Page 99 - 1961-11

pag. 4 DRU MUI SOCIALISMULUI Nr. 2155

m m a ^ tx a tts m a o n a e ta a n m Gigantul de la Bratsk a început
să producă curent electric
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I

BRATSK 28 (Agerpres). — TASS transmite:

N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedin­

tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a sosit marţi la

Bratsk, venind de la Novosibirsk, a pus in funcţiune primul agre­

gat al hidrocentralei de la Bratsk, a cărui putere prevăzută in

De rezolvarea problemei dezarmării G. C. al P. C. Francez proiect va fi de 4,5 milioane kW.
Gigantul energetic cu o putere de 225.000 kW., construit

de inginerii şi muncitorii sovietici, a furnizat pentru prima

PARIS 28 (Agerpres). — deck Rochet, secretar general oară curent electric.

depinde viitorul întregii omenin La 27 noiembrie s-a încheiat adjunct al P.G.F., care a făcut z*SSO

— Lucrările Comitetului Politic al o . N . u . - plenara Comitetului Central al parte din delegaţia franceză la Consfătuire la Dubna
Partidului Comunist Francez
NEW YORK 28 (Agerpres).— mării. Reprezentantul Poloniei iitar. El a subliniat că propune­ Congresul al XXH-lea al MOSCOVA 28 (Agerpres). — consfătuire au cinstit prinţfrin
De rezolvarea cit mai grabni­ a criticat propunerile americane rile americane de dezarmare care şi-a desfăşurat lucrările La 27 noiembrie s-a deschis minut de reculegere memoria
că a principalei probleme a care, după cum a declarat el, nu sint „prea înguste“, spre a pu­ timp de trei zile'în suburbia P.G.U.S. Participanţii la plenară la Dubna, in apropiere de Mos­
contemporaneităţii — problema pot asigura un progres rapid tea fi eficiente. muncitorească a Parisului, Ivry. au adoptat o rezoluţie în care directorului adjunct al Institu­
dezarmării — depinde viitorul în ce priveşte rezolvarea proble­ Plenara a ascultat şi a discu­ aprobă fără rezervă activitatea cova, consfătuirea reprezentan­ tului, prof. Tudor Tănăsescu.
tat raportul prezentat de Wal- delegaţiei P.C.F. la Congresul ai ţilor împuterniciţi ai guverne­ Apoi a fost ales prezidiul con­
XXII-,tea al P.C.U.S., precum şi
hotărîrile adoptate de Congre­

