Page 101 - 1961-12
P. 101
PROLETARI DIN TOATE ŢAR ILE, UNIŢI-VA !
Anul XIIi. Nr. 2182 Sîm bătă 30 decem brie 1961 4 pagini 20 bani
14 ani de muncă rodnică SUCCESE
ÎN ÎNTRECEREA
In fiecare an, la 30 Decembrie po cese deosebite în ramurile de bază ale La obţinerea acestor succese şi-au
porul rornîn sărbătoreşte cu inima pli industriei grele, ramuri care au o im adus o contribuţie însemnată şi oame SOCIALISTĂ
nă de bucurie, aniversarea istoricului portanţă hotărîtoarc pentru continua nii muncii din regiunea Hunedoara.
act de răsturnare a monarhiei şi pro dezvoltare a întregii economii naţio Conduşi şi îndrumaţi în permanenţă de î Cei mai înalţi indici
clamarea Republicii Populare Romînc. nale. Astfel faţă de anul 1960 în 1961 către organele şi organizaţiile de partid de utilizare
Proclamînd Republica Populară Pomi întreprinderile Ministerului Metalur muncitorii, inginerii şi tehnicienii dm
nă poporul nostru a îndeplinit năzu gici şi Construcţiilor de maşini au ob marea majoritate a întreprinderilor au — Trebuie să lam inăm \
inţa de veacuri, aceea de a făuri un ţinut o producţie cu 20 la sută mai raportat îndeplinirea înainte de termen
stat democratic, liber şi independent mare, cele ale Ministerului Minelor şi a sarcinilor de plan. Încă de la 16 230— 245 lingouri Intr-un
în care şi-a luat soarta în propriile sale Energici Electrice cu 14 la sută, iar decembrie, bravii mineri din Valea Jiu
cele ale Ministerului Industriei Petro lui, au raportat îndeplinirea planului schim b p e n tru a lucra la
mîini. lului şi Chimiei cu 18 la sută. Deo anual. De asemenea şi-au îndeplinit
sebit de important este şi faptul că în planul anual cu 15-30 zile înainte de nivelul sarcinilor anului
De Ia memorabila zi de 30 Decem anul 1961 realizări însemnate au ob termen şi furnaliştii din Gălan, lumi
brie 1047 au trecut doar 14 ani. Sînt ţinut şi întreprinderile din industria nătorii dc la laminoarele dc profite din 1962 — a spus tov. N ico-
ani puţini la număr. Drumul parcurs bunurilor de consum. Acestea au sporit Hunedoara, furnaliştii din Hunedoara,
insă de întregul nostru popor este glo volumul producţiei faţă de anul trecut întreprinderile de industrie locală şi lae Serbau, şefu l secţiei
rios. Sub conducerea înţeleaptă a Part' • cu c'rca 19 la sută. multe alte colective. Totodată munci
dului Muncitoresc Rornîn s-au înfăp torii, inginerii şi tehnicienii din în B lu m in g din C.S.H ., cu
tuit obiective măreţe pe tot cuprinsul Succese importante s-au obţinut şi treprinderile regiunii au raportat rea
ţării. Să privim harta patriei şi vom în sectorul agricol, in prezent, a ară lizarea a 50 milioane lei economii su ocazia dezbaterii cifrelor
vedea cît de mult s-a schimbat înfăţi tat tovarăşul Gheorghe Gheorglâu-Dej plimentare Ia preţul dc cost.
şarea ci în aceşti ani. Noile agregate la recenta Consfătuire pe ţară a ţăra de plan. \
moderne, de mare capacitate de la Hu nilor colectivişti, gospodăriile agricole întreprinderile de construcţii au dat
nedoara, schelele petrolifere din regiu colective deţin rolul preponderent în în folosinţă oamenilor muncii în ac^st M unca a început cu
nea Oltenia şi Argeş, rafinăria de la agricultură ; ele cuprind 67 la sută din an cca. 3.000 apartamente în blocuri.
