Page 100 - 1961-12

ps?. 4
M oscova:
si-a
MOSCOVA 28 (Agerpres). - TASS
transmite :
La 28 decembrie şi-a încheiat lu­
crările la Moscova Consfătuirea unio­
nală în problemele muncii ideologice.
Consfătuirea a discutat raportul
prezentat de L. F. llicev, secretar al
C.C. al P.C.U.S., „Congresul al XXII-
lea al P.C.U.S. şi sarcinile muncii ideo­
logice a partidului“. La discuţii au
luat parte 35 de persoane.
Făcînd bilanţul discuţiilor, L. F.
llicev a subliniat în cuvîntul său de
încheiere că la consfătuire a avut loc
un schimb constructiv şi creator de
păreri asupra problemelor fundamen­
tale ale muncii ideologice. Consfătui­
rea a arătat încă o dată că sub toate
formele arma ideologică a partidului
şi poporului sovietic este gata de
luptă.
—O —
A. I. M ikoian
va vizita
Republica Guineea
MOSGOVA 28 (Agerprts). — TASS
ti asm ite:
Anastas Mikoian, prim-vicepreşcdin-
te al Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S., va vizita Republica Guineea
la începutul lunii ianuarie 1962, ca
urmare a invitaţiei prieteneşti care i-a
fost transmisă de şeful guvernului Re­
publicii Guineea. In cursul acestei vi­
zite se vor desfăşura tratative pentru
întărirea colaborării între Guineea şi
\ U.R.S.S.
@ !PIE S C U R T ® IPIE S C U R T 6
KfEW. - In 1961 în R. S. S. Ucrai-
neană a fost realizată o producţie mai
mare decit în toţi cci cinci ani ai pri­
mului cincinal de după război, iar în
anul 1962 volumul producţiei indus­
triale va creşte cu 8,5 la sută.
DELIII. — In seara zilei de 27 de­
cembrie locuitorii capitalei indiene,
Delhi, au organizat un mare miting
in cinstea lui L. 1. Brejnev, preşedin­
tele Prezidiului Sovietului Suprem al
U.R.S.S. Cu acest prilej L. I. Brejnev
şi ,1. Nehru au rostit cuvîntări.
LEOPOLDV1LLE. - La 27 decem­
brie, L. G. Podgornov, însărcinatul cu
afaceri ad-interim al U.R.S.S. în
Republica Congo, s-a intîlnit cu
ministrul Afacerilor Externe al Re­
publicii Congo, Justin Bomboko
şi a avut cu el o îndelungată convor­
bire referitoare la relaţiile sovieto-con-
goleze şi situaţia din Congo şi îndeo­
sebi cu privire la situaţia diii Kalanga.
RO.MA. — La 27 decembrie au fost
reluate la Roma tratativele franco-tuni-
siene în problemele litigioase existen­
te între ambele ţări, şi în special in
problema Bizertei.
PARIS. — Din ordinul autorităţilor
poliţieneşti, în noaptea spre 28 decem­
brie a fost confiscat săptăminalul ,,L’
Express". Intr-un comunicat al direcţiei
w rup
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o <io o o o o 5 cxx>o o <x >o <x >o o o q o o o o o o o <x >o o o o o o o o o o o o perimentarea unei bombe termonucleare
Anul 1961 a fost anul Congresului
constructorilor comunismului, anul pă­
trunderii omului în Cosmos, anul îna­
intării impetuoase pe tot frontul con­
strucţiei paşnice a sistemului mondial
socialist, anul zădărnicirii unui şir dc
comploturi imperialiste.
La Congresul al XXI 1-lea al P.C.U.S.
a fost trasat pentru prima dată în is­
toria mişcării muncitoreşti planul con­
cret de construire a comunismului în
Uniunea Sovietică. Adoptînd noul Pro­
gram al P.C.U.S. Uniunea Sovietică a
deschis un drum larg pentru dezvolta­
rea continuă a societăţii omeneşti.
