Page 1 - 1961-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-V/i!

Anul Mil. Nr. 2157 Vineri 1 decembrie 1961 4 pagini 20 bani

Patriei, tot n i n i M o ! CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Tinerii Nicolae Beldeanu sss:

înaintea timpuluiOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0OO0OOOOOOOOOOOOOOOOOOO v / >/—>i—*
L 1 şi Nicolae Ujvari sînt strun­ Consfătuirea colectiviştilor fruntaşi
Co două zile mai devrem e t. Pentru turnătorii Combina- le de turnare şi podurile cu ) gari de precizie la Atelie­ din raionul A lba
L tului siderurgic Hunedoara a 4-6 canale, contribuţia brigă- 1 rele centrale din Alba Iulia.
Chiar din prima zi a lunii noiembrie, harnicii furnalişti de L devenit ceva obişnuit să ra- zii de tineret condusă de Ioan j Ei depăşesc zilnic norma Gospodăriile colective—din
Ia Călan, au pornii liotărîţi să dea o producţie sporită de’fon­ L porteze îndeplinirea înainte Nagy, care a executat multe -j cu 25-28 la sută. an în an tot mas puternice
tă. Desfăşurîr.d larg întrecerea socialistă, ei au realizat planul {; de termen a sarcinilor de piese pentru agregatele corn- ]
pe luna noiembrie cu 2 zile mai devreme. In ceea ce priveşte ca­ l plan anuale. Şi de data acea- binatului cum ar fi tamburi 1 Un frumos succes
litatea, ei au obţinut un frumos succes : procentul de rebut ad­ pentru macarale, corp şuber ^ al constructorilor
mis a fost redus Ia zero. sta ei au fost primii din com- şi corp ventil pentru furnale •)
L binat care au reuşit să o ia ş.a. O menţiune specială se )
D epăşesc sragajam eufuf L înaintea timpului.