Brazi, fabrica de fire şi fibre sintetice suprafaţa arabilă colectivizabilă, fără elan. L u m in ă to rii din
de la Săvineşti, sînt numai cîteva exem localităţile de munte, ceea ce înseamnă In multe întreprinderi din regiunea
ple din construcţiile noi ale ţării. Nu pe.-te 5.000.000 hectare, şi grupează a- noastră oamenii muncii au pornit iniţia schim bul lui Viorel N eagu
există sat, comună şi oraş, uzină, fa proape 2 milioane de familii de ţărani tive valoroase care au condus Ia spo
brică, mină, întreprindere unde să nu colectivişti — în timp ce numărul în rirea producţiei, reducerea preţului de au la m in a t 283 lingouri
te întîmpine noul, realizările făurite tovărăşirilor s-a micşorat la circa 7.100, cost şi îmbunătăţirea calităţii.
de clasa muncitoare în alianţă cu ţă avînd 23 la sută din această supra in tr-u n schim b. In ziua de
rănimea muncitoare, conduse şi îndru faţă. Numai in perioada 1 iulie 1960 — Şi în agricultura regiunii noastre,
mate de partid. 1 decembrie 1961 în gospodăriile agri ţăranii muncitori au obţinut realizări 27 d ecem b rie a.c., lu m in ă
cole colective au intrat 867.000 familii deosebit de însemnate. Urmînd cu în
S-a schimbat mult şi faţa satului. de ţărani cu o suprafaţă agricolă de credere linia trasată de panici, tot mai torii din sch im b u l lui L u
Urmînd cu încredere linia partidului, 2.070.000 hectare. mulţi ţărani muncitori păşesc pe calea
tot mai mulţi ţărani muncitori îşi u- gospodăriei colective. In prezent G.A.G d o v ic ’A n d r ic a a u r e a liz a t
nesc de bună voie pămînturile în Trecerea în masă a ţărănimii mun cuprind 87 la sută din suprafaţa colec
G.A.G., lucrează cu maşini agricole citoare pe calea agriculturii socialiste tivizabilă. In această perioadă a fost cei m ai în a lţi indici de
moderne, obţin recolte îmbelşugate. confirmă pe deplin faptul că ea ur colectivizată în linii generale agricul
mează cu încredere linia trasată de tura raioanelor Alba, Sebeş şi Haţeg. utilizare la m inînă 293 lin
încheind anul 1961, oamenii muncii partid. Pe ogoarele înfrăţite colectiviştii au
din patria noastră fac un nou bilanţ. obţinut producţii sporite de produse a- gouri. M e rită fe lic ită ri la-
Este bilanţul realizărilor şi al victorii In acelaşi timp se fac paşi însem groalimentare.
lor dobîndite de întregul popor în lup naţi pe linia consolidării şi întăririi m inatorii N icolae Tom iş
ta măreaţă de înfăptuire a sarcinilor economico-organizatorice a unităţilor Păşim într-un nou an. Anul 1962, va
trasate de cel de-al III-lea Congres al agricole socialiste. Sporirea continuă a marca prima jumătate a planului de 6 şi M iron Voinea, cu p to ra
P.M.R. Anul 1961, cel de-al doilea an numărului de maşini unelte ce lucrează ani. Tocmai de aceea el are o mare
al pianului şesenal a marcat un pas în pe ogoarele înfrăţite, aplicarea reguli importanţă în îndeplinirea sarcinilor rii m a istru lu i Sam oilă
semnat pe drumul dcsăvîrşirii construc lor agrotehnice, dezvoltarea tuturor ra trasale dc Directivele cehii de-al 111- A
ţiei socialismului în patria noastră. murilor de producţie au condus la spo lea Congres al P.M.R.
rirea producţiei agricole globale şi Sem ciuc şi ajustorii m a i
Subliniind entuziasmul cu care ma marfă. In faţa noaîtră a tuturor stau sar
sele de oameni ai muncii participă la cini măreţe. Ele sînt pe deplin reali strului E m anoil Pop, care
înfăptuirea Directivelor Congresului, Creşte continuu şi nivelul de trai al zabile. Acest lucru a reieşit cu tărie
•tovarăşul Gheorghe Ghcorghiu-’Dej a oamenilor.muncii. Salariul real a cres in evidenţă cu prilejul dezbaterilor ci şi-au adus o co n trib u ţie
arătat cu prilejul Consfătuirii pe ţară cut în anul 1961 cu 16 la sută faţă dc frelor de plan. Cu acest prilej oame
a ţăranilor colectivişti că planul pro 1959. De asemenea au crescut cu mult nii muncii şi-au luat angajamente mo de sea m ă la o bţinerea
ducţiei globale industriale pe 1961 a şi veniturile familiilor ţărăneşti. Ca ur bilizatoare, îndrăzneţe, convinşi fiind
fost îndeplinit Ia 19 decembrie. Aceas mare a creşterii veniturilor populaţiei că le vor îndeplini. acestui succes.
