Page 104 - 1961-12
P. 104
pá?. i DRUMUL SOCIALISMULUI »
Ni»; 2182
e o 1 o a n d e d o m n e ş t e c a p i t a I is 1
Trecîncl pragul Anului Nou, să aruncăm o privire acolo unde domneşte exploata „DAŢI-NE DE LUCRU ŞI PUNE“,
rea celor mulţi. cer muncitorii japonezi
In 1961, mai mult ca oricînd în trecut, monopolurile au încercat „să compenseze“ gre Potrivit datelor Ministerului oameni ai muncii pe care gu
utăţile situaţiei economice în care se zbate economia capitalistă, aruncînd noi poveri asu- Muncii, în diferite ramuri ale vernul „i-a copleşit cu binefa
pra oamenilor muncii. 1961 a fost totodată un an de luptă curajoasă şi dîrză dusă de producţiei din Japonia sînt an ceri“, dîndu-le în loc de lucru
clasă muncitoare, de toţi oamenii muncii din ţările captaliste împotriva ofensivei disperate indemnizaţii de mizerie.
a capitalului. gajaţi 2.250.000 de minori în
vîrstă de 15-18 ani. Despre soarta grea a şomeri
Am spicuit cîteva mărturii ale presei occidentale care oglindesc situaţia din lumea lor a vorbit locuitorul din Tokio,
capitalistă. Dar cum poate îi cuprinsă întreaga mizerie care apasă zeci şi sute de milioane Ziua lor de muncă se prelun Kubota, în vîrstă de 40 de ani.
de oameni şi lupta pentru un trai mai bun, într-o singură pagină de ziar ? geşte adesea la peste 10 ore. Acum trei ani. a spus Kubota,
am fost concediat şi cu greu am
„THE FINANCIAL TIMES“ fărarsiî furca trăsese Ei sînt folosiţi şi în schimburile găsit de lucru cu ziua la socie
în secolul XY de noapte. Din această cauză, tatea „Niţu“. Era o muncă fizi
S o lu ţia şom ajului în producţie se înregistrează un că grea. Cu toate că ziua mea
din S ta te le U n ite Turcia suferă de o racilă g ra v ă : mare număr de accidente în de lucru dura mai mult de 12
Multe milioane de ţărani care repre rîndul tineretului. Potrivit date ore, primeam 8-9 mii de yeni.
In ciuda unei redresări evidente restul ţării şi este nevoie de o zintă circa 80 Ia sută din întreaga Din cauza muncii istovitoare, a
a profiturilor în S.U.A., o pro perioadă mai îndelungată pen populaţie a ţării duc o viaţă ca în lor Ministerului Muncii, anul a. alimentaţie} proaste, a somnului
blemă serioasă continuă să ră- tru o eventuală redresare. Mul secolul al XV-lca. Ţăranii nu au ade cesta au avut loc peste 20.000 insuficient, a continuat Kubota,
mînă nerezolvată. Nivelul şoma te din aceste regiuni sint situa sea nici un fel de şcoli, nici un fel de accidente de pe urma cărora n u m îmbolnăvit de tuberculo
jului este mai înalt decit în ori te în părţile industriale ale de asistenţă medicală' şi nici un fel au avut de suferit minorii. 'Pes ză. Societatea m-a aruncat în
ce perioadă postbelică şi conti ţării. te 2 0 0 de minori şi-au găsit stradă. Kubota a povestit cum
nuă să se menţină astfel de mul de posibilităţi' de a dobîndi o viaţă moartea în aceste accidente. i s-a fixat o pensie neînsemnată.
tă vreme: Problema este şi mai serioasă civilizată. Patru milioane de ţărani Numai chiria pentru o cameră
în marile oraşe unde ea este turci nu au de fapt nici un venit şi -k mizerabilă, a arătat el, costă
La opt luni după ce această agravată de practicile discrimi trebuie consideraţi şomeri. In multe „Nu avem nevoie de promi 4.000 de yeni. Din cauza sctrmpe-
redresare a început, 6,8 la sută natorii din partea unor patroni. cazuri ţăranii sînt nevoiţi să trăiască siuni, daţi-ne de lucru şi pîine“.
'din forţa de muncă nu este f o Preşedintele Kennedy a nurriiţ în peşteri sau corturi pentru că nu aceasta este cererea adresată tei vieţii, numai în cartierul
losită în procesul de producţie, o comisie care să studieze pro: au locuinţă.'Potrivit aprecierii specia guvernului Ikeda de participan nostru, aproximativ 500 de fa
adică acelaşi procentaj ca în fe blema şomajului în rîndul tine ţii la conferinţa naţională a milii trăiesc sub poduri.
bruarie 196T, cînd recesiunea a rilor între 16 şi 21 de -ani şi-şă, liştilor, o creştere a nivelului de trai oropsiţilor vieţii, care a luat
fost la apogeu. facă propuneri pentru sesiunea sfîrşit la Tokio. La- ea au parti
în viitorul apropiat nu este cu pu cipat reprezentanţi a 2.0 0 0.000
(Aceasta afectează în primul de anul .v iito r a Congresului'
tinţă. Pămîriful este lucrat cu cele Anglia nu mm ave nevoie
rînd „regiunile 'din sfera de de Statelor Unite., Totuşi, şomajul
:mai primitive metode iar industria de mineri?
presiune“ din Statele Unite un în Statele Unite este o parte ai ţării este nedezvoltată.