O mărturie strălucită a uriaşelor rea­
lizări ale socialismului, a torţei sale,
a rolului său de stegar şi de torţă mo­
trice a progresului au adus-o în anul
1961 zborurile în jurul Pămîntului ale
navelor cosmice sovietice, avînd la
bord pe Iuri Gagarin şi apoi pe Gher-
tnan Titov. Cel mai mare eveniment
„în decursul secolului“ a fost lansarea
cn succes de Rusia a omului în Cos­
mos. Cu asemenea cuvinte şi-a înce­
put V/. R. Hearst-jr, un articol în New
York Journal American“. „Statul care
a creat un accelerator de o putere uri­
aşă pentru lansarea unei nave de cinci
tone avînd Ia bord un om şi o teh­
nică ce i-a permis să se întoarcă să­
nătos şi teafăr, a recunoscut Hearst, a
tăcut uh salt colosal înainte într-o eră
nouă“.
Pătrunderea omului sovietic în Cos­
mos a avut o uriaşă influenţă asupra
întregii vieţi internaţionale. După cum
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189: 75- Taxa clătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R, nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai® — Deva
ULTIMELE ST IE I ULTIMELE ŞTIRI
MOSCOVA 28 (Agerpres). —
TASS transmite :
La Moscova $ fost dat publi­
cităţii mesajul adresat lui N. S.
Hruşciov de Jawharlal Nehru,
primul ministru al Indiei, în
care acesta mulţumeşte pentru
mesajul adresai cu ocazia reu­
nirii la India a teritoriilor aca­
¦m-
DELHI 28 (Agerpres). — TASS
transmite :
In ultimii 14 ani şi jumătate
în India nu a existat un eveni­
ment mai emoţionant decit eli­
berarea teritoriului Goa, a de­
clarat la 28 decembrie primul
ministru al Indiei, Nehru, la
Delhi în cadrul unei conferin­
ţe de presă. Lumea colonialis­
mului este moartă şi nu va mai
reveni, a subliniat primul mi­
nistru. Colonialismului trebuie
să i se pună capăt pretutin­
deni. Nehru a remarcat că men­
ţinerea rînduielilor coloniale re­
prezintă o absurditate.
Răspunzînd la numeroasele
întrebări ale ziariştilor, primul
ministru indian a declarat că e-
liberarea teritoriului Goa deve­
nise inevitabilă. Nehru a arătat
că folosirea forţei pentru lichi­
darea rămăşiţelor colonialismu­
lui de pe pămîntul indian a fost
o măsură întru totul justificată.
Eliberarea teritoriului Goa. a
subliniat primul ministru, era
extrem de dorită şi necesară. Ea
a stîrnit bucurie in ţările Afri­
cii şi Asiei. Nehru a remarcat
că coloniile portugheze planau
ca o umbră deasupra Indiei.
acestui săptămînal se arată că motivul
confiscării a fost faptul că săpâinînalul
a publicat un articol cu privire la ati­
tudinea poliţiei pariziene faţă de ele­
mentele ultracoloniaiiste din „organi­
zaţia armată secretă".
ROMA. — La 28 decembrie peste
50.000 dc muncitori tipografi din Ita­
lia au declarat o grevă generală de
48 de ore, cerînd majorarea salariu­
lui şi reducerea săptămînii de lucru.
WASHINGTON. — Agenţia Asso­
ciated Press anunţă că Biroul guverna­
mental dc recensămînt al S.U.A. a dat
publicităţii cifre în legătură cu migra-
ţicnea populaţiei de culoare din sta­
tele din sudul S.U.A. In perioada 1950-
1960 aproximativ 1.500.000 de negri au
părăsit statele din sudul S.U.A.
DJAKARTA. — In cadrul unei con­
ferinţe de presă care a avut loc la Dja­
karta, ministrul prim Djuanda a anun­
ţat rezultatele primului recensămînt al
populaţiei Indoneziei. Populaţia Indone­
ziei, inclusiv Irianul de vest, se ci­
frează în prezent la 95.889.000 oameni.
