Page 103 - 1961-12
P. 103
Nr. 2182 ÜR UMUL1 SOCiALISMULUT paf. 8
Ksaxsuna&ossaHK^^ msHSZSsaamsTK!ßssimissiSßZTOK^'sz®^»«iwOTauneamwtjmiimaraswraNssTOasa^^
Paşi m ari pe calea Un nou oraş pe harta TELEGRAME EXTERNE
mecanizării ® In regiunea Hunedoara, în regiuniiooococc -oooooo ooooooooooooooo In R .P .D . C o reea n ă : în d e p lin ir e a cu s u c c e s
anii regimului democrai-poyu-
Cu un ’deceniu şi jum ă 1958, în 1961 s-au extras din Iar, au luat fiinţă 19 cluburi o Era In vara a n u lu i .1959. v ia ta sa. P r im e le b lo c u ri a u L a p la n u lu i d e p r o d u e fie p e 1 9 6 1
tate in urmă, fiecare bul acelaşi fel de abataje 525.000 sindicale, 227 cămine culturale,
găre de cărbune era stro tone cărbune. Numai in pe 271 colţuri roşii, aproape 200 R L in iş te a p la to u lu i -„După fo s t d a te în fo lo sin ţă , ş i o d a - g PHENIAN 29 (Agerpres). — de energie electrică a fost înde
pit cu sudoare. In abataje rioada 1960-1961, producţia ex cinematografe, ’ 538 biblioteci Oamenii muncii din R.P.D. plinit in proporţie de 107 la
nu se afla alt utilaj în afara trasă din locurile de muncă ar dotate cu peste 1.0 0 0 .0 0 0 volu $ s a t “, d in m a r g in e a d e e s t a t ă c u a c e s te a ş i p r im ii lo c a Coreeană au îndeplinit cu succes sută, la extracţia de minereu
lopeţii, a securii, pichamerului mate metalic ale tuturor mine me de literatură politică, ideo planul de producţie pe anul de fier cu 1 0 0 la sută.
şi a vagonetului de lemn. Trans lor din Valea Jiului a crescut cu logică, beletristică, fehnico-ştiin- L sa tu lu i Streisingeorgiu a fo st tari s-a u m u ta t în case noi. 1961. întreprinderile industriale
portul se făcea in cea mai mare peste 100 la sută. ţifică etc, Q în treru p tă . Aici au p oposit E ven im en tu l a fo st sărbăto — anunţă Agenţia Centrală Te Un rol important la creşterea
parte manual, iar în unele ca^ legrafică Coreeană —- au înde producţiei l-au adus raţionaJi-
zuri cu cai. Locomotive erau A crescut mult şi cantitatea 0 Numărul artiştilor amatori <> c iţiv a o a m e n i. A u v e n i t c u r i t c u m se c u v e n e a d e c ă tr e plinit planul anual in proporţie zatorii şi inovatorii. Anul Îcesta
extrem de puţine, iar craţere de cărbune tăiat cu haveze şi se ridică în prezent la peste de 101 la sută, încă la data de au fost făcute 1 1 .0 0 0 de propu
nici atît. De maşini de încărcat combine. Pe întregul bazin car 29.000, Ei activează în circa 1.600 u n cam ion încărcat cu scin- constructori ca şi de noii lo 25 decembrie.. Planul producţiei neri de raţionalizări şi ino
nici nu se vorbea măcar. Aşa bonifer, faţă de 1960, în 1961, formaţii. Dintre acestea, peste vaţii.