Cărbunele esfe unicul izvor de ener lucrul şi vor chema şi pe tovarăşii Măria sa Clasa Muncitoare — luptătoare pentru idealu-
de nivelul şomajului a atins cel unei probleme mai mari, a folo Situaţia . Turciei este complicată şi gie naturală care se găseşte din bel lor din întreaga ţară la o grevă ge
şug în insulele britanice. Şi astăzi, nerală. riie oamenilor muncii. ( D e s e n d in „ P r a v d a “ ).
puţin 50 la sută, peste nivelul sirii eficiente a resurselor ţării,: mai mult de faptul că ţara, ca mem
industria carboniteră asigură două vcsSii :
mediu din ţară-din ultimii 10 economia, după unele' calcule, bră a N.A.T.O. are de suportat o po treimi din necesităţile ţării în ce pri
ani; Fiecare recesiune atinge lucrează încă cu 10-15 la sută vară militară deosebit de grea.
aceste regiuni mai mult decit- sub capacitate.
veşte combustibilul. De felul cum
FR A NTa ^ece s ă p iă m îiii «ie 1tip ia merg treburile în această ramură a
C r o n i c a l u p t e l o r d!e c la s ă d in a n u l 1 9 6 1industriei depinde bunăstarea a sute
In orăşelul m uncitoresc B ag- şi-a m ă r it c ifr a ele. a fa c e r i c u în c ă p ă ţâ n a r e r e v e n d ic ă r ile g r e - de mii de mineri şi membri ai fa In anul 1958 în întreaga Danemarca •. S-a desfăşurat 560 greve, la care au luat parte
nieux, situ a t nu departe de miliilor lor. In ciuda intereselor na lume au luat parte la luptele cea mai marc grevă din istoria 183 de mii de oameni. (In curs
Paris, se găsesc şase m a ri clă 20,8 la su tă . viştilor. A ceasta n u a p u tu t ţionale, guvernul, care este proprie greviste circa 30 milioane de ţării, la care au luat parte 150 de şapte luni au avut loc 2.140
diri care aparţin firm ei „Tho - tarul minelor, promovează o politică oameni, în 1959 — peste 40 de mii de oameni. greve la care au luat parte 716
G uvernul i-a încurajat pe infrin g e liotărîrea m uncitori- de reducere a extragerii dc cărbune milioane, în anul J960 — mai mii de muncitori).
m a s -G O u s to n “. ’A c e a s tă fir m ă şi de închidere a minelor. mult de 55 milioane oameni. Franţa: La greva generală
id e ţin e d e a s e m e n e a p a tr u u z i in d u stria şi „să n u c e d e ze in lor. Ei azi c o n tin u a t lu p ta , declarată în semn de protest Anglia : In iulie au avut loc
In perioada 1960-1985 vor fi închi IANUARIE-FEBRUARIE 1961 împotriva rebeliunii fasciste din 145 de greve, în afară -de cele
ne în regiunea pariziană şi fa ţa m u n cito rilo r“. G reve asem ănătoare au fost se 203—275 de mine, iar numărul care începuseră încă în luna
a lte zece întrep rin d eri răspin- minerilor va scădea cu cel puţin S.U.A. — Timp de două săp Alger, au luat parte 12 milioa precedentă.
dite în întreaga F ranţă. D upă cîteva să p tă m în i de d ecla n şa te şi la a lte in tre p rin - 120.000 în comparaţie cu anul 1958. tămîni a durat greva muncito ne de oameni ai muncii.
rilor din portul New York. Argentina: Ea 18 iulie mun
U zina din B agnieux produce pregătire, personalul u zin ei a deri ale com p a n iei situ a te în Pe de altă parte, în timp ce în Argentina: Au declarat gre citorii din întreaga ţară au de
şi asam blează instalaţii de ra Walles cresc cantităţile de cărbune Belgia: Proletariatul din în vă circa 2 0 .0 0 0 de lucrători din clarat o grevă generală de 24
dar şi u tila i electric. fo s t g a ta să trea că la a cţiu - reg iu n ea P arisului. In cele din nevîndut, compania de oţel din acea treaga ţară s-a aflat în grevă serviciile sănătăţii publice şi de ore.
stă regiune cere licenţe pentru a im timp de treizeci şi patru de zile. asigurărilor sociale.
