în Frecvenţa la cursuri este de ces an adus-o brigăzile con
mite la bluming nu corespund pinde în ultim ă instanţă de oa respectarea graficelor de încăl rările mixte de persoane ce va avea urma tragerii de amortizare. Trage 100 la sută. (loan Olaru — duse de Constantin Poloboc,
normelor. Ba uneori parte din menii de la cuptoare. Atunci ? E zire şi a schemelor de lam inare. loc la clubul „Siderurgistul“ din ora rea de amortizare se face lunar şi cu Hunedoara).
acestea fac cale întoarsă pînă la lim pede: organizaţiile de p a r şul Hunedoara, în ziua de 30 noiem această ocazie se trag la sorţi opt Constantin Sorescu, Gheorghe
striper, pentru că nu pot fi fo tid au muncit prea puţin pen Fireşte, ce s-a făcut e bine. brie 1961, orele 17, dăm mai jos cî combinaţii de litere. Trebuie cunoscut
losite în starea în care se află tru a-1 face pe fiecare om ră s Dar nu-i suficient. La ni teva date în legătură cu rolul, avanta de fiecare om al muncii faptul că în Uliu, Beniamin Şiklodi. şi al- s
Ia sosire. Dar să vorbim mai punzător faţă de el însuşi şi fa vel de schimb s-a făcut jele asigurărilor şi tehnica amorti poliţele de asigurare pentru fiecare
pe concret. ţă de întregul colectiv, de munca încă puţin. Organizaţiile de zării. mie de lei sumă asigurată se înscrie tele. (Eugen Popa — Lupeni). ¦>
depusă. Cuptorarul Laszlo Bîtcă partid de pe schimburi n-au pe poliţia de asigurare o combinaţie
Un calcul sumar arată că în (din schimbul inginerului Aurel un plan de măsuri pentru Asigurările mixte de persoane an de trei litere, cu care asiguratul par w vw w w W
două decade din luna noiembrie Pătraşcu şi m aistrului Constan îm bunătăţirea calităţii produc fost înfiinţate de partid şi guvern ca ticipă lunar la tragerea de amortizare.'
s-a înregistrat un rebut de a- tin Dudaş) a rebutat 10 tone de ţiei, cu toate că ar fi nevoie de o măsură care să contribuie la ri Tragerea de amortizare se execută Se îndeplinesc angajamentele
proape 50 tone oţel lam inat la oţel în ziua de 19 noiembrie a. c. el. Ar fi bine de asemenea ca o r dicarea bunei stări a oamenilor mun sub controlul Direcţiei Generale
categoria sucit şi rombic. Fireşte, din cauza neîncălzirii uniforme ganizaţiile de partid să vadă în cii. In afară de alte avantaje, prin ADAS, cu ajutorul a trei dispozitive colectivului
o bună parte din acesta revine a lingourilor. Ce m ăsuri s-au ce m ăsură oamenii din posturi asigurările mixte de persoane oame rotative, prevăzute fiecare cu cîte 25
îam inatorilor. Dar el e cauzat şi luat împotriva lui ? A creat or le cheie ale producţiei cores nii muncii îşi crează economii plani litere ale alfabetului şi care învîrtite Cu ocazia încheierii contrac gajamentele luate, în muncă
de calitatea necorespunzătoare ganizaţia de partid a schimbului pund din punct de vedere politic ficate, iau o măsură de prevedere simultan arată, combinaţiile ieşite la tului colectiv pe anul 1961 mun se realizează cu succes. In acea
a lingourilor de oţel. Astfel, din respectiv o opinie de masă îm şi profesional. Căci, repetăm, pentru ei şi familiile lor şi participă sorţi, care urmează a fi plătite asi citorii, tehnicienii şi inginerii stă perioadă planul 'de produc
cauza oţelului necorespunzător potriva cuptorarului ? Nu ! îmbunătăţirea calităţii lam inate lunar la tragerea de amortizare. Prin guraţilor, cu condiţia ca aceştia să fie ţie valoric a fost depăşit cu 4
elaborat sau turnat, se desprind lor depinde înainte de toate de măsura de prevedere luată pentru ei cu plata primelor la zi. Deci o con de îa fabrica „Vidra“ din Orăş la sută, iar planul la producţia
aşchii din lingou în tim pul lam i Desigur, dacă toate abaterile oamenii secţiei şi numai după şi familiile lor. înseamnă că pe toată diţie pe care trebuie s-o cunoască toţi tie s-au angajat să depăşească fizică cu 4 la sută. Productivi
nării, care se aşează între ci sînt trecute cu vederea, dacă se aceea de calitatea oţelului. durata asigurării, statul, prin admi asiguraţii este ca în vederea trage planul anual valoric cu 5 la
lindri şi role, ceea ce, fireşte, du continuă cu luarea măsurilor nistraţia asigurărilor de stat, îl ajută rii, pentru a ti se putea plăti sumele sută, planul la producţia fizică tatea muncii a crescut şi ea cu
ce la rebut. „la general“, atunci nu se vor Rezultatele obţinute de la o zi pe asigurat, în cazuri de accidente, corespunzătoare combinaţiilor ieşite la cu 3 la sută, să îmbunătăţeas 4 la sută. 'Calitatea produselor