dar, un mare volum de muncă sporul acesta este de 66 la sută. 1.000 formaţii îşi desfăşoară duri, lo p eţi, H rnăcoape şi catari. Acea clipă va ră m in e
manuală care cerea minerilor La mina Lupeni, acolo unde activitatea în unităţile din sis
rnari şi grele eforturi. mecanizarea a atins cel mai temul aşezămintelor culturale alte u n elte. S-au a p u ca t de m ereu în tip ă rită in m em oria
înalt grad, producţia extrasă do la sate. Numai la cel de-al
Cită deosebire între mun din abatajele unde tăierea se Vl-lea concurs al artiştilor ama m ăsurat şi trasat, apoi de p rim -furnalistului E ronim Fo-
ca de azi a minerului şi face cu haveze a crescut în 1961 tori, au participat 1.148 forma
faţă de 1958 de peste 5 ori. ţii, cuprinzînd 19.030 membri, s ă p a t. ray, astăzi pensionar, unul
cea de acum 15 ani I Astăzi ceea cc, faţă de cei de al V-lea
majoritatea operaţiunilor sînt Astfel de exemple, care să do concurs, reprezintă o creştere o A şa au în c e p u t să se scrie d in tre aceea care s-a u m u a --=
mecanizate. Transportul subte vedească creşterea impresionan de 697 formaţiii s»i 12.133 membri.
ran, de pildă, s-a făcut me tă a gradului de mecanizare al q p rim ele file din m o n o g ra fia ta t p rin tre primii, in noul ministrului A f a c e r i l o r
canizat In 1961 în propor minelor din Valea Jiului ar mai 0 Numărul manifestărilor or al R . D„ V ie tn am
ţie de 99,4 la sută. încărcarea putea îi date. S-ar putea vorbi ganizate anual de S.R.S,C. se ri g u n u i viito r oraş — oraşul oraş, şi a celorlalţi locatari. Mesajwi E x te rn e
materialului excavat din lucră despre creşterea vitezelor de a- dică la 8.000. In 1961 au fost
rile de înaintare se face cu ma vansare, de încărcarea mecani atraşi la aceste manifestări, pes 6 nou m u n cito resc Călan. B ar acesta a fost doar în
şini de mare randam ent; s-au zată în puţuri, de săparea cu te 909.900 participanţi. La orga
introdus pe scară tot mai largă foreze a suitorilor, de meca g O am eni harnici,en tu zia şti, cep u tu l. A proape în fiecare
havezele, ba chiar şi combine nizarea cu transportoare dintre nizarea acestora îşi dau con
Pentru cărbune ; în ultimul timp cele mai moderne a transportu cursul peste 2.400 intelectuali, b co n structorii T.R.C .H . s-a u lună, salba n o u lu i oraş s-a HANOI 29 (Agerpres). — subliniază că aceasta reprezintă un
s-au introdus multe perforatoa lui în abataje. S-ar mai putea, în cadrul a 35 brigăzi ştiinţifi După cum transmite Agenţia Viet act de agresiune armată directă, un
re rotative, care au un randa de asemenea, aminti faptul că ce, 15 universităţi publice şi o a p u ca t să înal- îm bogăţit cu nameză de Informaţii, la 28 decem atentat grosolan la independenţa şi
ment sporit. Dar cite exemple faţă de 1958, volumul de mate- muncitoreşti, 38 lectorate etc. brie, ministrul Afacerilor Externe ai suveranitatea Vietnamului şi o încăl
terial încărcat mecanic în gale § . . t e u n—n o u—o ra, ş a lte blocuri, in Republicii Democrate Vietnam, Ung care serioasă a acordurilor de Ia Ge
de acest fel nu s-ar putea da !' riile minei Lupeni — şi nu nu ° In anul 1938. existau în în Van Khiem, a trimis un mesaj pre neva.
mai aici, ci şi la Vulcan, Ani- treaga regiune doar 42 biblio o p e n tru s id e r u r - F i!e de m o n o g ra fie care s-au m u- şedinţilor conferinţei de la Geneva.