întregii omeniri — aceasta este mei dezarmării. sul Partidului Comunist al U- lor statelor membre ale Institu­ sfătuirii alcătuit din Gheorghl
nîunii Sovietice. tului unificat de cercetări nu­ Nadjakov, B. Winde şi W. Bil-
concluzia declaraţiilor majori­ Winiewiez a subliniat necesi­ LA O.N.U. cleare. ling.
Plenara a discutat de aseme­
tăţii covîrşitoare a delegaţilor tatea participării ţărilor nean­ nea raportul prezentat de Jean- La consfătuire participă de­ Raportul cu privire la rezul­
nette Vermeersch, membră a legaţii din Bulgaria, Cehoslova­ tatele activităţii institutului in
care iau cuvîntul în problema gajate la toate tratativele vii­ Biroului Pclitic al P.C.F., cu cia, R.P. Chineză, R.P.D. Co­ anul 1961 a fost prezentat dc
privire la activitatea partidului prof. Dmitri Blohinţev, care a
dezarmării în Comitetul Politic. toare privind dezarmarea şi a IVoi lovituri date colonialiştilor în rîndurile femeilor şi comu­ reeană, R.D. Germană, Mongo­ subliniat că se acordă o mare
nicarea lui Roiand Leroy, secre­ atenţie creării unei noi apara­
Discuţiile asupra acestei pi. atras din nou atenţia delegaţi­ tar al C.C. al P.C.F., cu privire lia, Polonia, Romînia, Ungaria, turi şi perfecţionării instalaţiilor
la întîlnirile şi convorbirile care Uniunea Sovietică, R. D. Viet­ existente. Prof. Blohinţev a vof '"
bleme continuă de aproape două lor asupra planului Rapaeki a NEW YORK 28 (Agerpres). - portugheze care s-au soldat cu peste au avut loc în a doua jumă­ bit despre puternicul utila
Actuala sesiune a Adunării Uene- tate a lunii noiembrie între re­ nam. Delegaţia R. P. Romîne ultraprecis, fabricat la institut.
săptămîni. Printre documente­ cărui Înfăptuire ar contribui la rale a O.N.U. nu le dă pace colonia­ 30.000 de morţi, se spune in raport, prezentanţii Partidului Comu­ (este condusă de acad. Horia
liştilor ! De la tribuna Adunării, în nist Francez şi o serie de alte Hulubei. Prof. Heinz Barwich, direc­
le care sînt discutate de dele­ crearea condiţiilor favorabile diferitele ei comitete se face auzită au creat în Angola o situaţie care con­ organizaţii politice şi obşteşti. torul adjunct al Institutului u-
cu putere cererea: jos colonialismul, Prima şedinţă a fost deschisă nificat de cercetări nucleare, a
gaţi se află ,,Principalele preve­ pentru tratativele privind de­ libertate popoarelor asuprite! stituie o primejdie' gravă pentru pacea de Dmitri Blohinţev, directorul prezentat raportul cu privire la
La 27 noiembrie, Comitetul Politic Institutului unificat de cerce­ planul de dezvoltare a institu­
deri ale Tratatului cu privire la zarmarea. special al Adunării Generale a înce­ şi securitatea internaţională. tări nucleare. Participanţii Ia tului pe perioada 1962-1965.
put discutarea proiectului de rezoluţie
dezarmarea generală şi totală“, Ei a sprijinit proiectul de' re - prezentat de 14 ţări afro-asiatice şi de * Directorul administrativ, Vic­
Iugoslavia, care cere recunoaşterea tor Serghienko, a prezentat r a ­
prezentate de N. S. Hruşciov, zoiuţie cu privire la preintim- dreptului poporului din Oman la in­ NEW YORK 28 (Agerpres). — portul cu privire la executarea
dependenţă şi autodeterminare şi retra­ După aproape trei săptămîni, bugetului institutului şi cu pri­
preşedintele Consiliului de Mi ¦ pinarea extinderii armei nuclea­ gerea trupelor engleze din această la 27 noiembrie Adunarea G e­ vire la proiectul de buget pen­
ţară. nerală a încheiat discuţia în tru anul viitor.
niştri la cea de-a 15-a sesiune re. Incercînd să zădărnicească discuta­ problema traducerii în viaţă a
rea acestei probleme, delegaţiile puteri­ Declaraţiei privitoare' la acor­ Toţi reprezentanţii guverne­
a Adunării Generale, Memoran­ Un interes deosebit a stîrnit lor coloniale şi în primul rînd dele­ darea independenţei ţărilor şi lor statelor membre ale Institu­
gaţia Angliei a cerut imediat ca re­ popoarelor coloniale, adoptată tului unificat au luat parte la
dumul guvernxtlui U.R.S.S., cu Declaraţia guvernului sovietic prezentanţilor Omanului să nu li se la cea de-a 15-a sesiune a Adu­ discutarea rapoartelor direcţiei.
acorde dreptul de a lua cuvîntul la nării Generale. Aproape în una­
privire la. măsurile îndreptate în legătură cu reluarea tra ta ­ şedinţele Comitetului. Cu majoritate nimitate, cu 97 de voturi (s-au —OOO—
de voturi, Comitetul a hotărît însă sâ-i abţinut delegaţiile Angliei, S p a ­