Potrivit datelor recensămîntuîui popu­
laţia Im nului de vest este de apro­
ximativ 700.000 de oameni. Populaţia
capitalei Indoneziei Djakarta, este de
3.000.000 oameni, iar oraşele Bandung
şi Surabaya, au fiecare cîte 1.000.000 de
oameni.
scria ziarul american „New York He­
rald Tribune“, „nimeni nu se îndoieş­
te de influenţa pe care o va exercita
asupra ştiinţei, politicii internaţionale,
şi, poate, chiar asupra soartei omenirii,
această minunată realizare“. Subliniind
faptul că Uniunea Sovietică deţine întî-
ietatea în domeniul ştiinţific, politic,
ideologic, „New York Herald Tribune“
vorbea şi despre importanţa zborului
cosmic al omului în jurul pămîntului
pentru „domeniul militar“. Intr-adevăr,
zborurile lui Gagarin şi Titov au ară­
tat că Uniunea Sovietică dispune şi de
o armă redutabilă de transport la ţin­
tă a unei încărcături capabile să po­
tolească poftele oricărui agresor. Ma­
rele stat socialist îşi pune însă în
principal uriaşa sa forţă materială, e-
conomieă, tehnico-ştifnţifică şi militară
în interesul consolidării păcii.
Anul 1961 a arătat o dată mai mult
că trăsătura distinctivă a timpului
nostru constă în aceea că sistemul mon­
dial socialist s-a transformat în fac­
torul hotărîtor al dezvoltării societăţii
omeneşti. Toate evenimentele acestui
an au fost dominate de iniţiativa mul­
tilaterală a Uniunii Sovietice, a între­
gului lagăr socialist îndreptată spre
lichidarea focarelor primejdiei de răz­
boi, spre dezarmarea generală şi to­
tala, spre rezolvarea pe calea' tra­
tativelor a problemelor internaţionale
litigioase, spre asigurarea-coexistenţei
paşnice.
Acesie iniţiative capătă o forţă deo­
sebită pentru că la baza lor stau rea-
/B tX 3 S X se sssis3 B J i
parate în trecut de portughezi.
Guvernul Indiei, se arată în
mesaj, este bucuros să releve că
guvernul sovietic a înţeles cau­
zele şi ideile care au determi­
nat acţiunile noastre şi este
profund mişcat de sprijinul şi
înţelegerea m anifestate de gu­
vernul sovietic.
Nici o ţară din iunie nu s-ar îi
putut îm păca cu o astfel de si­
tuaţie, a adăugat primul mi­
nistru.
Primul ministru Nehru a fă­
cut legătură între eliberarea te­
ritoriului Goa şi rezoluţia O.N.IJ.
cu privire la lichidarea colonia-
lismului şi la acordarea inde­
pendenţei ţărilor şi popoarelor
coloniale. Această rezoluţie, a
spus el, a fost adoptată aproa­
pe în unanimitate şi eu o salut.
Nehru a relevat, de asemenea
că. folosirea forţei pentru elibe­
rarea teritoriului Goa a devenit
inevitabilă deoarece Portugalia
a refuzat să aprobe această re­
zoluţie.
Nehru a condamnat vehement
teroarea dezlănţuită de autori­
tăţile portugheze în Mozambic
şi în alte colonii portugheze îm ­
potriva persoanelor de origine
indiană.
Bonn Oum încearcă
să zădărnicească
întîlnirea de la Vientiane
VIENTIANE 28 (Agerpres).
După ce prinţul Suvanna Fumma
şi prinţul Sufanuvong au sosit la
Vientiane pentru tratative cu Boun
Oum în problema formării guvernu­
lui de coaliţie al Laosului, Boun
Ouin a adoptat o poziţie provocatoare,
încercînd să zădărnicească întîlnirea
celor trei prinţi. După cum anunţă
corespondentul din Vientiane al agen­
ţiei Associated Press, Boun Ouin a
' declarat corespondenţilor de presă că,
după părerea lui, „nu este cîtuşi de
puţin necesară“ organizarea aceslei
înlilniri. Bonn Oum a declarat că nu
vrea să participe la această întîlnirc.
ie va
Caraads în
OTTAWA 28 (Agerpres). —
Ziarul „Financial Post“, organ al
cercurilor financiare şi industriale din
Canada scrie că în noul an Canada
va avea de rezolvat „probleme toarte
grave şi dificile".