ta va permite ca pînă la sfirşitul anu a sporit volumul desfacerilor de mărfuri
lui să se obţină o producţie mai marc cu 15 la sută faţă de anul trecut. In Să păşim în noul an cu toată hotă- C. RADU Prin cîteva întreprinderi care şi-au îndeplinit
ţaţă de cea planificată cu peste 3 la anul acesta s-au construit şi dat în fo rîrea şi convingerea că dind viaţă sar
sută. losinţă oamenilor muncii peste 35.090 cinilor trasate de partid vom ridica pe strungar
apartamente. o treaptă mai înaltă economia noas
1 ăcind bilanţul realizărilor obţinute tră naţională, vom îmbunătăţi conti înainte de termen planul anual înainte de termen
nuu nivelul de trai material şi cultural.
A nul acesta, colectivul în Valea Jiului Există aşa dar toate condiţiile nen- Avînd în vedere sarcinile sporite pe
dc m un că de la în tr e p r in tiu ca prima zi de lucru din noul au 1962, au fost luate Măsuri şi s-a ex
. nul J96.I a fost unul dintre cei să coincidă cu primul succes. Acesta tins turnarea pieselor în ciorchine şi
derea m inieră G lielar « s \ mai rodnici pentru minerii dm io forme supraetajate ceea ce va la
Valea Jiului. Tonele de cărbune s-au este, de fapt, angajamcnlul minerilor... posibilitate colectivului acestui sector
îndeplinit planul anual de scurs din abataje mai năvalnic ca ori- să folosească mai raţional spaţiul de
producţie cu 5 zile m ai cînd ; galeriile, săpate de vrednicii mi La C. S. Hunedoara turnare, să mărească productivitatea
devrem e. Succesul se da- neri de la înaintări, sînt acum mai
to reşte in m are p a rte e x întinse, mai frumoase. Tonele de căr _ j Itimele zile din '61. Ca peste tot muncii şi să îmbunătăţească calitatea
tinderii unor m etode m o bune extrase în afara planului s-au U şi în marele Combinat siderurgic pieselor turnate.
numărat în fiecare lună cu zecile de din Hunedoara se dă bătălia pentru în
derne de exploatare ca mii. In cele douăsprezece luni — mai cheierea anului cu realizări cit mai fru Munca entuziastă a întregului colec
m etoda cu înm agazinare, puţin 3 zile — producţia dată peste moase. Incepînd de la aglomerator şi tiv, dorinţa lui ficibinte dc a obţine
plan este de cca. 199.000 tone de căr piuă la modernul laminor de 650 mm., succese şi mai importante în 1962, îi
m etoda cu subetaje şi al bune 1 oamenii, antrenaţi in bătălia cu timpul,
produc noi tona de cocs, aglomerat, va da posibilitatea să se achite cu cin
în îndeplinirea sarcinilor de plan, da tele, p recu m şi m ecaniză- Fireşte, acesta este un succes de fontă, oţel şi laminate peste sarcinile ste de sarcinile ce i-au fost încredin
prestigiu. Apoi, planul anual pe între dc plan. ţate.
