Page 10 - 1961-12
P. 10

t f r pag.                                                                                                       DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                         Nr. 2159

                                                                                                                                                                                                Noutăţi • N outăţi

                                                                                                                                                                                                D E T E C T O R CB N EETR O N I

                                                                                                                                                                                                Specialiştii sovietici au construit un aparat care permite geologilor să L

                                                                                                                                                                                                (descopere zăcămintele minerale fură a lua probe din sol.                               ?

                                                                                                                                                                                                Acest aparat este un generator cu neutroni, denumit „detector cu '

                                                                                                                                                                                                ineutroni". El oferă posibilitatea să so stabilească conţinutul procentual do'

                                                                                                                                                                                                Mier şi de alte metale din minereuri şi roci. Ca urmare a introducerii >

                                                                                                                                                                                                »noului aparat geologii nu vor mai trebui să ia probe de minereuri şi /

                                    ¦p             M m Jupiter mai „viu“ L aborator de c lim ă tifie îa lâ                                                                                      ' roci pentru cercetări de laborator.                                                   ^

                                    ft !                                   decît Venus                           m » iObn e r ioa                                                               ’C el mai mic microscop electronic din lume

                                                                           Concluzia recentă a astrono­ Institutului de biologie din Si­ raturilor joase asupra părţilor                                In R. S. Cehoslovacă a fost con struit cel mai mic microscop elcc-
                                                                                                                                                                                                ^tronic din lume. Este vorba de microscopul 13.S. 242 A, care m ăreşte}
                                                                           milor este că există mai multe        beria răsăriteană al Academiei       plantei aflate deasupra pămin-
                                                                           şanse de a găsi elemente de           de Ştiinţe a U.R.S.S. — o mare       tului sau în sol.                           pînă la 30.000 ori. El este în acelaşi timp singurul microscop din lume '
                                                                           viaţă pe Jupiter decit pe Venus.      instituţie ştiinţifică din Irkutsk,                                              înzestrat cu un dispozitiv de răcire cu aer. Datorită înaltelor lui calităţi, }
                                                                           Pină acum s-a presupus că             cu nouă laboratoare şi o grădină        Institutul va studia, de ase­
                                                                           viaţa pe această planetă rece         botanică — i s-a trasat sarcina      menea, rezistenţa la frig a plan­          fo serie de institute ştiinţifice din Ola uda şi Australia au comandat noul )
                                                                           era improbabilă. Dar experien­        de a elabora bazele teoretice ale    telor lemnoase şi ierboase, în
                                                                           ţe în laborator au demonstrat         organizării agriculturii şi silvi­   special a gramineelor şi legumi­            microscop electronic de format mic. Incepînd din anul 1957 şi pînă as-
                                                                           că, intr-un mediu asemănător          culturii în Siberia răsăriteană.     noaselor furajere.                          tăzi R. S. Cehoslovacă a exportat microscoape electronice în peste (50 de L
                                                                           cu acela de pe Jupiter, razele                                                                                       , ţări
                                                                           ultraviolete şi descărcările elec­      Pentru a studia mai repede,           In raionul Bratsk din regiu­
                                                   WEEË                    trice atmosferice pot produce         mai precis şi mai eficient influ­    nea Irkutsk, institutul constru­          ş Excavatoare                          gigantice
                                                                           molecule organice simple care         enţa pe care o exercită asupra       ieşte un centru de combatere a
                                                                           să rămînă în suspensie în aer.        plantelor diferitele condiţii ale    insectelor, care constituie un a-         ( In bazinul carbo-
                                                                                                                 mediului exterior, nutriţia mine­    devărat flagel în taiga.                  ţ nifer Ceremehovo
                                                                             Se presupune că atmosfera de        rală şi cu aer, temperaturile
                                                                           pe Jupiter este formată de nori       joase şi umiditatea, s-a înce­         In apropiere de Irkutsk, în.               din Siberia s-a ter-
                                                                           de amoniac care ar absorbi ra ­       put construirea unui fitotron —      raza fostului sat Kuzmiha, s-a            j minat montarea u-
                                                                           zele infraroşii fără a le reflecta    laborator de climă artificială.      hotărit să se planteze o grădină
                                                                           în spaţiu ; aceste condiţii ar per ­  Cu ajutorul celor mai noi            botanică a Siberiei răsăritene.              nui excavator
                                                                           mite astfel înmagazinarea unei        aparate în fitotron se vor
                                                                           călduri favorabile apariţiei vie­     crea pe cale artificială diferite      O presă de 2.000                        ; „ES-15/90“, fabricat
                                                                                                                                                                                                ) de uzina construc­
                                                                           ţii organice.                                                                         de fone
                                                                                                                                                                                                  toare de maşini din
                                                                             In ce priveşte moleculele, a-                                                                                         Ural.
                                                                           cestea s-ar crea în ritmul de
                                                                                                                                                                                                      Acest excavator
                                                                           circa 4 kg. pe kilometru pătrat                                                                                         poate excava şi de­
                                                                                                                                                                                                  plasa în 64-66 se-
                                                                           şi ar recădea în mările de apă                                                                                       ^ cunde 15 ins de pă-
                                                                                                                                                                                                } mint pe o distantă
                                                                           sau de amoniac.                                                                                                      ă de ISO m.