Printre acestea se află problema şo­
majului. Vicepreşedintele societăţii „Du-
pont of Canada Limited“ F. Gapon,
unul din marii industriaşi canadieni
este de părere că în anul viitor din
cauza introducerii automatizării, şoma­
jul va cuprinde în Canada 15 fa sută
din întreaga forţă de muncă, iar peste
5 ani — 25 Ia sută.
O altă problemă este creşterea da­
lizările statelor socialiste în construc­
ţia socialismului şi comunismului ca­
re au determinat înaintarea sistemului
mondial al socialismului într-o nouă
etapă de dezvoltare. In întrecerea eco­
nomică, lumea socialismului ajunge
repede şi în mod sigur ţările capi­
taliste dezvoltate din punct de vedere
industrial.
Anul 1961 a confirmat încă odată
c.ă cu puternicul lagăr al socialismului
nu se poate discuta în limbajul forţei.
Cu toate că a criticat linia politică a
fui Eisenhower, „noua gardă“ a Parti­
dului democrat care s-a instalat în pri­
mele zile ale lui ianuarie 1981 la Ca­
sa Albă, n-a renunţat la vechea orien­
tare. Vechilor probleme nereglementate
li s au adăugat focarele noi întreţinu­
te cu rîvnă de imperialism. In 1961
cheltuielile militare ale S.U.A. au în­
registrat un record în timp de pace,
s-au înregistrat cele mai mari mobili­
zări în armata S.U.A. de la agresiu­
nea americană din Coreea, psihoza răz­
boinică a tost dusă la paroxism. Ga
răspuns propunerilor Uniunii Sovietice
de a se însănătoşi atmosfera din Euro­
pa, prin reglementarea paşnică a pro­
blemei germane, s-au făcut auzite în
¦ Occident chemări;',isterice la dezlănţui­
rea unii! nou război mondial. Dar,
datorită măsurilor energice adoptate de
întregul lagăr socialist, de toate forţele
iubitoare de pace, în 1961 au fost ză­
dărnicite comploturile cercurilor agre­
sive.
După cum ă arătat N. S. Hruşciov in
DRUMUL1 SOCIALISMULUI
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
/a 4- w
Părerile unui economist american despre
situa\ia economică a U.R.S.S. şi S.U.A.
NEW YORK 28 (Agerpres). —
TASS transmite :
Care a fost situaţia economiei
Statelor Unite şi a economiei
Uniunii Sovietice în anul 1961 şi
care sînt perspectivele lor pen­
tru Anul Nou ? Cunoscutul eco­
nomist Scott Nearing, autor a
peste zece cărţi, membru al Con.
siliului mondial al păcii, a vor­
bit despre aceste probleme unui
corespondent al agenţiei TASS.
Economia americană, a spus
el, este în plin proces de putre­
facţie, în pofida unui oarecare
avint moderat al producţiei din
ultimele luni. încercările stărui­
toare ale guvernului de a sti­
mula dezvoltarea economiei pe
seama sporirii cheltuielilor mi­
litare s-au dovedit inutile, a
spus el.
'ev! acîiuoiie
represive afe
PARIS 28 (Agerpres). —
„Prefectul poliţiei Parisului,
Papon, trebuie să demisione­
ze !“ — se spune într-un edito­
rial apărut în revista pariziană
„France Observateur“ şi în care
sînt condamnate cu asprime ac­
ţiunile represive ale poliţiei faţă
de participanţii la demonstra­
ţiile şi acţiunile democratice îm­
potriva activităţii teroriste a
„O.A.S.“.