In acest an, jur­ ment. Comuniştii, plan, de la începu­ Ü — Cu cîteva zileîn urmă cuvine maistrului Gheorghe j cfe poduri şi drumuri Iniţiativa Biroului Politic al mai mulţi ţărani întovărăşiţi şi
naliştii de la Călan îndrumaţi în perma­ tul anului pînă in j. — ne spunea tov. ing. Gheor- Pop, de la cubilouri, care a •] C.C. al P.M.R. de a convoca în cu gospodărie individuală de su­
şi-an luat angaja­ nenţă de organizaţia prezent, 1.577 tone L glie Stroe, şeful secţiei tur- asigurat turnătorii cu fontă 1 Colectivul secţiei nr. 5 poduri a doua jumătate a lunii decem­ perioritatea muncii în G.A.C.
mentul de a da pa­ de partid au fost fontă. Şi echipa a r nătorie de fontă — colecti- lichidă de bună calitate şi în ^ şi drumuri din Alba Iulia, a în­ brie o consfătuire pe ţară a co­
triei peste sarcinile mereu în primele treia de la furnalul C vul nostru de muncă a tur- cantităţile necesare. De alt- ] registrat un frumos succes : în­ lectiviştilor fruntaşi, a fost în- Producţii mari de cereale
de plan, 6.000 tone rînduri în lupta nr. 2 a dat peste L nat ultimele piese din planul fel, despre munca colectivului deplinirea planului anual. tîmpinată de către colectiviştii
de fontă. Muncind pentru o producţie plan, în aceeaşi pe­ f pe anul in curs. Totodată a acestui atelier vorbeşte şi din raionul Alba, ca şi de pe Luînd cuvîntul în cadrul con­
cu multă abnegaţie sporită, de calitate rioadă, 1.544 tone r crescut productivitatea mun- faptul că de la începutul La obţinerea aeestui succes întregul cuprins al patriei noa­ sfătuirii, numeroşi preşedinţi de
cit mai bună. [Aşa de fontă. Comuniştii L cii cu 5 la sută. In ce pri- anului a realizat o economie s-a evidenţiat în mod deosebit stre, cu mare bucurie. G.A.C., brigadieri şi colectivişti
harnicii furnalişti au de pildă, echipa I-n Nicolae Mateiaş şi de circa 230.000 lei. tov. Petru Oancea, picher de fruntaşi au arătat că respectînd
de la furnalul nr. 1, Petru Slmon din a- veste calitatea, am redus în sector, Ioan Dura, şef de echipă, Colectiviştii fruntaşi aleşi în regulile agrotehnice, folosind se­
dat pînă azi peste condusă de comu­ ceastă echipă, s-au L medic rebutul, sub cifra ad- precum şi cantonierii Constan­ minţe de înaltă productivitate şl
nistul Faraon To­ evidenţiat in mod r misă, cu 0,5 la sută. tin Iacob, Nicolae Cîndea şi adunările generale din G.A.C. să maşinile S.M.T. au reuşit să ob­
plan 8.670 tone fon­ rna, a dat peste deosebit. Dumitru Gavrilă. ţină producţii sporite de cerea­
t Succesul turnătorilor hune- participe la consfătuirea raio­ le. Astfel, la G.A.C. din Ţelna
tă, depăşindu - şi doreni e rezultatul unei in- 3 D. CRISTEA nală au arătat în discuţiile pur­ s-a obţinut anul acesta o pro­
tate paşii fermi cu care colec­ ducţie medie de 2.050 kg. grîu
propriul angaja­ L treceri susţinute desfăşurată -j corespondent tiviştii, îndrumaţi de organiza­ la ha., iar de pe lotul semincier
C de-a lungul întregului an şi j ţiile de partid, merg pe drumul (5 hectare), semănat cu grîu
Milioanele siderurgiştilor jr axată pe obiective ca spori- 1 belşugului. Cunoscînd măreţul Ponca, s-a obţinut o producţie
îiunedoreoi {¦ rea producţiei, îmbunătăţirea ^ plan de perspectivă al dezvol­ medie de 3.200 kg. la ha. La
(_ calităţii, înfăptuirea integra- •] tării economiei naţionale şi în G.A.C. Alba Iulia producţia me­
Concomitent cu cordat în acest an a dus la realizarea C lă. a planului de măsuri teh- j special sarcinile lucrătorilor din die de grîu la ha. a fost de 2.200