                                                                             In comparaţie cu planeta Ve­        condiţii de temperatură, umidi­        La Uzina metalurgică „Gheoi-            } In anul 1962 aici
                                                                           nus, unde temperatura atinge,         tate şi de regim al gazelor —        ghi Kirkov“ din Sofia a început           î va fi montată o altă
                                                                           probabil în jurul a 500°, planeta     cu alte cuvinte se vor efectua       montarea unei prese de 2.000              ) maşină, şi mai ma-
                                                                           Jupiter apare ca o planetă cu         experienţe pentru a se studia        tone.                                     \ re „EVG-35/65“. A-
                                                                           climă temperată, cu tem peratu­       influenţa secetei şi a tempe­                                                  ! ceastă maşină are
                                                                           ra in jurul a 5°.                                                            Această presă va fi folosită ia         , înălţimea unei case
                                                                                                                                                      fabricarea fundurilor de cister­
                                                                                                                                                                                                ^ cu 20 de etaje şi va
                                                                                                                                                      ne, cazane etc. Noua presă are o
                                                                                                                                                      mare importanţă economică,                  înlocui munca a

                                                                                                                                                      deoarece pînă în prezent fundu­              15.000 de săpători.

     Turnul de televiziune de 190 metri înălţime, de pe dealul             Film artistic turnat sub apă                                               rile cisternelor erau importate.          OCHELARI INVIZIBILI
Cukrah-Jiloviste de lingă Praga, al noului post de televiziune                                                                                        Atît proiectul, cît şi montarea
din capitala R. S. Cehoslovace.                                              „Omul — amfibie“ este titlul apă pentru a nu pierde timpul               au fost realizate de specialiştii         Ochelarii obişnuiţi nu pot să con tribuie întotdeauna la îmbunătăţirea \
                                                                           primului film artistic în culori cu ridicările la suprafaţă. Deo­          bulgari. In curînd presa de
                                                                                                                                                                                                | vederii. Uneori ei jenează în îndeplinirea unor activităţi profesionale; ac-C
                                                                                                                                                      2.000 tone va intra în funcţiune.
                                                                                                                                                                                                ? torii, sportivii, de pildă, nu-i pot pur ta întotdeauna. De asemenea ei nu )

            DATE NOÎ PRIVIND                                               din practica cinematografică sebit de bine s-u comportat sub                                                         f pot fi purtaţi demuncitorii care lu crează în condiţii în care sticla „tran- i
                                                                           mondială realizat de studioul apă actriţa Vertinskaia în vir-
                                                                                                                                                                                                l spiră" permanent.                                                                     )