„Se poate spune destul de
cert — scrie revista — că ati­
tudinea ministrului de Interne
faţă de O.A.S. este mai mult
decît echivocă ; este îndoielnică,
este de-a dreptul suspectă... Cît
despre prefectul poliţiei, Papon,
toată lumea ştie de partea cui
îi sînt simpatiile. Ordinele pe
care le dă Papon, şi telul în
care, sistematic, îşi recrutează
poliţiştii de trei ani de zile. din
rîndurile foştilor paraşutişti din
Indochina şi Algeria, nu mai
lasă nici-o îndoială...
La rîndul său, revista „Ex­
press“ relatează că atiudinea
de directă complicitate a func­
ţionarilor superiori din poliţie
avea de rezol v a l
anuí viitor
toriei publice. In decurs de opt luni
din anul curent ea s-a ridicat la peste
304 milioane dolari. Presa canadiană
recunoaşte că greutăţile prin care tre­
ce ţara vor spori din cauza creşterii
concurenţei din partea pieţei comune
europene în legătură cu apropiata ade­
rare a Angliei la această piaţă. Pri­
mul ministru Diefenbaker a tăcut re­
cent o declaraţie în care a lăsat să se
înţeleagă că în legătură cu aceasta Ca­
nada va întări şi mai mult legăturile
sale economice cu Statele Unite. Con­
secinţele sînt evidente : intensificarea
dependenţei economice şi polîhce a
Canadei faţă de capitalul american.
cuvîntarea rostită recent la Kiev, ex­
sovietice cu o putere egală cu 50 de mi­
lioane tone de trotil, a dezmeticit pe
unii revanşarzi şi pe protectorii lor.
Faptul că omenirea păşeşte în noul au
în condiţii de pace, demonstrează
ciarziviunea şi justeţea acestor măsuri.
Desfăşurarea evenimentelor interna­
ţionale a arătat din nou că, în condiţii­ Ia succesul unor tratative Est-Vest pen­
le în care statele dispun de armament
cu acţiune distructivă fără precedent,
dezarmarea generală şi totală repre­
zintă metoda cea mai eficientă de ga­
rantare a securităţii internaţionale. In
propunerile pe care le-a reafirmat în
acest domeniu guvernul sovietic a ară­
tat că omenirea nu are în prezent alta
soluţii decît să dea la fier vechi în­
treaga maşină militară şi să creeze o
lume fără armate şi fără arme. Acţio-
nînd pentru înfăptuirea dezarmării ge­
nerale şi totale, sub un strict control
internaţional. Uniunea Sovietică s-a
declarat gata să încheie un acord cu
privire la încetarea experienţelor cu ar­
ma nucleară şi termonucleară ca un
pas spre înfăptuirea dezarmării.
Care a tost însă poziţia puterilor
occidentale faţă de numeroasele pro­
puneri ale Uniunii Sovietice pentru re­
glementarea problemei germane, a pro­
blemei dezarmării generale şi totale, a
relaţiilor Est-Vest, a coexistenţei paş­
nice ? > ''
Luni în şir diplomaţia occidentală1a
încercat să respingă orice fel: de pro­
puneri în vederea tratativelor cu Uniu­
nea Sovietică. Totodată furnizarea ar­
mei atomice Germaniei occidentale şi
sporirea în general a cursei înarmări­
lor au fost principalul subiect al dis­
cuţiilor din cadrul sesiunii Consiliului
ministerial al N.A.T.O. In timp ce ia
Geneva puterile occidentale au respins
din nou propunerile sovicVce realiste
sa»^s??i:,TEigíg«^KS6Bg^ ^
Pentru confirmarea punctu­
lui său de vedere, Nearing a
arătat că indicele producţiei
industriale, publicat de Oficiul
federal de rezerve a fost în
1961 numai cu 14 puncte mai
mare, decît în 1955. „Aceasta —
a arătat Nearing — dovedeşte
că nivelul mediu de creştere nu
atinge nici măcar trei procente
pe an‘\’
Spre deosebire de aceasta, a
spus cl în continuare, economia
sovietică continuă să crească în
proporţie de 9 la sută pe an.