spre slăbirea încordării inter­ tivelor în problema încetării ex­ asculte pe reprezentanţii Omanului. niei, Franţei şi Republicii Sud- Acţiunea curajoasă
O nouă lovitură a fost dată colo­ Africane, Portugalia n-a parti­
naţionale, întărirea încrederii perienţelor cu arma 'nucleară,' nialiştilor prin publicarea la 27 no­ cipat la vot iar delegaţia Hon­ Peste 5 0 0 .0 0 0 de grevişti în Franfa a unor studenţi
iembrie a raportului cu privire la si­ durasului a lipsit de la şedinţă),
între state şi în interesul dezar ­ citită de l'. I. Mendelevici, de­ tuaţia din Angola, întocmit de sub­ Adunarea Generală a adoptat din Venezuela
comitetul O.N.U., creat special pentru rezoluţia celor 38 de state afro-
mării generale şi totale, Decla­ legatul sovietic, în şedinţa din examinarea acestei probleme. Deşi ra­ asiatice. in această rezoluţie A- PARIS 28 — corespondentul soane au luat parte, în mod in ­ CARACAS 28 (Agerpres). —
portul subcomitetului, ale cărui şedinţe dunarea Generală repetă solemn direct, la această grevă din cau­
raţia comună cu privire la prin­ 27 noiembrie a Comitetului. s-au desfăşurat cu uşile închise, trece şi reafirmă din nou ţelurile şi Agerpres transmite : za inactivităţii fabricilor, uzine­ Agenţiile de presă anunţă că
în general sub tăcere cele mai acute principiile proclamate în Decla­ în dimineaţa zilei de 28 no lor şi birourilor. în dimineaţa zilei de 27 noiem­
cipiile generale ale dezarmării, Declaraţia guvernului sovietic, probleme, el cuprinde totuşi mult ma­ raţia din 14 decembrie 1960 şi brie, un grup de studenţi din
semnată de U.R.S.S. şi S.U.A., a spus reprezentantul Guineei, terial faptic, care dovedeşte că colo­ cheamă puterile coloniale să ia iembrie, la ora 4 (ora Parisului), în semn de solidaritate cu Venezuela au pus stăpînire in
nialiştii portughezi oprimă populaţia măsuri neîntîrziat în scopul a- muncitorii grevişti, la 28 no­ plin zbor pe un avion al socie­
etc. ne dă noi speranţe. băştinaşă a Angolei, că portughezii plicării întocmai şi înfăptuirii în întreaga Franţă a început o iembrie au declarat grevă mun­ tăţii aeriene „Avensa“, care de­
desfăşoară operaţiuni de pedepsire în Declaraţiei. mare grevă a muncitorilor dc citorii şi funcţionarii de la com­ colase de pe aeroportul Maique-
Cu prilejul discutării acestor Subliniind că rezolvarea pro­ această ţară mult încercată. la căile ferate. La ora 6 Ii s-au pania generală transatlantică tia şi la bordul căruia se aflau
Represiunile Cfunte ale Autorităţilor Adunarea Generală a hotărît alăturat muncitorii de Ia gaze din Marsilia, personalul terestru 43 de persoane. Ei au schimbat
documente, numeroase delega­ blemei dezarmării este una din înfiinţarea unui comitet special şi electricitate, din transportul al societăţii de aviaţie „Air direcţia avionului, care trebuia
compus din 17 membri care va urban şi întreprinderile de salu­ France“ etc. Ca şi în Franţa la să ajungă la Maracaibo şi au a-
ţii manifestă un interes deose­ sarcinile cele mai importante trebui să examineze problema 28 noiembrie au încetat lucrul terizat pe insula Curacao (Jn-
aplicării Declaraţiei şi să comu­ britate, diilc olandeze de vest).
bit faţă de propunerile sovieti­ care stau în faţa O.N.U. şi în nice celei de-a 17-a sesiuni a Proporţia greviştilor a atins timp de 12 ore şi muncitorii de
Adunării Generale părerile şi re ­ înainte de a ieşi din spaţiul
ce care conţin măsuri concre­ faţa întregii omeniri, reprezen­ comandările sale în legătură cu în marea majoritate a oraşelor la industria de gaze şi electrici­ aerian al Venezuelei ei au tre ­
măgura în care progresează a- franceze, 95 la sută din numărul cut pe deasupra capitalei —
te pentru înfăptuirea dezarmă­ tantul Guineei a arătat că este plicarea Declaraţiei, total ,al salariaţilor, ridieîndu- tate din Algeria. Caracas — unde au aruncat ma­
rii generale şi totale în condi­ necesar ca la tratativele pentru nifeste chemînd la o demonstia-
ţiile unui control internaţional dezarmare să participe atît R-.P. se astfel la peste 500.000 de oa­ ţie de protest împotriva asasi­
efectiv. meni, iar alte 10.000.000 de per­ nării unei studente în timp ce
Chineză cît şi ţările neangajate. demonstra contra elementelor
Propunerile sovietice, a decla­ După părerea delegatului Gui­ anticubane.
rat în şedinţa din 27 noiembrie neei programul de dezarmare
a Comitetului Politic, delegatul trebuie să includă lichidarea
Poloniei, Winievvicz, constituie tuturor forţelor armate, a tutu­
un plan atotcuprinzător, care ror bazelor militare, a tuturor :Să:

ţine seama de situaţia actuală. tipurilor de arme, a tuturor în ­ sortai dominican cere dem isia
Propunerile sovietice trebuie să treprinderilor militare, a tuturor marionetei Balaguer
constituie baza pentru tratati­ organelor militare, a tuturor
vele viitoare în problema dezar­ instituţiilor de învătămint mi-

8 «U* nn a g r a v e a z ă s i t u a ţ i a SANTO DOMINGO 28 (Ager- mării unui guvern de „coaliţie“
ău ajuns intr-un impas total.
u m V ie tn a m u l die s u d prvs). Agenţia France Presse sublinia­
Forţele populare din Republi­ ză că fruntaşii opoziţiei au ce­
— Nota M.A.E. al R. D. Vietnaiiţ — rut demisia imediată a lui Bala-
ca Dominicană continuă să se guer ca o condiţie pentru for­
HANOI 28 (Agerpres). — VNA time "şi aeriene îH diferite părţi C onferinţa de la G e n e v a opună intervenţiei armate a marea guvernului, r
ale ţării. şi-a reluat lucrările S.IJvA. în afacerile interne ale
transmite : în ultimele zile s-a intensifi­
Ministerul Afacerilor Externe Guvernul Republicii Demo­ GENEVA 28 (Agerpres). — dentale faţă de noile propuneri ţării.şi cer demisia preşedinte­ cat şi lupta revendicativă a oa­
crate Vietnam cere ca preşe­ sovietice. lui Balaguer, care, după cum se menilor muncii dominicani. Du­
al R. D. Vietnam a adresat p re­ TASS transmite : ştie, este sprijinit de guvernul pă cum transmite agenţia U.P.I.
dinţii conferinţei de la Geneva La 28 noiembrie în Palatul încă înainte de începerea lu­ 6.000 de muncitori de la rafi­
şedinţilor conferinţei de la Ge­ din anul 1954 să ia măsuri spre crărilor conferinţei celor trei S.U.A. Agenţia United Press In-
neva din anul 1954 pentru In- a pune capăt la timp aventu­ Naţiunilor, şi-a reluat lucrările iernational transmite că, la 27 năriile de zahăr Rio Haina, si­
rilor primejdioase sus-menţio- noiembrie în capitala ţării, San­ tuate Ia 6 km. de Santo Domin­
dochina o notă în cave se arată nate ale imperialiştilor ameri to Domingo, au fost răspînditc go, au intrat în grevă, cerind
că în ultimul timp, în urma in­ câni în Vietnamul de sud şi mai mărirea salariilor.
tensificării intervenţiei Statelor manifeste în care se spune : „Nu
vrem intervenţie !“, „Balaguer
Unite în Vietnamul de sud, s a să demisioneze !“. Potrivit ace­
leiaşi agenţii, la 27 noiembrie
creat o situaţie extrem de g ra ­ ales ca preşedinţii conferinţei conferinţa celor trei puteri în puteri, A. Dean, şeful delegaţiei s-au reluat şi cursurile univer
vă. Guvernul S.U.'A. a trimis re • de la Geneva din anul 1954 să problema încetării experienţelor S.U.A., a declarat luni la o con­ sităţii din Santo Domingo, în ­
cent în Vietnamul de sud un recomande Comisiei internaţio­ cu arma nucleară. Cercurile zia­ ferinţă de presă că : delegaţia trerupte de la 20 octombrie, cînd P ro v o c a re a a e şu at
contigcnt de trupe aparţinînd nale de supraveghere şi contre! ristice de la Palatul Naţiunilor americană n-a adus cu sine nici a început un puternic val de
forţelor aeriene americane al din Vietnam să ia măsurile de şi presa locală manifestă un viu un fel de propuneri noi. manifestaţii împotriva dictaturii PNO.Yl PENII 28 (Agerpres). -
punct de pe teritoriul Cambodgiei si­