Deosebit de important este noasa etc., — a crescut în 1961 cu teci săteşti, dotate cu 26.026 o In mesaj se subliniază că după con In numele guvernului Republicii
faptul că înzestrarea tehnică a volume. In prezent, la sate, îşi o ferinţa de la Saigon a vicepreşedin Democrate Vietnam, Ung Van Khiem,
minelor din Valea Jiului creşte mai mult de 100 la sută. desfăşoară activitatea 351 biblio o g iş tii u z in e i «âs»«™ f aţ ţn aparta- telui S.U.A., Johnson, Statele Unite protestează cu hotărire împotriva in
de la an la an. Aceasta pe de o teci, dotate cu peste 620.000 vo şi-au intensificat amestecul militar în troducerii de trupe americane în Viet
parte prin extinderea şi perfec Exemplele date sînt cit se poa lume. Anual, fondul acestor bi go „ V ic to r ia “. C u fie c a r e n o u m e n t e e l e g a n t e ş i c o n fo r ta - $ Vietnamul de sud şi că aceasta poate namul de sud şi cheamă pe preşe
ţionarea procedeelor de muncă te de elocvente. Dovada cea mai blioteci se împrospătează cu duce Ia încălcarea păcii şi securităţii
şi mecanismelor existente, iar pe grăitoare a progresului tehnic peste 2 0 .0 0 0 cărţi. j s u c c e s a l c o n s tr u c to r ilo r , in b ile , m u n c ito r i, te h n ic ie n i, $' in Vietnam şi în Asia de sud-est. dinţi să facă un schimb de păreri
de alta prin introducerea unor o constituie noile condiţii de Atrăgînd atenţia asupra dislocării
noi metode de abatare, noi ti muncă ale minerilor, cîştigurile ° In sistemul învăţământului g m o n o g ra fia ora şu lu i s-a u tn - ingineri, şi fu n cţio n a ri. L de trupe americane şi de tehnică mi referitor Ia situaţia din Vietnamul de
puri de utilaje. Numai pentru lor. Nu puţini sînt minerii in de cultură generală, în anul litară în Vietnamul de sud, ministrul sud şi să adopte măsuri urgente pen-,
mecanizare se vor cheltui in Valea Jiului care cîştigă între şcolar 1948-1949, existau în re O scris m ereu a lte fa p te . In cei m ai bine de doi ani R Afacerilor Externe al R.D. Vietnam,
1962 cu 27 milioane lei mai mult 2.000 şi 4.000 lei în fiecare lună. giunea noastră, 103 şcoli. In a- şi ju m ă ta te , aici s-a u da t în V tru a îmbunătăţi situaţia şi pentru
decît în anul 1961. Bineînţeles cest an, există 171 şcoli. Dintre * ...O raşul sc în ă lţa vă zin d folosinţă oam enilor m uncii 9
că şi în 1961 s-au cheltuit sume Da, cită deosebire între mun acestea, în prezent, 28 ssnt de o cu ochii. La în cep u t a fo st <> a asigura aplicarea acordurilor de la
ca de azi a minerului din Valea nivel mediu (18 de zi şi 10 o doar u n bloc, apoi a lături al- 508 a p a r ta m e n te . Ş i c o p iilo r o
mari pentru introducerea de noi Jiului şi cea de acum aproape serale). L tu l. Şi n u m ă ru l lor a crescut <> Geneva.
20 de ani !... Oricine îşi poate g m ereu. De fiecare nouă rea- noilor locatari le-a fost fă - L
mecanisme. In 11 luni au fost da seama de acest lucru. Dar ® Numărul elevilor a crescut g Uzare din acest oraş, sînt cu tă în toam na acestui an o
cel mai bine remarcă deosebi o legate n u m e de constructori o
puse în funcţiune 35 locom oti rea acei care zi şi noapte mun în prezent la aproape 89.000, fa s harnici, oam eni care înfru n - o surpriză. In n u m a i 6 lu n i 9
cesc cu entuziasm in adîncuri,
ve de mină, 5 haveze, 137 trans ţă de 69.586 cîţi erau în 1943. f tind intem periile naturii au s-a construit şi pus în fu n c-
pentru a da patriei cit mai mult ţiu n e o şcoală m odernă cu 8
portoare cu raclete, 350 perfo 0 Numărul studenţilor Insti 9 ridicat blocurile. Z idarii din clase.