In anul 1962, a spus Nearing,
în economia sovietică se va con­
stata o dezvoltare şi un progres
continuu pentru realizarea o-
biectivului Uniunii Sovietice
de a depăşi Statele Unite în a-
cest domeniu hotăritor.
faţă de elementele „O.A.S.“ nu
se limitează numai Ia cadrele
de conducere ale poliţiei' din
Paris. Şi în provincie, unde au
fost încadraţi foşti poliţişti re­
traşi din Algeria pentru parti­
ciparea la puciul fascist din
aprilie, situaţia se prezintă la
fel. „In anumite departamente
din estul şi din nordul Franţei
— scrie „Express“ — poliţiş­
tii care au tost mutaţi din Afri­
ca de nord în metropolă, mai
ales în urma puciului din apri­
lie, au reuşit să-şi impună con­
trolul în întreg sistemul local
de poliţie, astfel că acum ei
sînt cei care controlează aceste
departamente...“.
La Uzina „Elelctroiajmaş“ -V. I. Lenin clin Harkov.;
IN FOTO : Asamblarea a două motoare electrice. duble cu o capacitate
13.200 kW.
pentru interzicerea experienţelor cu ar­
me nucleare şi crearea unui sistem de
control eficient asupra respectării aces­
tei interziceri, în comunicatul final al
intilnirii din Bermude dintre preşedin­
tele Kennedy şi primul ministru Mac.
miilan se vorbea despre „pregătirile în
vederea unor experienţe în atmosferă“
eu arma nucleară. Asemenea acţiuni
care nu pot în nici un caz contribui
tru reglementarea principalelor proble­
me internaţionale, apar cu atît mai pe­
riculoase cu cît ele au fost adoptale
aproape concomitent cu aprobarea de
către Adunarea Generală a O.N.U. a
documentului sovielo-american cu pri­
vire la dezarmare şi cu fixarea noii
componenţe a organului în cadrul că­
ruia vor fi purtate tratative în legătură N.A.T.O. în „a patra putere nucleară"
cu această importantă problemă. Acest
paralelism demască jocul dublu al pu­
terilor occidentale care, pentru opinia
publică afişează o oarecare dorinţă de
înţelegere, iar în culise iau noi măsuri
pentru sporirea cursei înarmărilor.
O asemenea politică nu poate să
ducă decît la un impas. Şi acest im­
pas al diplomaţiei occidentale' a deve­
nit mai evident ca oricînd în luna de­
cembrie, care a fost marcată printr-o
febrilă activitate diplomatică în vestul
Europei şi în S.U.A. Seria de între-
vederi occidentale începînd cu vizita
Iui Adenauer ia Washington şi Pa­
ris, întîlnirea miniştrilor de Externe ai refuzată de guvernul S.U.A. — î s-a
S.U.A., Angliei, Franţei şi Germaniei
occidentale, sesiunea Consiliului Uni­
unii Europei occidentale şi sesiunea
Consifiului ministeriat al N.A.T.O., şi,
însfîrşit, întîlnirea din Bermude dintre
conducătorii S.U.A. şi Angliei, au scos
cu putere în relief ceea ce agenţia
France Presse denumea „criza de încre­
dere din lagărul occidental". Nu întim-
plător o agenţie de presă americană
Nr. 2181
t^43L^^^xr>!Ctf.ysL»ur;
'g*"'r~» /—' i—1/
R. P. P O L O N A
V A R Ş O V IA 28 (A gerpres). 4
R ela tîn d despre im p o rta n tele succese rep u rta te de poporul j
polonez, agenţia PAP relevă că m inerii polonezi au în d ep lin it ]
p l a n u l a n u a l î n a i n t e d e te r m e n . FA a u e x tr a s a n u l a c e s ta T
•j105.500.000 to n e d e c ă r b u n e . A g e n ţ i a s u b lin ia z ă c ă p l a n u l a n u a l .