cătuit din cîteva sute de soldaţi rigoare şi în acelaşi timp să interes faţă de propunerile U- A. Dean a refuzat să răspundă Iui Trujillo, dar studenţii au de­ Statul major al regatului Gainbodgia tuat în apropierea graniţei cu Vietna­
şi ofiţeri, precum şi un număr recomande guvernului S.U.A. şi niunii Sovietice, formulate în la întrebarea care sînt perspec­ clarat că vor face din nou gre­ a anunţat la 28 noiembrie într-un co­ mul de sud. încercarea de infiltrare
considerabil de avioane de dife autorităţilor Iui Ngo Dinh Dieni declaraţia guvernului sovietic şi tivele tratativelor. vă generală dacă guvernul nu le municat o gravă încălcare a suverani­ a unităţilor ngodinbdiemiste a cunoscut

rite tipuri. Se pregătesc pentru să evacueze deîndată toate con­ în proiectul de acord cu privire Statele Unite, a spus el, îşi re­ va satisface revendicările poli­ tăţii Cambodgiei de către unităţi mi­ însă un insucces total, acestea fund si­
a fi trimise în Vietnamul de sud tingentele armatei americane a- zervă dreptul să efectueze în pe­ tice. litare sud-vietnameze. La adăpostul ti­ lite să se reîmbarce în grabă după ce
subunităţi tehnice ale armatei duse în mod ilegal în Vietnamul la încetarea experienţelor cu a r­ rioada cît va dura conferinţa rului artileriei de bord o navă militară în cursul unei scurte lupte au pierdut
americane, se construiesc în ma nucleară şi termonucleară. între timp, tratativele purta­ de recunoaştere sud-vielnameză a de­ un număr de 15 oameni. Trei soldaţi
orice experienţă nucleară pe te de Balaguer cu liderii p arti­
Totodată ziarele relevă atitudi­

grabă si se lărgesc baze m ari­ de sud. nea negativă a puterilor occi­ care o vor considera necesară. delor de opoziţie, în vederea for - i barcat un număr de soldaţi într-un cambodgicni au fost răniţi.