cărbune. O remarcă cu deosebi tutului de niine din Petroşani o echipa condusă de com unis-
ratoare pneumatice rotative, 3 a crescut din 1948. anul înfiin ...Pe şa n tie r m u n c a conţi- 5 M itingul c a d re lo r d id a c tic e
re acei care au îndeplinit pla ţării sale. de la 244 la 1.208. 0 tu l N icolac C im peanu, au nuă. Se în a lţă n oi blocuri. In din T o k io
maşini de încărcat pentru pu aceste zile. încă 40 de m u n - L
nul anului 1961 cu două săptă ° In învăţămîntul de pregăti .5 v e n i t p c ş a n tie r a p r o a p e din citori de la u zin a „V ictoria“ o TOKIO 29 (Agerpres). — introducerii în şcoală a sistem
ţuri, 2 0 0 coloane telescopice etc. re al cadrelor de muncitori şi se vor m u ta în aparta m en te o „Să înceteze represiunile îm
mâni mai devreme, acei care au tehnicieni (şcoli profesionale şi g p r im e le z ile . A u m u n c i t cil noi. A lte 53 a p a rta m e n te se X potriva cadrelor didactice“, au mului de învăţămînt pătruns de
Paşi mari s-au făcut pe calea o m u ltă sîrguinţă la m a jo rita - pregătesc p e n tru a p rim i g cerut participanţii la mitingul
adus patriei economii de circa medii tehnice), sînt cuprinşi în X tea blocurilor ce s-au ridicat g cadrelor didactice care a avut spiritul militarismului şi şovh
susţinerii lucrărilor miniere cu x aici. Cu m îin ile lor harnice au oaspeţi — ele fiin d la u lti- o loc la Tokio la 28 decembrie.
14.000.000 lei in mai puţin de prezent 6.370 elevi. g înscris fa p te dem ne de lau- o Mitingul a fost organizat în nismului. ,
mijloace moderne. 57 la sută din m ele finisaje. La alte 8 semn de protest împotriva sanc
un an, minerii din Valea Jiului ! 0 dă în construcţia oraşului şi blocuri, cu 176 a p a r ta m e n te 0 ţionării unui mare grup de pe Intr-o rezoluţie adoptată lă
totalul galeriilor executate în candidatul de partid N icolae se lucrează in te n s la zidărie. dagogi de la şcolile elementare
N. ANBRGNACHE şi medii din ţară pentru parti miting se exprimă hotărîrea ca
1961 au fost susţinute cu m ij M uga, m eşter, şi echipele ciparea lor la lupta împotriva
O raşul se conturează to t drelor didactice din capitală
loace moderne. La mina Lupeni, conduse de tov. Lucian N i- m ai m ult. C onstructorii ca
şi locatarii, se m îndresc cu Japoniei de a-şi apăra tovară-:
de pildă, în vreme ce în 1959, sipaşu, electrician, A lexan- ora şu l nou Călan. E ste rodul
m u n c ii lor, al grijii, c e o şii lor de luptă şi principiile îrn
s-au armat metalic 2.695 m. 1. g dru Szabo, betonist, N icolac poartă partidul şi guvernul
O Braicău, zidar, V asile Pop, $ văţămîntului democratic, de a
de galerie, în 1961 s-au susţi ^ instalator, şi m u lţi alţii. o
g ...L a 18 iu n ie 1960 în m o - o lupta împotriva ofensivei reac-
nut in acelaşi fel circa 7.230 g nog ra fia oraşului nou C ălan
ţiunii.
m. 1. Fireşte, acest lucru a avut o s-a înscris o nouă filă. Ea
nostru pentru crearea de con- o zm = .
drept efect creşterea substan A marca, u n u l din cele m ai im -
diţii to t m ai bune de via ţă o Franta ; M in erii d i ia foazi.mil
ţială a productivităţii muncii D ecaze^ iile continuă. greva
oam enilor m uncii. %
şi reducerea consumului speci
% p o rta n te e v e n im en te din V. FUR1R |
fic de lemn de mină. In aceeaşi
In clişeul de mai jos, aspect din noul oraş muncite-R PARIS 29. Corespondentul A- mina să importe cărbune din a.
perioadă, la aceeaşi mină, con gerpres transmite : ceste ţări.