putea face paşi serioşi pentru la alta, cit şi entuziasmul com u plătindu-i un ajutor bănesc, în raport sorţi, trebuie să aibă achitate primele că calitatea produselor cu 1 la s-a îmbunătăţit cu 8-10 la su
In afară de aceasta se primesc îmbunătăţirea calităţii lam ina niştilor şi a celorlalţi oameni cii cu suma asigurată şi gradul de inva la zi înainte de efectuarea tragerii. sută, să realizeze economii pes tă, iar la preţul de cost s-a
de la oţelării şarje care nti co telor. dragoste de muncă din secţie, a- liditate permanent rămas în urma acci te plan la preţul de cost de realizat o economie suplimenta-
respund norm elor de recepţie. rată că există suficiente posibi dentului, iar în caz de deces al asi , Deoarece" tragerea de"" amortizare, 60.000 lei şi să depăşească be . ră de 498.000 lei. De asemenea,
Şi împăturiri sînt multe lităţi pentru ca în scurtă vreme guratului în 'timpul duratei asigurării, "prin tehnica ei, esfc destuP'dc 'inte neficiile planificate cu 50.000 s-au realizat beneficii peste plan
De pildă, Ia şarjele necalmate, să se coboare cu rebutul sub plăteşte beneficiarului trecut în poliţa resantă, invităm să participe la ea Iei. de 310.000 lei.:
Dacă lingourile se introduc pe de asigurare întreagă sumă asigurată. cît mai mulţi oameni ai muncii. De aceste realizări sînt strîns
sosesc lingouri crescute, cu linia de lam inare supraîncăl cifra admisă. Itămîne doar ca a- ¦ -Pentru1,realizarea acestor obi legate numele muncitorilor
zite sau încălzite la o tem ceste posibilităţi să fie cu chib Asiguraţii însă pot să-şi primească GHEORGHF COCHFCI ective, ei ra u 1aplicati'în fiecare Gheorghe Maghiar, Nicolae Du-
scoarţe, sau cu întreruperi de peratură mai scăzută decît zuială folosite. lună noi şi noi măsuri tehnico- bleş, Gheorghe Opreanu, Vasile
N_oJ_ă şeful serviciului asigurări crganizatorice şi au desfăşurat Sima", Maria Bo'dnar şi 'Argint
tu rn are ; la şarjele calm ate se cea prescrisă, au loc îm p ă ing. N. ANDRONACHE Direcţia regională A.D.A.S. o întrecere socialistă plină de L’ucia, fruntaşi în întrecerea so
B u fei închis
primesc lingouri cu maselotele Hunedoara însufleţire. Drept urmare, ’după cialistă.
10 luni şi jumătate de muncă,
î. dicu
pot raporta cu mîndrie că an corespondent
Spectacolul artiştilor amatori din Mâceu In faţa întreprinderii de in 3 ft e lfft ii t ffiliâ a fiE
dustrializare a lemnului „11 Iu
Pe scena căminului cultural şi accentuînd asupra scenelor rolul acestui personaj în apa nie“ din Orăştie a funcţionat In Programul Partidului Co naţionale în următorii 20 de
'din Măceu s-au prezentat în dramatice (lovitura sufletească renţă cinstit, însă în fond un pînă nu ide mult un bufet al munist al Uniunii Sovietice
concursul de teatru 'Aniversa dată lui Stele), accelerînă şi adevărat tîlhar, a reuşit să cooperativei „Filimon Sirbu“. adoptat de Congresul al XXII- de ALEKSE1 PAVLENKO ani vor rămîne termocentrale
rea Republicii“, formaţiile din încetinind la timp dinamica atragă ura spectatorilor colec Muncitorii puteau astfel să se lea al P.C.U.S. a fost elaborat
Bretea Strei, Măceu şi Ruşi. Să acestei acţiuni, a obţinut o rit tivişti asupra unor asemenea ele aprovizioneze cu unele produse planul măreţ al dezvoltării şeful secţiei electrificarea le. Desigur, puterea centrale
discutăm spectacolul dat de co mică ce a ţinut trează atenţia mente. Un alt exemplu pe ace alimentare şi ţigări. De cîtva electrificării ţării. Primul plan
lectiviştii din Măceu, cu piesa publicului. eaşi linie îl constituie P. Buz timp însă, muncitorii merg în complex al dezvoltării electri economiei naţionale, membru al Con lor şi a agregatelor va creşte
„Fata tatii cea frumoasă“ de dugan in rolul lui Vasile, un flă zadar la bufet căci el a fost în ficării — planul Goelro, elabo
I. G. Destelnica. In interpretarea piesei s-a căii cu multă gingăşie şi tine chis. Oamenii, în asemenea si rat din iniţiativa lui Lenin, siliului Economic de stat al U.R.S.S. nemăsurat. In ultimii ani ter
reţe sufletească. tuaţie, sînt obligaţi să parcurgă prevedea sporirea producţiei
’Acţiunea piesei se petrece Note de spectator o distanţă destul de mare pînă de energie electrică la 8 mi mocentralele au fost dotate cu
intr-un sat în care oameni ca Cu unele scăpări şi momente în oraş ca să se aprovizioneze liarde 800 milioane kWh.