Interviul acnriat de preşedintele S. II. 9. preşedintele a arătat clar că îşi dă care am discutat acuni, în special pro­ armei nucleare, încheierea unui pact gătură cu aceste probleme. El a î
seama în ce. măsură depinde viitorul blema Berlinului, şi dacă vom atenua de neagresiune între ţările N.A.T.O. cercat, de asemenea, să minimal ize
lumii de relaţiile dintre Uniunea So­ încordarea generală. — comerţul va şi ţările Tratatului de Ia Varşovia, pericolul crescînd al ameninţării rr
evacuarea trupelor străine de pe te­ litare din partea R.F.G. la adre
redactorului şef al ziarului „Izvestia" vietică şi Statele Unite. creşte... Aş vrea să sper că comerţul ritoriile altor state, stabilirea unei zone Uniunii Sovietice şi a altor ţări v
poate îi extins şi, cred că el se va denuclearizate, măsuri pentru preîntîm- cine. Preşedintele S.U.A. a pus,
Preşedintele a lăsat, de asemenea, extinde neîntîrziat dacă vom reuşi să pinarea primejdiei unui atac prin asemenea, accentul pe faptul că Ic
să se înţeleagă că înclină să ducă tra­ ajungem la o soluţionare paşnică şi surprindere. ţele armate ale Germaniei occident,
tative serioase cu Uniunea Sovietică „se află sub controlul internaţional
In răspunsurile sale, preşedintele a N.A.T.O.“.
MOSCOVA 28 (Agerpres). - TASS în. problemele de cea mai mare ac-, satisfăcătoare a problemei germane şi repetat, în general, vechea poziţie a
tici şi-au exprimat de asemenea, con­ — să trăiască în păce — atunci, tualitate. „Este important, a spus pre­ problemei Berlinului, care să cores­ S.U.A. El a pus din nou accentul pe Kennedy a dat asigurări că S.U.
transmite: vingerea că suspiciunile şi neîncrede­ cred eu, problemele care provoacă în inspecţie şi control. „Este de o im­ nu sînt de acord ca Germania oc
rea existentă se pot lichida pas cu pas prezent o atît de mare încordare ar şedintele, să se examineze problemele pundă intereselor celor două părţi". portanţă vitala, a spus Kennedy, să dentală să dispună de arme nuclea
„Consider că Uniunea Sovietică şi şi în felul acesta se poate stabili o co­ dispare“. care provoacă încordare între cele cădem de acord, ca prim pas, asu­ „Statele Unite, a spus preşedinte
Statele Unite trebuie să trăiască în pa­ laborare între popoarele celor două două sisteme ale noastre şi să se con­ A. Adjubei a amintit despre stră­ pra încetării experienţelor cu arma în conformitate cu politica lor naţ:
ce. Ţările noastre sînt ţări mari, po­ ţări. Iu ceea ce-1 priveşte, guvernul Ce-i drept, într-o altă parte a inter­ state dacă nu putem să' lichidăm duinţa Uniunii Sovietice de a stinge nucleară iar apoi să înaintăm, pas nală, „nu vor preda arma nuclea
sovietic a declarat că este gafa să spri­ viului preşedintele a fost de acord cu această încordare“. EI a' numit in tăciunii ultimului război, care moc­ cu pas, în domeniul armei atomice,
poarele lor sînt energice şi în ambele nesc îii Europa centrală. Răspunzînd rachetelor, nivelului forţelor terestre, nici unei ţări şi, în special, nu
noastră ţări asigurăm neîncetat ridicarea flotei maritime militare şi în toate ce­ vrea să văd Germania occidenta
nivelului de trai al populaţiei. Dacă jine orice iniţiativă bună în această interlocutorul său că schimbările so­ această ordine de idei problema Ger­ la aceasta, preşedintele a declarat că lelalte domenii“. dispunînd de posibilităţi proprii
vom reuşi să menţinem pacea timp de ciale care au loc astăzi în lume nu maniei şi problema Berlinului occi­ scopul guvernului său este „de a în­ această privinţă".
20 de ani, viaţa poporului Uniunii So­ direcţie. trebuie considerate un rezultat al ac­ Kennedy a fost de acord cu inter­