>V resc, Călan. tV
sumul de lemn pe mia de tone Atenţia întregii Franţe mun Referindu-se Ia lupta eroică a
citoare este îndreptată în aces minerilor din Aveyron, ziarul
de cărbune a scăzut de la 45,1 te zile spre departamentul Avey- „Î/Humanitd“ relatează că în
ron unde daonai bine de 10 zile, semn de solidaritate cu minerii
m. c. la 38 m. c. 2 .0 0 0 de mineri şi familiile lor grevişti a luat naştere în aces
Succese de seamă au fost ob duc o luptă curajoasă împotriva te zile o mişcare de masă care cu
intenţiei autorităţilor franceze prinde reprezentanţi ai tuturor
ţinute în ceea ce priveşte susţi de a închide minele din bazinul păturilor populaţiei muncitoare
Decazeville sub falsul motiv al a Franţei. Astfel 307 primari
nerea metalică în abataje. Faţă nerentabilităţii. Adevărul este din acest departament au hotă-
că nu ncreritabilitatea acestui rît să-şi înainteze demisia la 31
de 31.152 tone cărbune cît s-au decembrie. Tot în semn de soli
bazin carbonifer sileşte autori daritate cu minerii din bazinul
extras din abatajele armate me tăţile franceze să procedeze la Decazeville, la chemarea Fede
concedierea celor peste 2 .0 0 0 de raţiei Naţionale a minerilor în
talic la mina Lupeni în mineri, ci presiunile tot mai toate întreprinderile departa
pronunţate făcute de Comuni mentului^ Aveyron au fost de
tatea Europeană a Cărbunelui şi clarate greve de scurtă durată
Oţelului şi de către partenerii ale muncitorilor şl funcţiona
„pieţei comune“ asupra guver rilor.
nului francez pentru a-1 deter-
Bugetul unei iarm Sărbătorim împlinirea* a 14 ani dc Cunoscuţi şi s ti maţ activ ta discutarea celor mai impor
la proclamarea Republicii Populare tante probleme internaţionale. împreu
¦» .-a -e*-s • •-5••«••*<‘Î Romîne. Spre orice domeniu de acti si l u m e a î n t r e a g a nă cu celelalte state socialiste, dele
vitate ne-am îndrepta privirile se gaţia ţării noastre a contribuit la
Minerul Nicodim Creţu, lucrează rea sistemului dc salarizare, redu conturează o profundă deosebire în trecut. Aproape in fiecare convorbire Astăzi produsele industriei rbrriîrieşti De aprecieri deosebite se bucură s1 adoptarea unor rezoluţii importante
la secţia Haneş a Exploatării minie cerea de preţuri au făcut să crească tre situaţia de ieri, a Roniîniei bur- cu oficialităţi, cu muncitori diri fabri sînt cunoscute şi preţuite in nume ştiinţa romînească contemporană. Ast şi îndeosebi cele releritoare la dezar
re „Gii. Doja“ din Zlatna. Fa şi să se îmbunătăţească an de a:i ghezo-moşiereşti şi cea de astăzi, a că sau ţărani se desprinde un senti roase ţâri ale lumii. Numai in 19bl fel Roman Jackobson, profesor la mare, lupta pentru lichidarea colo