99METEORITUL TUNGOS“                                                       „L e n f i l m i n care m-ulte sce­   stă de 17 ani. Văzind-o jucind        M unîe subm arin                         * Pentru a evita aceste inconveni ente s-au creat ochelarii „invizibili". >
                                                                           ne sint jucate de actori sub          ar fi greu să crezi că înainte
                                                                           apă.                                  de acest film ea nu ştia să            Buletinul dc informaţii publicat de     ale căror lentile sînt aplicate direct pe ochi.                                         )
                                                                                                                 înoate.                              Comitetul anului geofizic al Academici
  La 14 noiembrie radio Mos­                                                 Filmările s-au făcut in Ma­                                              de Ştiinţe a U.R.S.S. semnalează că,      Nu de mult a fost concepută o no uă formă de lentilă a cărei parte op- i
cova a anunţat că o expediţie                                              rea Neagră, in „adevărata“ îm ­         Participanţii la realizarea aces­  in cursul uneia din expediţiile sale o-
ştiinţifică sovietică ar fi rezol­  Acesta apreciază că corpul cos­        părăţie subacvatică a „Diavo­         tui film, fără precedent in is­      ceanograficc, nava sovietică „Viliaz“ a   t tică, cuun diametru de 8-10 mm., este menţinută pe cornee plutind pe un )
vat misterul „meteoritului Tun-                                            lului mării“ Ichtyandro — eroul       toria cinematografiei au petre­      constatat o descreştere pe cît dc consi­
gus“ care datează de 53 de ani      mic care a căzut la Tungus (Si­        filmului după romanul cu ace­         cut sub apă în medie cîte 300        derabilă pe atît de bruscă a profunzimii  Î6trat extrem de fin delacrimi.                                                         L
şi ar fi găsit cauza uriaşei ex­    beria), a explodat la o altitu­        laşi nume al popularului scrii­       de ore.                              oceanului la circa 200 mile est de Ma­
plozii care a devastat în anul      dine de 5.000 m. Violenţa ex­          tor sovietic Alexandr Beleaev.                                             dagascar. A fost făcut un sondaj care     Recent, a fost descoperit un mijloc cu totul nou de corijare a vc- )
1908 o parte din regiunea Kras-     ploziei echivalează cu 10 milioa­      Operatorul principal, Eduard            In curîrid filmul „Omul amfi­      a demonstrat existenţa unui mulite
                                    ne tone TNT. Viteza finală a           Rozovski a folosit o aparatură        bie“ va apare pe ecrane.             submarin înalt de 3.100 m, cu vîrful la   derii. EI constă în introducerea lenţi lei direct în ochi. Aplicarea aceste: )
noiarsk (Siberia).                  corpului cosmic nedepăşind' 3-4        de filmat specială. Sub apă au                                             o adîneime de 1.530 m.
  Conducătorul expediţiei în re­    km. pe secundă, el n-a putut           fost amenajate decorurile, iar                                                                                       ( metode este încă foarte limitată deoa rece ea se află încă în stadiul dc- )
                                    exploda decît pe contul ener­          toţi participanţii la realizarea
giunea distrusă de această ex­      giei sale interne, în conformitate     filmului au trecut o şcoală se­                                                                                      > experimentare.                                                                        ^
plozie a declarat la o consfă­                                             rioasă de înot, inclusiv de înot
tuire, care a avut loc la Mos­      cu legile fizicii.                                                                                                                                          ( Cît priveşte lentilele de contact, ele sînt tot mai larg folosit" m ’
cova, că date noi demonstrea­         Se aminteşte că explozia de          sub apă“.
ză că „meteoritul“ nu a fost de                                                                                                                                                                 5 U.R.S.S. In prezent, aceste lentile se fabrică la Moscova, Baku, Kiev. ¦>
fel un meteorit, ci o cometă        la Tungus a fost auzită pină             Filmarea unor secvenţe a du­
mare care înconjura Soarele în      la 500 de mile depărtare şi su­                                                                                                                             { Minsk, Riga şi Taşkent.                                                                  )
momentul în care s-a întîlnit       flul ei a azvîrlit de pe cai oa­       rat doar 40-50 de secunde —
                                    meni pe un teritoriu situat la                                                                                                                              II O ra lii u m IU — un nou aîiaj                                                       L
                                    circa 100 de mile depărtare. Au
                                    fost descoperite aproximativ 200                                             F lo t ă automată de pescuit                                                   i Colectivul Uzinelor metalurgice „Antonin Zapotocky“ din Vamberk )

                                                                                                                                                                                                f (R. S. Cehoslovacă) a realizat noul aliaj „Oralium", care este calitativ 5

                                                                                                                   O maşină electronică de cal­       că de forţă, va căuta bancu­              ( mult superior produselor similare importate. EI poate înlocui aliajele d c )
                                                                                                                 cul va avea rolul de „creier“ la     rile de peşti şi va îndrepta na­
                                                                                                                 vasele autpmate oceanice pen­        va în direcţia lor, va dirija             fau r. şi platină de 18 carate. Experimentat la Institutul de stomatologie)
                                                                                                                 tru pescuit, a căror proiectare      instalaţiile şi - utilajul tehnolo­
                                                                                                                                                                                                din Praga, ,,Oralium“-ul a dat rezultate excelente. S-a recomandat lo -)