vietice şi viaţa poporului Statelor Uni­ ţiunilor Moscovei. locutorul său în ce priveşte dorînţa Deşi în răspunsurile sale la uni
te vor ii mult mai îmbelşugate şi mult „Aş spune, a declarat preşedintele, dental. cerca să elaboreze pe calea tratative­ de a se întreprinde orice acţiune posi­ întrebări precedente preşedintele a i
mai fericite...“ Aceste cuvinte optimiste că în prezent relaţiile dintre ţările „Cred, a declarat preşedintele, că lor soluţii care să facă posibilă men­ bilă în vederea preîntîmpinării unui fuzat să ţină seama de existenţa
sînt cuprinse în răspunsul preşedintelui atac prin surprindere. „Cred, a spus două state germane, de ameninţat
noastre nu sînt atît de satisfăcătoare Fireşte, redactorul şef al ziarului dacă vom reuşi să cădem de acord ţinerea păcii în Europa centrală“. crescîndă a forţelor revanşarde ;
S.U.A. J. Kennedy la întrebarea redac­ „Izvestia“ n-a omis să amintească că preşedintele, că dacă relaţiile dintre Germaniei occidentale etc,, el a c
torului şef ai ziarului „Izvestia“ Aiexei cum speram că vor fi atunci cînd abia Uniunea Sovietică este împotriva ori­ în prezent, pe o bază satisfăcătoare, i\ Iii cursul convorbirii au fost abor- ţările noastre vor putea fi normalizate, c la ra t: „Sper că vom examina site
Adjubei căruia Kennedy !-a acordat la preluasem funcţia de preşedinte". Pre­ cele două părţi îşi vor spori în mai ţia din Germania aşa cum se pi
25 noiembrie un interviu. Textul in­ asupra Berlinului şi Germaniei, care date în repetate rînduri chestiuni le­ mică măsură puterea militară". zintă ea astăzi în loc să încercăm
tegral al acestui interviu a fost publi­ şedintele consideră că această situaţie cărui export de revoluţie, dar şi îm­ constituie regiunea cea mai critică, gate de rezolvarea problemei dezarmă­ vorbim despre condiţiile existente
cat în numărul din 28 noiembrie al se datoreşte faptului că, pînă în pre­ potriva oricărui export de contrarevo­ întrucît ele prezintă' un mare interes rii şi de slăbirea încordării interna­ Totodată, preşedintele a declarat că,
ziarului „Izvestia“. zent, nu s-a făcut un progres real Ia luţie. Această politică a fost reafir­ pentru ambele noastre ţări şi provoacă ţionale. La un moment dat, Kennedy îu prezent, nu întrevede posibilitatea această ţară acum 20 de ani. Pac
tratativele de la Geneva cu privire la mată de Congresul al XXII-lea al retragerii trupelor americane din Eu­ Europei există practic de 15 am.
Preşedintele a răspuns Ia rugămin­ încetarea experienţelor nucleare, pre­ P.C.U.S. care a avut loc recent la o mare îngrijorare în rîndul popoare­ a declarat că, după părerea sa, „ar H prezent problema este dacă pun
tea redactorului şef al unuia dintre cele cum şi faptului că „Berlinul şi Germa­ Moscova. Fiecare popor îşi alege sis­ lor noastre, vom putea să facem' alţi util ca N.A.T.O şi ţările tratatului ropa. Referindu-se ia necesitatea „de ajunge la tratative care să reglemc
nia au devenit regiuni de criză tot mai temul de guvernăinînt care îi place. paşi. Dacă vom reuşi să rezolvăm pro­ de la Varşovia să-şi asume obligaţia a cunoaşte situaţia care se va crea teze această problemă pentru urn
două mari ziare sovietice, de a-şî spune accentuată". Preşedintele este înclinat A. Adjubei a citat exemple concrete : blema Germaniei şi a -Berlinului, con­ de a trăi în pace“. Preşedintele a răs­ în Berlin şi în Germania", preşedin­
părerea despre actuala situaţie a rela­ să arunce asupra Uniunii Sovietice Austria şi-a ales calea dezvoltării ca­ sider că vom constata că relaţiile puns Ia o întrebare a redactorului şei torii 15 ani. Nimeni nu ştie ce se