milia lui este tipică muncitorilor condiţiile de viaţă ale oamenilor Roniîniei socialiste. Eram o ţară agra ment do mindrie faţă dc realizările R. P. Romînă a participat la 22 de Universităţile Harvard şi Massachu- nialismului, folosirea spaţiului cosmie
mineri din Munţii Apuseni. Soţia muncii. ră înapoiată, exploatată sîngeros de înregistrate“. De reţinut că aceste tirguri şi expoziţii internaţionale din setts din S.U.A., scrie: „Ştiinţa romî în scopuri paşnice. Referindu-se la
lui Lenuţa esic gospodină. Ea în- burghezie şi moşierimea locală şi de. aprecieri sînt făcute de un ziarist tre care cele de la Frankfurt, Viena, nească îmbogăţeşte ştiinţa mondială propunerea R. P. Romîne privind ela
-'rbcşlc de casă .şi pe cele două fe Nu-i deloc lipsit de interes să fa imperialiştii străini. Astăzi sîntem o reacţionar. El a văzut maşini şi trac Londra, New York, Gotteborg. Tokio, prin contribuţia sa de idei fecunde, borarea unei declaraţii internaţionale
tiţe : Laura şi Mariana, în vîrstă cem o comparaţie intre bugetul unei ţară care a înlăturat jugul exploată toare romîneşti, mari construcţii, via New Dclhi. Izmir şi altele. Romînia prin observaţiile şi descoperirile sale“. proclamînd principiile fundamentale
de 6 şi 3 ani. familii de muncitori din ţara noas rii capitaliste interne şi externe, care ţa nouă a poporului nostru şi poate cunoscută în trecut în Occident doar Nu întîmplător peste 1.000 de tineri ale promovării în rîndul tineretului a
tră şi a unei familii de salariaţi păşeşte viguros pe calea progresului de multe ori s-a întrebat: cum au fost ca importatoare de utilaj industrial din 51 de ţări studiază în prezent ideilor păcii, respectului reciproc şl
Ce venituri şi ce cheltuieli are americani sau italieni. In ţările ca economic şi social, în care a fost posibile toate acestea ? Să-i răspun exportă astăzi aceste produse în zeci în universităţile romîneşti, pregătin- înţelegerii între popoare reprezentan
această familie ? Pentru a ilustra pitaliste omul muncii nu are asi creată baza economică a socialismu dem transcriind cuvintele cunoscutului de ţări. Revista „Electrica! Times” du-se în domenii in care ţara noastră tul Arabiei Saudite arăta că ea cu
cît mai plastic acest lucru să dăm gurată ziua de mîinc. El poate fi lui. economist englez, lordul Boyd Orr, din Londra scrie: „Importăm din Ro a dobîndit o experienţă recunoscută. prinde : „cele mai nobile principii pe
cuvîntul cifrelor. Veniturile acestei oricînd aruncat afară de patron. Cîş- care scria după o vizită recentă tă mînia materiale electrice. O altă re care le-ar putea dori cineva pentru
familii sc compun din salariu, pri iigul său este mizer. Cea mai mare Schimbări profunde s-au produs şi cută în ţara noastră: „Noi credem vistă engleză „Machinery Lloyd“ sub Toate aceste realizări au creat ţării generaţiile viitoare“.