lupta pentru spo­ multă atenţie re­ unor însemnate e- l nico-organizatorice. Intr-aăe- 1 agricultură trasate de cel de-al kg., iar pe lotul demonstrativ
rirea producţiei şi ducerii consumuri­ conomii peste sar­ L văr, in acest an, sub indru- -j IlI-lea Congres al P.M.R., oa­ de 3.200 kg. grîu la ha.
îmbunătăţirea ca­ lor specifice, valo­ cina. planificată de r marea organizaţiei de partid, menii muncii de pe ogoare au
lităţii metalului, rificării superioare reducere a preţu­ L au fost luate asemenea mă- Aceste rezultate i-au determi­
a resurselor mate­ lui de cost. C suri care au asigurat pe lin- pornit cu entuziasm la îndepli­ nat pe colectiviştii din 'Alba Iu ­
siderurgiştii din riale. Acest lucru (¦ gă ritmicitate, şi depăşirea nirea lor. Ataşamentul faţă de lia ca pentru anul 1962 să semene
Hunedoara au a-1* j- substanţială a planului, lună politica înţeleaptă a partidului 250 ha. griu numai din soiuri
[ de lună. s-a concretizat atlt prin creş­ de mare productivitate ca Pon­
terea numărului de gospodării ca şi Bezostaia, De asemenea,
jr Bineînţeles, aceste realizări agricole colective, cit şi prin G.A.C. Cistei a semănat 200 ha.
L se datoresc muncii întregului întărirea lor economico-organi- cu grîu din soiurile Ponca şi
ţ colectiv. Am face insă o gre- zatorică. Bezostaia. Din cele peste 0.000
ha. semănate cu griu în G.A.C.
Prin reducerea consum ului L şeală dacă n-am sublinia con- La data ţinerii Congresului al din întregul raion, 4.300 ha. au
specific de co cs IlI-lea al P.M.R., in raionul fost însămînţate eu seminţe do
l tribuţia deosebită adusă de Alba erau înscrise în G.A.C. înaltă productivitate, ceea cc
3.221 familii de ţărani munci­ va asigura o producţie sporită
5.1 H.013 lei economii! Acesta e bi­ mul specific de cocs în medie cu circa L Io?chim Speriosu şi oamenii tori, cu 6.738 hectare teren agri­ în anul viitor. Pentru asigurarea
lanţul furnalişlilor secţiei l-a pe 10 30 kg. pe tona de fontă. A fost redus col. Astăzi, în cele 42 gospodă­ creşterii producţiei la ha., statul
luni in ce prive.şie realizarea de eco­ de asemenea şi consumul de calcar cu l din brig--a--d--a- *pe care o con- ]j uCoommuunnisituil Iioan Lilmobereaanu lucrează la maşina de găurit prin coor- rii agricole colective muncesc în a venit în ajutorul colectivişti­
nomii peste plan. Succesul se datoreş- circa 40 kg. pe tonă. comun 10.778 familii, cu o supra­ lor, asigurîndu-le seminţe din
te în special reducerii consumurilor L duce, care au executat oale- ^ donlaatete,, înîn sseeccţiţaia mmaaşşinini-i-uunneeltlete a U. Al. Gugir. El depăşeşte lunar plauul soiuri de mare productivitate.
specifice de materiale şi îndeosebi a Genducînd cu pricepere procesul teh­ faţă de 23.411 hectare, ceea ce
consumului de cocs. In acest an, s-a nologic de elaborare a fontei, furnaliştii *Iul w/WJ 1f\ (.I t. .uJWn/udL ' ddee ;nprrooddlruectţiiee ccilu 22no--3300 Ilna ssiutttfă.- reprezintă 80 la sută din supra­ Pentru ca în anul viitor în­
reuşit, datorită prăjini în bune condi- din echipele conduse de llie Aîîtcâ, Ioan faţa colectivizăbilă a raionului treaga suprafaţă să fie însămân­
1iutii a minereurilor, ridicării tempera­ € O Y I 101 II IE N SE Alba, ţată numai cu grîu de înaltă
turii aerului insuflat, să se reducă consu­ Iacob, Toader Aîanolache, Ioan Bii- pioductivitate, s-au luat măsuri
tlea, au contribuit din plin la obţinerea An de an gospodăriile colecti­ de extindere a suprafeţelor ex­
economiei amintite. ve s-au consolidat devenind uni­ perimentale şi a loturilor se-
tăţi socialiste puternice. Dacă rninciere.