ţiilor sovieto-americane şi despre mă­ vina pentru această situaţie. noastre se îmbunătăţesc considerabil". al ziarului „Izvestia“ despre poziţia tele a sp u s: „Iată de ce sper că în­
surile pe care este necesar să le ia am­ tre guvernele noastre vor avea loc în întimpla în lume într-un viitor înc
bele părţi pentru îmbunătăţirea acestor Fără a face o analiză amănunţită pitaliste, deşi acolo se aflau trupe so­ Preşedintele, n-a formulat nici o idee S.U.A. faţă de declaraţia făcută în viitorul apropiat tratative care se vor
relaţii. Interlocutorul preşedintelui a a poziţiilor celor două părţi în aceste vietice şi americane, dar Cuba şi-a sau propunere nouă în legătură cu repetate rînduri de guvernul sovietic încheia cu succes'“. părtat. Trebuie însă să soluţionăm
amintit despre mesajuf şefului guver­ probleme internaţionale, precum şi în ales altă cale de dezvoltare. această problemă. că este gata să accepte orice; propu­
nului sovietic N. S. Hruşciov şi pre­ alte probleme internaţionale importan­ nere a puterilor occidentale în legă­ Răspunzînd ia cîteva întrebări rele- puţin problemele Berlinului şi Gem
şedintelui Prezidiului Sovietului Suprem te. preşedintele încearcă să se ascun­ Ziaristul sovietic s-a interesat dacă El n-a răspuns direct la întrebarea tură cu controlul şi inspecţia interna­ ritoare Ia încheierea Tratatului de niei“.
al U.R.S.S. L. I. Brejnev care şi-au ex­ dă după vechiul paravan al pretinsu­ preşedintele recunoaşte că amestecul care este poziţia sa faţă de ideea în­ ţională, dacă se va realiza un acord pace cu Germania, normalizarea situa­
primat speranţa că, prin eforturi co­ lui „pericol comunist“. „După- părerea S.U.A. în treburile Cubei a fost o cheierii unui pact al păcii între Sta­ cu privire la dezarmarea generală şi ţiei din Berlinul occidental, recunoaş­ Preşedintele şi-a exprimat sperai
mune, se pot obţine succese în îmbu­ noastră, spune el, greutăţile decurg greşeală. Kennedy a luat cu îndîrjire tele Unite şi Uniunea Sovietică. La o totală, Redactorul şef al ziarului „Iz- terea R.D.G. etc., preşedintele a repe­
din eforturile Uniunii Sovietice de a apărarea politicii ţării sale faţă de întrebare în legătură cu perspectivele veştia“ a.întrebat, de asemenea, care tat cunoscuta poziţie a S.U.A. în le­ că interviul lui va contribui la i;
nătăţirea radicală a relaţiilor sovieto- micul,, dar eroicul său vecin. normalizării relaţiilor comerciale din­
bunătăţirea înţelegerii reciproce
comuniza într-un anumit sens întrea­ Interviul s-a referit la, un •cerc larg • este poziţia preşedintelui fată de posi­
tre cele două ţări a dat un răspuns păcii.
ga lume. Dacă Uniunea Sovietică ar - de probleme, dar principala atenţie a evaziv. Preşedintele a legat această bilitatea realizării unui acord asupra

americane şî a întregii situaţii interna­ căuta numai să apere propriile sale fost acordată problemelor referitoare problemă, de asemenea, de rezolvarea unor măsuri parţiale menite să-micşo­

ţionale. Salutînd în ianuarie a.c. insta­ interese naţionale, să-şi apere propria Ia posibilitatea îmbunătăţirii' relaţiilor principalelor probleme politice. „Per­ reze primejdia războiului, ca propu­

larea lui J. Kennedy, în funcţia de pre­ securitate naţională şi ar permite al­ sovieto-americane şi consolidării păcii. sonal consider, a spus el, că dacă vom nerile privitoare la îngheţarea buge­

şedinte al S.U.A., conducătorii sovie­ tor ţări să trăiască aşa cum doresc, Răspunzînd la o serie de întrebări, reuşi să rezolvăm problemele despre telor militare, renunţarea Ia folosirea

Redacţia şi administraţia ziarului: str, 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.TR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Roligralică „l Mâi“ — Deva