me de producţie, alocaţii de parte din salariu o reprezintă impo în relaţiile şi poziţia internaţională a că poporul romîn este fericit şi enlu- liniază : „Romînia a devenit o mare noastre un binemeritat prestigiu. Acest
zitele, chiria. O familie dc salariaţi ţării noastre. Să aruncăm o privire ziasmat de noul regim stabilit de re producătoare de utilaj petrolier şi este prestigiu internaţional R. P. Romînă Alegerea Romîniei ca membru neper
stat pentru copii şi prima de americani plăteşte pentru impozite spre trecut. Era o vreme cînd ţara voluţie“. capabilă să exporte aceste produse în îl pune în slujba promovării unei po manent al Consiliului de Securitate
vechime. Iată cum arată veniturile directe, chirii şi taxe comunale, asi noastră nu reprezenta în ochii ban zeci de ţări“. Iar revista elveţiană litici consecvente de apărare a păcii- a marcat aprecierea de care se bucu
acestei familii pe 1961 : Salariu — cherilor, fabricanţilor, politicienilor din Rolul hotărîtor pe care îl are Parti „Die Weltwoche" scrie îngrijorată: Alături de celelalte ţări ale lagărului ră activitatea ţării noastre în acest
18.416 le i; prime de producţie — gurări sociale şi medicamente o su apus decît petrol şi grîne, „Standard dul Aluncitoresc Romîn în această „Astăzi producţia romînească nu nu socialist, R. P. Romînă îşi aduce con for internaţional. Subliniind însemnă
1.174 lei; alocaţie de stat pentru mă care depăşeşte 54 Ia sută din Telefoane" şi „Astra roinînă". Bucu- uriaşă schimbare a înfăţişării ţârii mai că asigură nevoile proprii, dar tribuţia la transpunerea în viaţă a tatea acestei alegeri Franz Matscb
isopii — 4.S00 le i; primă de vechi venitul său. Un muncitor italian, reştiul era „micul Paris“, iar întreaga noastre este recunoscut chiar şi de aprovizionează India, China, Argen principiilor coexistenţei paşnice. reprezentant permanent al Austriei la
me — 1.200 Ici. Total 25.590 lei. bineînţeles care are dc lucru, cîş ţară era „Belgia Orientului". Şi toate ziarul reacţionar american „New York tina şi Franţa. In felul acesta indus O.N.U. aprecia că „Adunarea a tăcut
¦Să vedem acum cheltuielile făcute tigă între 250-300 lire pc zi. Ce se acestea se traduceau în franceză, ger Herald Tribune“ care sub semnătura tria romînească se anunţă la cuvînt Printre iniţiativele guvernului ro- o alegere bună. Romînia va depune
de această familie. Din venitul său poate cumpăra cu aceşti bani ? Nici mană, engleză în cîteva cuvinte: ziaristului Gaston Coblentz scrie des pe piaţa mondială“. aceleaşi eforturi ca şi pînă acum în
net, minerul Nicodim Petru şi-a cum măcar o jumătate dc kilogram de franci, mărci, lire, dolari. Dar în pre „dinamismul cu care comuniştii min se înscriu în mod deosebit pro sprijinul cauzei păcii“,
părat în acest an un aparat de radio carne. curată limbă romînească toate aces romîni îşi transformă ţara într-un stat Intr-adevăr astăzi Romînia a fost punerile în vederea îmbunătăţirii şi
tea însemnau recorduri mondiale la industrial". ştearsă pentru totdeauna din tabelele dezvoltării relaţiilor dintre statele bal Romînia a fost de asemenea che
„Bucureşti 500“, o mobilă dc bucă ...înfăptuirea prevederilor celui pelagră şi analfabetism, mortalitate statistice ale mizeriei şi înapoierii. canice. pentru transformarea peninsu mată să-şi aducă contribuţia la re
tărie, şi-a construit o bucătărie din de-al IlI-lea Congres al P.M.R. va infantilă şi şomaj, exploatarea cea Acest progres rapid a făcut posibil Dimpotrivă, realizările sale de astăzi, lei Balcanice într-o zonă denuclean- zolvarea unei probleme atît de impor
cărămidă şi şi-a lencuit casa pro duce la o creştere şi mai substan mai cruntă, ordine primite de la Pa un intens schimb comercial cu peste după cum scrie ziarul indian „Ihe zată. In legătură cu rolul pe care îl tante ca dezarmarea generală şi to
prie, nou construită, dih veniturile ţială a nivelului de viaţă al tuturor ris sau Berlin despre felul cum tre S0 de ţări, din toate continentele. Pe Mirror Daill“ : „Sînt de invidiat“. tală. Ea face parte din noul comitet
realizate î-ri anii anteriori. Pentru oamenilor muncii din ţara noastră. buie să acţionăm în cutare sau cu ogoarele Egiptului pot fi văzute trac joacă ţara noastră în peninsula bal desemnat de Adunarea Generală pen
toate acestea, cl a cheltuit 6.500 lei. Salariul real va creşte pînă în 1965 tare problemă internaţională. toare fabricate in Romînia, noile ex Creşterea nivelului de trai al oame canică cunoscuta ziaristă Genevieve tru a discuta problemele dezarmării.