rea de seamă prezentată de tovarăşul j rii lucrărilor grele. S -a u gul Combinat carbonifer, a fost înde
plinit cu două săptămîni mai devreme. Numai in această,lună, pînă în ziua La I. F. Orăşfie
Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Con ţ o b ţin u t viteze de avansa- Dc fapt toate exploatările carbonifere de 29, colectivul combinatului a dat
siliului de Miniştri în cadrul lucrări a u . îndeplinit înainte de termen planul !!este plan aproape 18.000 tone produse Prin.curtea I. F. Oră.ştie se perindă
lor celei de a doua sesiuni a Marii y—>/—•/—I— R ă s p i a i ă , a m a s a s e I I ( re, in special in galerii, anual. Iutii colectivul minei Uricani siderurgice. Adăugaţi această cantita mulţi oameni. Unii poartă., pălă
Adunări Naţionale a scos în evidenţă (cu o lună şi ceva mai devreme), apoi te la cele 5.335 tone cocs, 54.206 tone rii verzi şi slraie de pădurari, alţii că
hoiărirca şi entuziasmul care caracte C olectivul E. M. V ulcan a P a rtid u l şi guvernul m u lt m ai m ari decit anul iu ordine: Pctrila, Vulcan, Lonea... aglomerat, 26.606 tone fontă, 9.651 to ciuli, iar o parte au pe ci pufoaice. Du
rizează pe fiecare om al muncii în în o b ţin u t an de an succese tot acordă o m are preţuire ne oţel Marlin şi electric. 5-1.336 tone pă felul in care îşi vorbesc, par a li
făptuirea sarcinilor trasate de partid. m ai frum oase in realizarea sar m uncii depuse de către tr e c u t. am După aceea, în abatajele Văii Jiu laminate finite produse peste plan in , stăpiniţi de o mare bucurie O bucurie
Potenţialul industriei noastre este în cin ilo r de p la n , situ in d u -se 'm e m ineri. O dovadă m ai m u lt Succese de seam ă lui, minerii au intensificat întrecerea 11 luni şi veţi avea tabloul muncii lăuntrică, despre care fiecare diptre ei
reu printre fru n ta şii întrecerii a acestui fa p t o consti pentru a dezvolta succesele obţinute. harnicilor siderurgişti. ştie ceva mai mult decit ceilalţi. Fap
continuă creştere. Acest lucru este ilus socialiste pe bazinul carbonifer tu ie şi su m a dc 2.291.849 f o s t o b ţ i n u t e şi- în c e p ri- . Ei au luat noi măsuri care să ducă !a tul este explicabil. Toţi ştiu că pla
al Văii Jiului. A nul acesta, el lei, acordată zilele tre creşterea randamentelor, la sporirea Adăugaţi la aceste realizări cele s- nul anual a fost îndeplinit cu 20 de
trat de faptul că sporul de producţie şi-a realizat planul anual de cute sub form ă de prim e veşte îm bunătăţirea caii- $ producţiei de cărbune şi îmbunătăţirea proape 30.000.000 lei economii peste zile mai devreme, că în cursul anului
p r o d u c ţie , c u 17 z ile m a i d e dc vechim e, unui num ăr calităţii acesteia. Hotărîrea unanimă a sarcina planificată de reducere a pre 1961, Ia întreprinderea lor, s-a reali
obţinut în anul 1961 faţă de 1959 este d e 2.900 m u n c ito ri, in g i- tă lii m inereului. A stfel, fost să se lucreze încă din luna de ţului de cost — rezultat direct al re zat uu indice de utilizare a masei lem
cembrie la nivelul anului 1962, ceea ce ducerii consumurilor specifice de cocs, noase de circa 57 la sută, uu indice
aproape o dată şi jumătate mai mare conţinutul de m etal a s-a şi reuşit in foarte multe sectoare. încărcătură metalică, combustibil ener
Cit priveşte planul de producţie, aces getic, ele. — indicii de utilizare ridi de mecanizare la doborit şi secţionat
decît întreaga producţie din 193S a Ro- ) } crescut fa ţă de anul trecut ta a fost mereu depăşit. De la chita caţi obţinuţi la furnale şi oţelării, adău mecanic de 26 la sută (cu 70 la sută
.j îndeplinirii planului anual de produc gaţi noile mărci dc oţeluri elaborate, mai mare decit in 1960), iar la scos-
d cu cca. 5-6 la sută. ţie, s-aii mai extras 62.000 tone cărbu noile profile de laminate produse, şi ta apropiat de 35 la sută (cu 240 la sută
mîniei burghezo-moşiereşti. vrem e. n e ri ş i te h n i c i e n i d c la -j t Cea mai. m a re c o n tr ib u - ne cocsificabil Ia Uricani, 57.000 tone bloul muncii lor va fi şi mai complet. mai mult decit în anul 1960) şi că pier
la Pctrila, 26.000 tone fa Vulcan, 55.009 derile în exploatare au fost reduse sub
In anul 1961 s-au înregistrat suc- ] JI I I—I»J u I u-1,, E .M . V u lc a n . ] tone la Lonca. Spunem ş: mai complet deoarece 4 la sută, faţă de 6 la suia cit erau în
1059.. De asemenea, mai ştiu că zilele
P rintre cei prem iaţi sînt \ ţie la în d e p lin ire a p la n u EBON O A I R U E n-am amintit nimic de eforturile ino trecute întregul colectiv s-a angajat
lui anual de producţie vatorilor, care au propus în acest an să îmbrăţişeze iniţiativa furnal iştilor
m inerii V asile B rinzeanu, din Gălan de a realiza în anul 1962
mai mult de 500 inovaţii (cele aplicate indicii prevăzuţi pentru amil 1905. Şi
In 11 luni din anul 1961, colectivele de L Traian Păcurar, E m anoil înainte de term en au adu acest lucru; le umple inimile de bucu
m u n că din regiunea H u n ed o ara au reali aduc combinatului; economii postcalcu- rie.