Stele doresc să muncească în- văzut multă naturaleţe, simpli de grabă nejustificată, însă cu cu cele necesare. De asemenea Acest lucru va face ca produc agregate cu o putere de
tr-o gospodărie colectivă. Cere tate şi, ceea ce este important, suficientă convingere, au jucat muncitorii întreprinderii „11 Iu După cum se ştie, acest plan ţia de energie electrică să se 150.000-200.000 kWj. fiecare.
rile sînt strinse, aşteptîndu-se pătrundere. De pildă, în rolul şi tovarăşii L. Anei (în rolul nie“ sînt puşi în imposibilitatea a fost îndeplinit înainte de dezvolte în ritm mai rapid in Anul viitor vor fi puse în func
marea sărbătoare a inaugurării. lui Niculiţă, interpretat de Cor Anişoarei), N. Dudhi (Măiiuţa), de a se aproviziona în timpul termen, iar în anul 1947 Uni comparaţie cu dezvoltarea ce ţiune agregate cu o putere de
nel Teoăorescu, mi s-a recurs M. Todorescu (Leana). Decorul zilei, cu lucruri mărunte, dar unea Sovietică s-a situat deja lorlalte ramuri ale economiei 300.000 de kW. Ulterior pute
In viaţa familiei cinstite a ini la gratuităţi, aşa cum s-u văzut folosit putea fi. mai complet. necesare. in ceea ce priveşte producţia naţionale. rea agregatului va creşte de la
Stele, apare însă un fapt deo în alte spectacole cu aceeaşi de energie electrică pe primul 500.000 de kW. pînă la un m i
sebit. Măriuţa, fiica lui Stele, piesă. Deşi interpretul putea ? Cooperativa „Filimon Sirbu“ loc în Europa şi pe locul al Planul electrificării prevede lion de kW. Construcţia de
este sedusă de un flăcău, Lisan- să scoată mai mult în evidenţă şi U.R.C.C. Orăştie au datoria doilea în lume. ca încă in următorii 10 ani să termocentrale se va efectua in
dru, căruia îi place băutura. El aspectul necinstit al lui Nicu In general, piesa prezentată să redeschidă vechiul bufet în fie sporit de trei ori. gradul de special în regiunile situate in
este frate cu Niculiţă, un om liţă, totuşi, aşa cum a conceput aşa fel ca cetăţenii din împre De atunci industria energe înzestrare a muncii industriale apropierea surselor de com
fără caracter, care se ocupă cu la Măceu a fost necesară şi bine jurimi să nu mai meargă pen tică a Uniunii Sovietice con cu energie electrică. Nivelul bustibil ieftin — în Siberia,
afaceri murdare. Folosindu-se © tru lucruri mărunte pînă în tinuă să se dezvolte rapid.
de faptul că Măriuţa aştepta interpretată. Dacă nu era aşa, centrul oraşului. Anul trecut puterea centrale Kazalistan, Orientul îndepăr
un copil, cei doi fraţi încearcă Colectivul secţiei lor electrice din U.R.S.S. era
să-l oprească pe Stele de a intra lîmplăric de la oamenii din sală nu ar fi aplau (După o scrisoare a unui de 66.700.000 k\V. In prezent tat. Iată de ce energia elec
în colectivă, încearcă să împie I.I.L. „Horia“ din grup de muncitori). puterea centralelor electrice
dice inaugurarea gospodăriei. Alba lulia a exe dat cu căldură. din Uniunea Sovietică se ci DIN UNIUNEA SOVIETICA trică va costa mult mai ief
Dar atît Stele cit şi Măriuţa, cutat în acest an frează la trilioane de kilo tin.