L a se cţia l!-a furnale Peste le i ec©iî©mii Infre 1— 25 decemhire în 1959 averea obştească a gos­
podăriilor colective reprezenta Cultura porumbului se bucură
'Colectivul secţiei a Il-a furnale a dicioasă a volumului util a! furnalelor Din angajamentul luat de a realiza în acest an economii 0 nouă acţ*iune 6.500.000 lei, în 1961 ea s-a ri­ de asemenea de o mare atenţie,
pornit în acest an iniţiativa „Să lucrăm ş. a. Drept urmare, prevederea iniţiati­ Ia preţul de cost planificat în valoare de 1.650.000 Iei muncito­ de vaccinare antigripală dicat la 20.300.000 lei. Tot mai lucru ce a fost discutat pe larg
o zi pe lună cu cocs economisit“. Pen­ vei a fost depăşită, ceea ce a dus, îm­ rii, tehnicienii şi inginerii din cadrul întreprinderilor raionului multe gospodării agricole colec­ de către participanţii la con­
tru înfăptuirea ei a fost ridicată tem­ preună cu alte măsuri, la realizarea în Sebeş, au realizat pînă în prezent mai bine de 1.500.000 Iei. In cadrul măsurilor complexe luate tive au devenit milionare. sfătuire. In acest an gospodă­
peratura aerului insuflat la 800-850 10 luni. a unei economii peste plan de in vederea prevenirii bolilor contagioa­ riile colective din raionul Alba
grade, s-a trecut la folosirea mai ju­ 5.781.210 lei. Succese deosebite în această direcţie s-au înregistrat Ia fa­ se, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Veniturile băneşti în gospodă­ au obţinut frumoase producţii
bricile „Sebeşul“, „Simion Bărnuţiu“, întreprinderea „Economi­ Sociale organizează între 1-25 decem­ riile agricole colective din raio­ de porumb. La G-.A.C. din Ţel­
Realizări fru m o a s e ia lam inoare ca“ etc., care şi-au depăşit angajamentele luate. brie o nouă acţiune de vaccinare a nul Alba au crescut de la na s-au obţinut 2.057 kg. po-
populaţiei împotriva gripei. 2.600.000 lei, în anul 1959, la rumb-boabe la ha., iar Ia G.A.C.
De la începutul anului şi piuă la 1 fost reducerea consumului de încărcă­ L o c o m o tiv e d e m in ă 6.100.000 iei în anul 1960 şi după din Obreja 2.059 kg. porumb-
noiembrie, iainuiatorn din G. S. Hune­ tură metalică pe tona de laminate, re­ In această acţiune vor fi vaccinate datele preliminare, în acest an boabe la hectar.
doara au realizat peste sarcina planifi­ ducerea rebuturilor şi a consumului de Zilele acestea, la Exploatarea tatea de transport a sectorului persoanele îptre 16-55 ani din întreaga vor atinge suma de 8.000.000
cată de reducere a preţului de cost o combustibil. minieră Certej-Săcărîmb, au so­ I, unde au fost repartizate a- ţară. Vaccinarea se va face prin pulve­ lei. La G.A.C. din Şard, valoa­ D. CR1COVEANU
economie de 4.615.023 lei. Gele mai sit două noi locomotive tip rizarea intranazală. rea zilei-muncă in bani, in afa­
frumoase rezultate în acest sens le-a Pe combinat, după 10 luni e- K.D.45, livrate — conform con­ ceste locomotive, va creşte cu ră de produse, a ajuns în acest (Sonllnuarc in pag. ?-a’,
obţinut colectivul laminorului de 650 conomia efectivă la preţul de tractului — de către uzinele „23 circa 20 la sută, contribuindti-se Vaccinările se fac la circumscripţiile an la 20 Iei. Aceste succese au
mm., care a realizat 3.300.000 Iei eco­ cost planificat se ridică la August“ din Bucureşti. sanitare teritoriale, la serviciile sanita­ avut darul de a convinge tot
nomii, urmat de colectivul laminorului 19.506.000 lei, fapt care situează astfel la sporirea productivită­ re din întreprinderi, instituţii sau din
de 800 mm. cu o economie de 9G1.857 acest colectiv printre fruntaşii ţii muncii. alte locuri de muncă.