zat a p ro a p e 50 m ilioane lei econom ii p este B ordea şi G heorghe Drob, - ls-o m in e r ii dc la s e c to a late de pdsle 10.000.000. lei), deoarece
Dar, ceea ce ştie [iccare în parte este
( teh n icien ii Carol G olgoţ, rele V a d u l D obrii şi II, n-am amintit dc tehnologiile îmbună felul în care a contribuit In obţinerea
L L aurenţiu Farcaş şi A le- tăţite, de perfecţionările continue ale acestor realizări şi cum şi-a propus să
care au extra s la o laltă, agregatelor.
plan Ia preţui d e cost. Din a c e s te e c o n o ţ xandru Trestian. inginerii muncească pentru a da viaţă îndrăzne
mii se pot realiza: p în ă ieri, 7.331 to n e m i Este un bilanţ bogat cu care orice ţului angajament. Dacă a-i adresa o
L D u m itr u P le v ic h e a n u , ’A r - colectiv s-ar putea niindri şi care dă
[ cadie F odor şi m u lţi alţii, nereuri peste plan. asemenea întrebare brigadierului loau
garanţia că in 1962 va fi şi mai bo Ivaşcu- de la- sectorul de exploatare
i A. 1IOZIJ ALIC MAR IA gat în roade. Orăştie, ţi-ar răspunde fără doar şi
poate :
corespondent corespondentă
La noi, la sector, s-a aplicat me
PANOU toda de exploatare în trunchiuri şi ca-
Uirgc, au fost organizate brigăzi com
NICOLAE SUC1U, lOAN BÂRNA, G LIG O R TODICA, U. M. Cugir plexe cu plata în acord global, s-au
m a istru la cu p to a re le cu p r o m eca n ic de lo co m o tivă la d e m eca n iza to r fru n ta ş la S.M .T. executat o scrie de amenajări şi me
p u lsie d e la la m in o ru l de 650 po u l C.F.R. T eiuş. El a eco din A lba lulia. Folosind tra c ţ-, intern în sectorul turnătorii al U.M. canizări. In anul viitor, vom folosi mai
m m . a l C. s. H u n e d o a r a . A n o m isit in acest an, prin fo torul la întrea g a sa ca p a ci Cugir. Colectivul acestui sector bine aceste metode, utilajele şi instala
co n trib u it din p lin la în d e p li losirea raţională a forţei vii tate, el a reuşit să-şi reali ţiile şi vom munci astfel, incit brigada
nirea în a in te de term en a a locom otivei, o însem nată zeze planul anual de hantri şi-a îndeplinit primul pe uzină planul noastră să fie din nou fruntaşă in în
planului anual de producţie. în p ro p o rţie de p este 160 anual dc producţie. La unele repere, pla trecerea socialistă:
ca n tita te de com bustibil. nul anual a fost îndeplinit i nt o luni, iar
la sută. la întreaga producţie globală în 11 luni. Cit priveşte pe şeful de brigadă ulc-
— Noi — ne spunea tov. maistru Ni mistă lacob Marin de la secţia lăzi,
colae Rutcovschi, secretarul organiza sectorul de industrializare, ar răspunde
ţiei de partid — avem de realizat în cam in felul urm ător:
anul ce vine o producţie cu 15 la sută
mai mare ca în 1961. Sectorul nostru — De curind, la sevţia noastră, a
trebuie să fie întotdeauna cu un pas
înaintea sectoarelor de uzinaj pentru a tost introdus un nou flux tehnologii;..
asigura din prima zi a noului an în Străduindu-ne să-l stăpînim cît mai
deplinirea ritmică a planului în toa
te compartimentele uzinei. Ţinind sea bine, vom contribui din plin la reali
mă de această sarcină importantă, în zarea în 1962 a indicilor prevăzuţi
cadrul sectorului nostru se munceşte pentru 1965.
cu avînt pentru a asigura sectoarele
* cu piesele necesare realizării planului
I pe anul 1962.