                                                                                                                                                                                                losirea lui în toate clinicile stomatologice din capitala, cehoslovacă.  A

cu Pămîntul.                        cratere, dar n-au fost găsite nici atîta cît au avut suficient aer a început la Leningrad.                        gic pentru prelucrarea peşte­

  Descoperirile făcute de mem­      un fel de urme ale „meteoritu­         Vladimir Korenev, A. Vertinska-         Maşina va conduce navele şi        lui pescuit.                                                ANVELOPE REZISTENTE                                    $
brii expediţiei dovedesc că co­     lui“, acest fapt dînd loc la nu­       ia şi ceilalţi actori care au ju ­    va comanda instalaţia electrl-         „Un ochi de televiziune“ au­
meta a explodat în atmosferă la     meroase teorii, dintre care una        cat fără a folosi măşti. In pau­                                                                                                                                                              /
aproximativ 2 mile deasupra         se referea la o navă cosmică,          zele dintre filmări actorii au             in vîrstă de                    tomat va controla năvoadele In
Pămîntului. Membrii expediţiei      care ar fi aterizat şi explo­          respirat aer comprimat, debitat         15 milioane ani                    apă, le va ridica sau ie va co­           Uzina de anvelope din laroslavl (U.R.S.S.) a produs o nouă anvelopă j
au găsit particule cosmice la       dat în momentul eînd a atins           printr-un furtun, răminind sub                                             borî în funcţie de gradul de
nord-vest de centrul regiunii de­   Pămîntul.                                                                                                         concentrare al peştelui la o a-           [de camion prevăzută cu un cerc (In el) protector care poate fi schimbat.)
vastate şi aceasta corespunde cu                                                                                                                      dîncime sau alta.
vîntul puternic şi direcţia aces­                                                                                                                                                               Primele încercări în condiţii de expl oatare au fost deosebit de satistă-)
                                                                                                                                                        Echipajul vasului automat,
                                                                                                                                                      care va avea un deplasament               | cătoare. Noile cercuri (inele) rezistă la 150.000 de km.                              )

                                                                                                                                                                                                                                                                                 Î

                                                                                                                                                                                                Porumb cu mare producţie la hectar

tuia din ziua exploziei.            Televiziunea în serviciu l seism ologie!                                                                          de 5.000 de tone, va fi format                   Specialiştii OIbricht, Wladislavv N adzwyczawski şi Adolf Nowak de la \
                                                                                                                                                      doar din 22 de persoane. Rolul              Institutul de cultură şi aclimatizare a plantelor din Polonia, au tăcut ex- L
   O nouă expediţie va pleca           La staţiunea seismologică           lent“. Imediat după aceea pe                                               acestora se va rezuma doar la             »perienje pentru perfecţionarea unul nou soi de porumb de siloz care r l ă '
în cursul primăverii viitoare în    „Taşkent“ din Uzbekistan, a fost       ecran încep să apară un şir de                                             comanda şi reglarea instalaţiei            o mare producţie la hectar — soiul „Czeszuwskaja“. Producţia la h e c t a r 1
regiunea respectivă şi va în­                                              cifre care indică durata cutre­                                            electronice de calculat. Din a-           >a acestui soi este de 1.200 chintale m asă verde, sau aproximativ 60 chin-*
cerca să stabilească amănunte       instalat un tablou de comandă          murului de Pămînt.                                                         ceastă cauză va fi necesar ca a-          ' tale porumb boabe.
în legătură cu acest mister atît                                                                                                                      proape toţi membrii echipajului
de vechi.                           automată. De îndată ce un seis­          De asemenea, un alt aparat                                               să aibă studii tehnice superioa­          M aşină de tuns o i l e
                                                                           măsoară distanţa care separă                                               re.
  In revista „Rapoarte ale Aca­     mograf instalat intr-un labora­        staţiunea de epicentrul cutre­                                                                                       Inginerul S. Efremidze, de la Institutul de cercetări ştiinţifice în d o ->1
demiei de Ştiinţe a U.R.S.S.“,      tor subteran la mare adîneime          murului. Operaţiile se execută                                                Potrivit calculelor specialiş­
savantul Zolotov a publicat re­     înregistrează un cutremur înde­                                                                                   tilor, productivitatea muncii e-          i m,,,ecn,li,ul mecanizării ţşi eliectirifnicaării agriculturii, din G—rnzia, a- c-r-ea-*t o nţa- ¦*
cent unele informaţii inedite a-    părtat, pe un ecran mare devi­         de cîteva ori mai repede decît                                             ehipajelor la acest vas de pes­
supra „meteoritului Tungus“.                                                                                                                          cuit va creşte aproape de cinci           ţşm ă electrică originală pentru tunderea manuală a ooiilloorr.. AAcceeaassttaa cintâ-
                                    ne luminoasă o inscripţie:             înainte. Tabloul de comandă
                                                                                                                                                                                                I)reşte 900 de grame, fiind cu mult fflai uşoară decit agregatele care s
                                    „Atenţiune, cutremur de pă-            controlează şi starea aparatelor.                                                                                     trebuinţează acum la tunsul oilor. Discul rotativ tăietor este aşezat pe