¦ja f o s t î n d e p l i n i t d e t o a t e m i n e l e , f ă r ă e x c e p ţie , c e e a c e p r e - j
1 zin tă o deosebită im p o rta n ţă . ]
1 O a m e n ii m u n c ii clin in d u ş i ria g rea a u r a p o rta t, de a s e m e - }
-jn e a , d e s p r e în d e p lin ir e a s a r c i n i l o r a n u a le in ce p r i v e ş t e p r o - ]
4 d u cţia globală. '] ¦*-
4 Cu l i zile în a in te de te r m e n au în d ep lin it p la n u l a n u a l')
^m u n cito rii din transporturi, c a n tită ţile de m ărfuri tra n sp o rta te {
^ U iLC U ao t-o tu U V l J U Ş V O i I ii J .'J U U u n u iL U i C U U U I U I L U ^ U Q U i t e l / U L t l i , * -j
] R . D. G E R M A N Ă
^ B E R L IN 28 (A g erp res). — '^
C o lectivu l m arelui c o m b in a t m eta lu rg ic „O st“ a pregătit
•}ţă r ii u n fr u m o s d a r d e a n u l n o u : r e c e n t, s-a în c e p u t c o n --j
1 struirea u n u i m a re rezervor dc g a ze în a lt de 106 m etri, a v în d ]
Ju n v o lu m d e 300 m e t r i c u b i. rA i n t r a t în f u n c ţ i u n e p r i m a 1
.{ p a r te a c o m b in a tu lu i c h im ic „ S c h w a r z c P u m p e “, c a r e , r e p r e - .]
i z e n t î n d o tre im e clin c a p a c ita te a d e p r o d u c ţie to ta lă a corn- 1
cbinatului, produce însem nate c a n tită ţi de brichete de huilă. 1
V eşti îm bucurătoare sosesc şi din p a rtea de nord a ţării.
[P o rtu l Rostoclc, p în ă n u de m u lt u n p o rt de im p o rta n ţă securi
[ dară, va deveni u n u l din tre ce le m ai m ari porturi europene. 4
[• U n a lt o b ie c tiv i n d u s t r i a l i m p o r t a n t a l 11.0. G e r m a n e e s t e }
(co n stru irea com binatului de prelucrare a petrolului de l a ţ
i Schw edt. C om binatul va fu n c ţio n a pe baza ţiţeiu lu i sosit p e ]
* c o n d u c t a p r i e t e n i e i “, c a r e v a tr a v e r s a te r ito r iile ţ ă r ilo r p r ie - 1
[ te n c U .R .S.S., P olonia, C eh o slo va cia , U n g a ria ş i R.D . G e rm a n ă -{
I R. P. BU LG A RIA 1
l
4
l SO F IA 28 (A gerpres). — 4
l 4
L iRiiie/vcvenni-t aLi» iVnio it/Ir a t Cî/n4K jf u n c ţ i u ntv\e„’ uLVnII/ Un Vo uUt Lc-Uo Jm/tUb ti/ntUabt UdRe m e t a l e .^
[ n e f e r o a s e în a p r o p ie r e d e P lo v d iv , c o n s t r u i t c u a j u t o r u l -j
l U .R .S .S . FA v a p r o d u c e în c ă i n a n u l 1962 3 0.000 t o n e d e z i n c 4
45.000 to n e de acid su lfu ric , iar în an ii u r m ă to ri v a p ro d u c e 2
j-'jSi 5 0 .0 0 0 to n e p lu m b . C o m b i n a t u l v a p r e lu c r a şi r e z id u ,r ilc -j
ic a re plită în p rezen t n u erau fo lo site. D in ele va produce a n u a l \
Ls u p l i m e n t a r 1 2 .0 0 0 to n e z in c ş l 2 . 0 0 0 to n e p lu m b . *1
I R. P , C H IN E Z Ă i
j
P E K I N 28 ( A g e r p r e s ) . —- 4
l a 20 decem brie a fo st d a tă în exp lo a ta re o secţie de la 1
[U zin a de vase em ailate din se n ia n . C apacitatea secţiei este I
{ d e 3.000 d e t o n e p e a n . C o l e c t i v u l D ir e c ţie i s ilv ic e d in l c i u n 1^
l ( p r o v in c ia H e i lu n tz ia n ) , a u î n d e p l i n i t c u 25 d e z ile î n a i n t e d e -)
t term en p la n u l de predare al m a te ria lu lu i lem nos. D e la în c e -]
L
[ putui cam paniei de ia r n ă p en tru c o n stru cţii de irig a ţii în re . 4
(. g iu n e a a u t o n o m ă S i n t z i a n - U i g u r ă a u f o s t c o n s tr u ite o tr e im e .!1
L din bazinele de a cum ulare m ari, m ijlo cii şi m ici.