cu 40-45 la sută faţă dc nivelul din plorări petrolifere din India se fac şi nilor muncii din Romînia, opitimismui
Familia lui Nicodim se hrăneşte a doua jumătate a anului 1959. Cît de îndepărtate ne apar acele cu ajutorul utilajului fabricat la Plo poporului romîn, satisfacţia pe care o Tabouis scria: „Este indiscutabil că Ieri la remorca puterilor imperialis
şi se îmbracă bine. Pentru hrană, Aceasta, prin sporirea salariilor no vremuri cu toate că nu a trecut de- ieşti, indonezienii construiesc şi cu aduce munca sa liberă, sînt relevate te, cunoscuţi doar prin dividentele
îmbrăcăminte, încălţăminte, cărţi, minale şi reducerea treptată a pre cit o perioadă foarte scurtă dm punct ajutorul cimentului importat din ţara de numeroşi vizitatori străini ai ţării avîntul uimitor al Romîniei constituie obţinute din petrolul romînesc, prin
ziare, spectacole etc., el a cheltuit ţurilor de desfacere la mărfurile de de vedere istoric. Realităţile noi ale noastră. „Romînia a situat India pc noastre. „Am întîlnit în Romînia, spu
16.614 lei. Asistenţa medicală este consum. Fondurile alocate din bu patriei noastre sînt atît de evidente harta mondială a petrolului“, scria de ne deputatul peruvian Rodrigues Jose, şi va constitui din ce în ce mai mult recordurile în analfabetism şi morta
gratuită. El are asigurat concediul getul statului în scopul îmbunătă îneît ele nu pot fi contestate nici curind revista indiană „Blitz News bucuria oamenilor de a trăi liber,
legal plătit, primeşte haine de pro ţirii nivelului dc trai contribuie la chiar de către acei care vin la noi Magazine“. Şi aceasta se întîmplă la în inima Europei un factor important litate infantilă, astăzi stimaţi şi pre
cu păreri vădit preconcepute. Iată ce numai 17 ani de cînd Romînia era stăpîni pe soarta lor, satisfacţia mun
tecţie şi alic avantaje. ridicarea bunei stări a populaţiei scria în ziarul american „New York nevoită să importe întregul său uti pentru reglementarea problemelor li ţuiţi pretutindeni. Şi aceasta pentru
Creşterea continuă a nivelului de prin satisfacerea, pe cheltuiala sta Times" ziaristul Paul Undenvood laj petrolier şi chiar să aducă şi spe cii şi optimismul puternic pentru vi
lului, a unor nevoi atît de vitale după o vizită făcută în Romînia: cialişti străini. tigioase, reglementare care va duce, că, după cum scria ziarul „The Bur
trai al muncitorilor noştri se dato- „Trebuie recunoscut că romînul de itorul tot mai fericit al fiecăruia, al
reşte grijii partidului şi guvernului ca locuinţele, învăţămîntul, ocroti rînd al cărui nivel de trai antebelic în sfîrşit la „un modus vivendi“ al uian“, „poporulromîn devenit stă-
care au in centrul preocupărilor era unul din cefe mai scăzute din întregului popor“.
rea sănătăţii, odihfta, pensiile etc. Europa, trăieşte mai bine decît în înţelegerii est-vest“. pîn al propriului lui destin, a con
omul şi nevoile sale. Imbunătiţi- In cadrul actualei sesiuni a O.N.U.,
struit pentru sine o societate bazată
delegaţia ţării noastre a desfăşurat
pe noi principii, fără exploatare şi
o activitate intensă particîpînd în mod
nedreptate socială“.
I. MANEA
rf*•9*l-t**lt- •.»•*«•»»t***>-*4*•
^1 ________ ?1____ J Ti l l . .Il'»—