                                    m î n t U n cutremur violent co­
                                    respunde avertism entului: „vio­

                                                                                                                                                      ori în comparaţie cu cele mai             jo sia unui motor electric de mare viteză. Maşina se ascute automat şi tu n -\

                                                                                                                                                      moderne nave. Cheltuielile se             / de curat şi omogen oile la o distan ţă de 2-3 mm de piele.                               -
                                                                                                                                                      vor micşora cu 70 la sută.
Reanimarea unui electrocutai după

                     circa 30 de minute                                                                            In timpul studierii reliefu­       imprăşiierea norilor de grindină                                                 Ş tfafI c ă 60f)
                                                                                                                 lui pe malul sting al Pru­                ca ajutorai proiectilelor
                                                                                                                                                                                                                                         ....mai recent, prin „ochelari tran­
y w w \A /w w w > '                                                                                              tului, a fost găsit acest ou                                                                                          dafirii“ au început să privească şi
                                                                                                                                                                                                                                       găinile ? Crescătorii dc păsări din Ja­
  Un grup de medici de la in- ia activitatea, ca şi organele               tul poate să absoarbă lichide.        împietrit, lung de 8 cm., lat          La 3 octombrie 1961 viile cu            a norilor şi-a revărsat rezerva        ponia au aplicat ochelari cu lentile
stitutul superior medico-mili- respiratorii. Prof. Kristinov,                Tînărul care a fost reanimat        de aproape 6,5 cm., cîntă-           viţă nobilă din Kaketia (Gruzia)          de ploaie asupra viilor, fără a        de masă plastică pe ciocul unor găini
tar din Sofia, condus de prof. făcînd o incizie adincă în par-                                                   rind jumătate de kilogram.           au fost ameninţate de grindină.           mai conţine grindină.                  care s-au dovedit mai bătăioase. Pri-
Ghencio Kristinov, a obţinut tea stingă a toracelui, a des-                se află în prezent sub îngriji­       După analizele efectuate la          Pentru a le apăra de pagubele                                                    vindu-se prin ochelarii trandafirii, găi­
un nou mare succes: ei au chis pericardul şi a început                     rea permanentă a medicilor            muzeul din Lvov, s-a stabilit                                                    Această experienţă încunu­           nile au încetat de a se mai duşmăni.
reuşit să reanime un ttnăr os- masarea ritmică, cu mîinile, a              reanimatori şi neurologi. In          că oul a nimerit pe malul            mari pe care le-ar fi putut pro­                                                 Ba mai mult, 'au început să dea mai
taş care fusese electrocutat. La cordului decedatului. In acelaşi          tratamentul care se aplică lui        rîului acum 10-15 milioane           duce căderea grindinii s-au luat          nată de succes a fost rea­             multe ouă.
30 octombrie 1961, tînărul timp a fost aplicată respiraţia                 Doicinov se folosesc cele mai         de ani, şi aparţine unei pă­
Doicin Savov Doicinov, din artificială cu ajutorul unui                    moderne mijloace pentru con­          sări care trăia pe aceste            măsuri neobişnuite. De pe cul­            lizată în Kaketia de către                ... In urma efectuării unor experien­
satul Slivniţa, districtul Sofia, aparat de anestezie intratrahia-         trolul activităţii cordului şi        meleaguri în epoca oligoce-                                                                                           ţe de cîţîva ani s-a constatat că din­
a fost electrocutat de un cu- lă. Primele contracţii ale cor-              creierului.                           nului.                               mile munţilor înalţi din apropie­         o expediţie specială a Ins­            tre limbile dc pe glob papagalii în­
                                                                                                                                                      re, norii au fost împrăştiaţi prin                                               vaţă cel mai repede, limba latină ?
rent de înaltă tensiune în a- dului au apărut după cinci mi-                                                                                          exploziile unor proiectile trase          titutului de geofizică a Acade­
                                                                                                                                                                                                miei de Ştiinţe din Gruzia. Ea            ....Intr-un sat din Anglia ,,plîngc"
proplerea Sofiei. Moartea a nute de masaj, apoi activitatea                B O A LA C U R IO A S Ă                                                    special în acest scop. O parte            a fost formată dintr-o echipă          toată lumea, atît oamenii cît şi ani­
survenit instantaneu. Toate în- inimii a început să devină mai                                                                                        din nori au fost împrăştiaţi              de sinopticieni, un serviciu de        malele? Aceasta datorită faptului că