f
totală de
rar™?-1osassea
caracteriza atmosfera în care s-au des­ La întîlnirea de la Viena din vara <
făşurat convorbirile inter-occidentafe ca acestui ap, preşedintele Kennedy i-a
„încărcată", iar in Occident a început declarat tovarăşului Hruşciov, că l
să circule anecdota că, cu cit mai des S.U.A. şi Uniunea Sovietică, cele doua
se întîlnesc reprezentanţii „aliaţilor“ cu mari puteri ale lumii, au ajuns la o 1
atît mai multe divergenţe ies la iveală. egalitate de forţe şi, în consecinţă,
ele trebuie să trăiască în pace şi să
Sesiunea Consiliului N.A.T.O. care tiu urmărească distrugerea reciprocă.
a avut loc la Paris în luna decem­ Chiar dacă aprecierea domnului Ken­
brie, a încercat să stabilească o plat­ nedy caută să tăgăduiască rămînerea
formă comună în reafirmarea vehe­ în urmă a S.U.A., ea conţine, totuşi,
mentă a agresivităţii membrilor o idee rezonabilă menită să promoveze
N.A.T.O. Ieşirile agresive lipsite de relaţii în stare să menţină şi să în­
realism politie s-au completat firesc tărească pacea în lume. Din păcate,
cu chemarea la o înteţire a cursei însă, acţiunile guvernului S.U.A. în
înarmărilor. Planurile de grăbire a domeniul intensificării cursei îtvarmă-
acordării generalilor nazişti a drep­ rilor, aţîţării conllictelor şi desuetei
tului de a dispune dc arma nucleară, „politici de forţă“ nu au concordat
prin proiectul de transformare a cu afirmaţiile şefului statului ameri­
can.
au fost puse la loc dc cinste. Ce se
urmăreşte printr-un asemenea plan a Dacă anul 1961 se încheie lără ca
dezvăluit limpede ministrul de Război situaţia explozivă din Germania sa
al R.F.G., Franz Joseph Strauss, care fie reglementată, acest lucru se dato-
a insistat ca pe trăgaciul atomic să reşte poziţiei refractare a puterilor oc-
stea nu 15 „degete“ ale tuturor mem­ cidentale faţă de tratatul de
brilor blocului agresiv ci — alături pace cu cele două state ger-
de cel al stăpînilor americani ai ar­ mane şi de transformarea Ber-
mamentului atomic — încă u n u l: cel linului occidental intr-un oraş liber,
al militariştilor vest-germani. Or, se demilitarizat. Atitudinea fermă a R.D.
ştie că militariştii vest-germani deţin Germane, care — cu sprijinul celor*
în comandamentul N.A.T.O. 130 de
funcţii dintre cele mai importante. lalie state participante la Tratatul de
Tocmai criminalului de război Hcu-
singer — a cărui extrădare pentru a la Varşovia — a închis Ia 13 august
fi judecat în Uniunea Sovietică a tost
accesul spionilor ş! sabotorilor din
încredinţat misiunea de şef al Comi­
tetului militar al N.A.T.O. cu sarcina Berlinul occidental — a dat o puter­
de a-şi spune părerea asupra „opor­ nică lovitură planurilor celor ce vor
tunităţii“ transformării N.A.T.O. în
„a patra putere atomică". să folosească în scopuri provocatoare
de conflicte „oraşul de front" dc pc
teritoriul R.D. Germane.
(Continuare în numărul viitor)