lei. regiunii în ce priveşte realizarea Cele două locomotive au fost

Principalele surse de economii au de economii. date deja în folosinţă. Capaci­

fp&ţLai La eaiap-aio-nală d t

Nu de mult am făcut un de fiecare dată, sala a fost o punem in scenă să fie mai la fiecare inaugurare ăe gos­
scurt popas la Casa raională podărie colectivă. Formaţia de
de cultură din Orăştie, pentru arhiplină. La realizarea aces­ bine interpretată. dansuri este alcătuită numai
a cunoaşte mai îndeaproape din tineri muncitori, fruntaşi
activitatea pe care o desfă­ tui spectacol, şi-au adus apor­ Bine cunoscută in regiune în producţie de la fabrica chi­
şoară artiştii amatori din lo­ mică. De fiecare dată, instruc­
calitate. In fiecare zi, chiar şi tul toate formaţiile artistice este şi formaţia de teatru, al­ torul formaţiei, Postelnicii ş te ­
duminica, formaţiile artistice din oraş. Simpla enumerare a cătuită din 30 de artişti ama­ fan, ţine să amintească de rea­
se pregătesc intens pentru noi­ interpreţilor, confirmă aceasta : tori de profesii diferite. Pe lizările frumoase obţinute în
le programe. Pe lingă casa de lingă piesele intr-un act cu producţie de dansatorii Albu
cultură îşi desfăşoară activita­ Aurelia, Elena Diaconu, ducă
tea formaţiile de teatru, de Danciu Voichiţa este profesoa­ care s-au deplasat in satele Elena, Pîndaru N., Oprescu
dansuri, taraful de muzică Cornel, Petru Jigăreanu. De
populară, corul format din 130 ră la şcoala medie, Balog raionului, ei au pus in scenă altfel, în afara spectacolelor
de persoane, ansamblul de pe care le prezintă la sate, ei
operetă şi cercurile de artă Alexandru — maistru la fabri­ şi piese cu largă acţiune. Ul- şi-au dat din plin contribuţia
plastică şi literatură. şi la montarea operetei „Ana
ca chimică, Pi- __ tima a fost'„Su- Lugojana“.
Toate acestea sînt bine cu­
noscute în raionul Orăştie şi mm muuroş Zoltan — in-' rorile Boga“ de Activitate susţinută are şi
chiar în multe localităţi din H. Lovinescu. cercul literar. Membrii cercu­
regiune. Cel mai recent şi bine giner forestier, lui scriu texte pentru brigăzile
meritat succes al artiştilor carne artistice ăe agitaţie, organizea­
amatori din Orăştie, l-a con­ ză seri literare şi participă la
stituit punerea in scenă a ope­ Plrvu Virilii - D E R E P O R T E R concursurile literare organizate
retei „Ana Lugojana“ de Fila- merceolog, Pă- ăe Casa regională a creaţiei
ret Barbu. Participînă la fina­ populare. îndeosebi se remar­
la celui de-al Vl-lea concurs curaru Simion — .... .......ră actorii Ju- că versurile scrise de Popa
al artiştilor amatori, formaţia Ioan : Stăinileşti, îndrumător
de operetă a Casei raionale ăe funcţionar la A.D.A.S. covshi Ana, învăţătoare, Mari- cultural la casa raională de
cultură „Ion Budai Deleanu“ cultură, studiile literare ale
Nu peste mult timp, artiştii noiu Maria, gospodină, Tudor prof. Ion lliescu şi P. Baciu etc.
din Orăştie a ocupat locul II
pe ţară. amatori vor întreprinde un tur­ N., muncitor, Dan Mircea de şi încă ceva: Casa raională
de cultură-„Ion Buăai Delea­
Înainte de a participa la neu cu opereta amintită, prin la fabrica „Vidra“, Vlad Va­ nu“ din Orăştie deţine drape­
concurs, artiştii amatori du
oraşele şi centrele muncitoreşti ier, muncitor. Acum artiştii lul- de .fruntaşă pe regiune.
prezentat 22 de spectacole cu
opereta „Ana Lugojana“, Şi, din regiune. De asemenea, au amatori pregătesc piesa „Nea­ MIRCEA NEAGU
murile“ de Teofil Buşecan, pe
început discuţiile pe marginea care o vor prezenta şi în ca­
drul concursului regional de
viitoarei premiere: este vorba teatru.

de opereta „Plutaşii de pe Bis­

triţa“. . ţi;.

m WmWMi w^m m m : — De fapt, — ne-a spus to­ — Şi totuşi, ne-a spus {tova­
Hi varăşul Cazan Roman, direc­ răşul Cazan Roman, activita­
torul casei raionale de cultură tea cea mai prodigioasă o are
— dragostea noastră pentru taraful şi formaţia de dansuri
operetă este veche. Cu ciţiva populare. In ultimul timp

Elevii anului II cocsuri de ia Grupul şcolar al C.S.H., studiază problemele mai complicate ani în urmă noi am jucat ope- aceste formaţii au prezentat 40
împreună. In acest fel, le rezolvă mai repede şi mai bine. reta „Crai Nou“. Credincioşi de spectacole in comunele din
acestei pasiuni, noi vrem ca raion. Taraful şi formaţia de
IN FOTO: Elevii fruntaşi Glieorghe Pătrăiu, Samoilă Ţigu, Gheorghe Mateescu, Aron. cea de-a treia operetă >pe care dansuri populare sînt prezente
Bîrcean şi Nicolae Ţita la masa de lucru.