                                                                                                                                                      înainte de a se apropia de re­                                                   în localitate există o fabrică dc con­
                                                                                                                                                      giunea viticolă, iar o mică parte         radar, un serviciu de aerologie,       dimente care foloseşte ca materie pri­
                                                                                                                                                                                                de avioane cu reacţie, lansatoa­       mă ceapa.
                                                                                                                                                                                                re de proiectile etc.
                                                                                                                                                                                                                                          ...In Antarctica a fost prinsă o focă
cercările tovarăşilor săi şi a al- regulată. Curînd s-a restabilit Ş         Există unele persoane care pi-      un braţ complet lipsit de oasele     H O C H E I Ş L.. R E C L A M A                                                  ce părea că-şi pierduse.... capul ? Asta
                                                                           păindu-şi braţele sau picioarele      respective, reuşeşte să conducă                                                                                       numai la prima vedere, deoarece s-a
tora care le-au venit în aju- şi respiraţia spontană, apropi- <            nu simt în nici un fel existenţa      foarte bine automobilul. încă în                                                                                      observat că în realitate pielea de la
                                                                           oaselor respective. Şi totuşi a-      anul 1938 s-a semnalat existen­                                                                                       gîtul focii poate forma o încreţitură
tor de a-l readuce în viaţă au inău-se de normal.                       >  ceste persoane nu simt vreo du­       ţa unui tinăr care era în stare                                                                                       groasă sub care animalul îşi ascunde
                                                                           rere. Ele sint bolnave de boala       să ridice o greutate de 50 kg. cu                                                                                     capul.
rămas zadarnice. La circa 25 in cea de-a treia zi după ce <                lui Gorham.                           un braţ lipsit de oase ; el a m u­
                                                                                                                 rit in virstă de 70 de ani in u r­
de minute după producerea ac- tînărul a fost reanimat, a c ti-ţ              Această boală, una dintre ce­       ma contractării unei... pneumo-
                                                                           le mai misterioase pe care le         mii.
cidentului tînărul a fost tran- vitatea cardiacă se desfăşura              cunoaşte medicina, se semna­
                                                                           lează prin dispariţia progresivă        Tratamentele încercate : vita­
sportat la Institutul superior în bune condiţiuni, respiraţia                                                    mina D, hormonul paratiroid,
                                                                           a unui os : nici un fel de tra ta ­   androgene, calciu, vitamina B12,
medico-militar din Sofia.           a fost complet restabilită, iar        ment folosit pînă în prezent n-a
                                                                           reuşit să oprească această neli­      aminoacizii, extrasele placenta-
Aici a început de îndată o obrajii pacientului şi-au re-
                                                                           niştitoare desagregare.               re, transfuziile sanguine etc., nu
luptă dîrză cu moartea. Profe- căpătat culoarea. Parte din re-               La Washington trăieşte o fe­
                                                                                                                 au dat nici un rezultat.
sorul G. Kristinov şi medicii flexele cerebrale şi vizuale au J>           meie de 65 de ani care deşi are                                              In mod normal, pe puloverele            deze au ajuns la concluzia că
                                                                                                                                                      acestor hocheişti ar trebui să            spatele acestor jucători de ho­
E. Krusteva, M. Manolova, S. fost restabilite. De asemenea f,                                                                                         fie înscrisă denumirea echipei            chei pot constitui un loc po­
                                                                                                                                                      respective. Totuşi, setoase după          trivit pentru... a se face recla­
Filipov şi A. Stîcev au reuşit s-au constatat unele funcţiuni J                                                                                       cîştig, cîteva mari firme sue­            ma diferitelor mărfuri.

i ca inima lui Doicinov să-şi re- normale ale creierului. Vacien- >

S                                                                       <

' A A A A / a a a a a a a a a a */
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15