plini de încredere în viaţa nouă, numai mobilă dc ERNEST USKAR waţi. La Congresul al XXII-
nu se dau bătuţi, ci. păşesc pe bună calitate. Da lea al P.C.U.S. Nikita Serghe- Următorii 20 de ani vor con
calea gospodăriei agricole. torită acestui fapt, illlillllili: evici Hruşciov a spus că se
întreprinderea n-a prevede ca producţia anuală producţiei de energie prevăzut stitui perioada dezvoltării im-
Există in această piesă un primit nici o rc- de energie electrică să fie spo pentru anul 1980 va permite petuoase a hidroenergeticii. Si
episod al contemporaneităţii, un clamaţie din par rită pînă in anul 1980 la 2 să se înlocuiască acea canti beria şi Asia Centrală, unde
fragment ilustrativ din viaţa tea beneficiarului. trilioane 700 miliarde — 3 tri tate de muncă umană expri sint concentrate peste trei pă
oamenilor de la sate. Dacă ţi lioane kWh. mată prin cifra astronomică trimi din totalul resurselor de
nem seama că la Măceu a luat IN FOTOGRA apă ale ţării, vor fi principa
fiinţă o gospodărie agricolă co F IE : Tov. Gheor- Această sarcină este pe de de 5 trilioane oameni-oră.
lectivă, atunci punerea în scenă ghe Ştef, Doina plin realistă. Anul acesta iu Iată pe ce bază în Uniunea lele surse hidroenergetice.
a acestei piese este cit se poate Ghebre şi Anton Uniunea Sovietică producţia de Sovietică va exista în gene In afară de hidrocentralele
de justificată. Plcşa verifică încă- energie electrică va fi de apro ral ziua de lucru cea mai de la Bratslc şi Krasnoiarsk. a
odată calitatea mo ximativ 330 miliarde kWh. scurtă din lume şi două zile spus Nikita Hruşciov la Con
Este important că instructo bilei înainte de a Aşadar, noul Program al Parti gresul al XXII-lea al Partidu
rul formaţiei, ’Al. Chiriţă, a in i se face recepţia. dului comunist prevede o nouă libere pe săptămină.
sistat asupra înţelegerii de către creştere a industriei energeti lui, în Siberia răsăriteană se
actori a semnificaţiilor celor 0 ce sovietice cu 9-10 ori. In cel de-al doilea deceniu prevede să se construiască
mai importante scene din piesă. pînă in anul 1980 pe Angara
Stele, interpretat de Emil Dum- Anul trecut pe planeta noas electrificarea U.R.S.S. va fi şi lenisei încă cîteva hidrocen
buleu, a ştiut să fie ferm în tră producţia de energie elec desăvîrşită in linii mari. Lo
trică a fost de 2 trilioane cuitorii rurali vor consuma trale tot atît de puternice ca
faţa încercărilor lui Niculiţă. kWh. Aceasta. înseamnă că cele din Saianî, de la Ust-Ilim,
peste 20 de ani în U.R.S.S. pentru nevoile curente tot Boguceani, leniseisk, Osinovo,
Lisandru, interpretat de talen producţia de energie electrică atîta energie electrică ca si
va fi de 1,5 ori mai mare. Vor orăşenii. Energeticienii sovie precum şi hidrocentrala de la
tatul artist amator Ion Pop, a fi date in exploatare noi capa tici au şi început să traducă Nijneaia - Tunguska. Puterea
cităţi aproximativ egale cu 250 in viaţă noul plan grandios
redat cu destulă profunzime pe de centrale electrice ca hidro al electrificării ţării. Actualul instalată a fiecăreia dintre ele
centrala „Congresul al XXII- va depăşi 4 milioane kW.
omul care încearcă să scape din lea al P.C.U.S.“ 'de pe Volga, septenal face parte integrantă In total, in decurs de 20 de
din planul de 20 de ani. Po
ghiarele necinstite ale lui Ni ani se prevede să se constru
trivit planului septenal se pre iască 180 hidrocentrale puter
culiţă. Insistînd asupra momen vede ca în anul 1965 producţia nice, aproximativ 200 de ter
de energie electrică să fie de mocentrale raionale, cu o pu
telor de comedie, dîndu-le vervă 500-520 miliarde kW Ih. Încă tere dc piuă la 3 milioane kW.
acum se poate afirma că acea fiecare. Afară 'de aceasta, se
tinerească (scena în care Lisan stă cifră de control va fi de prevede construirea a 260 de
păşită considerabil. mari termo-electrocentrale.
dru se întîlneşte cu Măriuţa)
Care sînt deci căile dezvol Aceste construcţii energetice
tării energeticii sovietice? Prin mari vor funcţiona In comu
cipala sursă de alimentare cu nism.
energie, electrică, g, economiei '(„Novosti“)'.