In prim ăvara acestui an, ne. C o n ducerea sin d ica lă a u rm ă , g reviştii au o b ţin u t sa- porta cărbune din S.U.A., care în pre Aceasta a fost cea mai lungă SEPTEMBRIE-OGTOMBR1E
m uncitorii uzinei şi-au expri zent datorită reducerii tarifelor pentru şi mai înverşunată grevă la MAI-1UN1E
m a t nem ulţum irea fa ţă de si ales ca fo rm ă de lu p tă greva tisfa cerea u n eia din p rincipa- transporturile maritime, poate fi cumpă care au luat parte peste un mi S.U.A.: In septembrie au fost
tu a ţia lor şi au cerut m ărirea rat la un preţ mai lettm ca in Anglia. In lion de oameni. Iran : Au declarat grevă ca înregistrate 530 dg gj'gvp, la
salariilor. 'A dm inistraţia în tre de scurtă dura tă care trebziie lele revendicări — in tro d u ce- reclama pe care o face. compania pre drele didactice. Toate şcolile au care au participat 390.0b0 ele
p rin d e rii a r e fu z a t să le sa tinde că pentru binele societăţii in Franţa: In întreaga Iară s-a fost închise. Au declarat de ase muncitori.
tisfa c ă reven d ică rile, deşi in s ă se r e p e te o ri d e c î t e ori- re a d e c o n c e d ii p l ă t i t e . F e r tenţionează să producă oţel mai ief desfăşurat ziua luptei muncito menea grevă muncitorii texti-
cursul anului financiar 1959- tin, iar pentru aceasta are nevoie de rilor şi funcţionarilor din insti lişti. Spania: Au declarat grevă
eşte nevoie. Prim a dată m u n - severenţa m uncitorilor, fu n c- combustibil mai ieftin. tuţiile comunale. cîteva mii ele munc-itori din ra
1960 firm a „ Thom as G ouston“ Franţa : La 10 mai au făcut ionul San Seb'astian. Cîştigul
ca a fo st în treru p tă p en tru o ţionarilor, inginerilor uzinei, Este greu de arătat ce predomină Italia : Peste 200 de mii de grevă toii muncitorii feroviari. muncitorilor s-a redus cu 40 la
mai mult în această afirmaţie, fă argaţi din Sicilia au declarat sută. (Suvernul a trimis împo
ju m ă ta te de oră. De fieca re cu ra ju l şi u n ita te a lor au ţărnicia sau cinismul. In primul rînd, grevă. Dc asemenea, au fost Australia: Au luat parte la triva greviştilor detaşamente
dacă este vorba despre binele socie în grevă jumătate de milion de grevă peste 2 0 de mii de do de poliţişti.
dată, la a ceste greve scu rte au obligat in cele din urm ă pe tăţii. atunci ar fi mult mai simplu să funcţionari. cheri.
lu a t p a rte 80 la su tă din m u n patroni să "cedeze. L upta con fie reduse preţurile la oţel pe seama Ecuador: In întreaga ţară s-a
citorii, inginerii şi teh n icien ii tinuă. Ea se va term in a n u reducerii profiturilor care, în anul tre Chile : A avut loc greva ge Italia: Peste 1.5 milioane de desfăşurat greva generală de
uzinei. Conducerea uzinei a m ai atunci cind m uncitorii cut. s-an ridicat. în valoare netă, la nerală a docherilor. argaţi au declarat o grevă de 48 24 de ore, împotriva creşterii
vor obţine satisfacerea tu tu ro r peste 00.000.000 lire sterline. de ore. Ei au cerut efectuarea impozitelor.
MARTI E-APRI LIE reformei agrare.
c o n tin u a t insă să re sp in g ă cu reven d ică rilo r lor. In aceste condiţii, liderii Uniunii Anglia; A început greva la
naţionale a minerilor, nu au putut Japonia : La primul „val" al S.U.A.: In luna mai au avut uzina de automobile „Ford“ ;
rămîne indiferenţi. Luînd cuvîntul re ofensivei de primăvară a oame loc 620 greve. La ele au parti producţia de maşini a fost în
cent la conferinţa regională, preşe nilor muncii japonezi au luat cipat 165 de mii de muncitori. treruptă.
dintele Departamentului Walles a aver parte 5,5 milioane de oameni.
tizat guvernul că, dacă compania de A nglia: Au declarat grevă NOIEMBRIE
oţel din Walles va primi autorizaţie S.U.A. In primele patru luni 100 de mii dc muncitori din
pentru importul de cărbune, toţi mi ale anului în ţară au avut loc industria constructoare de ma Franţa: Greva generală a
nerii din această regiune vor părăsi 1.040 greve. şini. . cuprins întreaga ţară. Trenurile
1UL1E-AUGUST
Italia: Au luat parte la greve s-au oprit. Oraşele au fost cu
Cinci milioane de analfabeţi în Italia 9,5 milioane de oameni. fundate în beznă. Au înceta
S.U.A,: Au fost înregistrate comunicaţiile aeriene.
Lupta împotriva analfabetis blicate de U.N.E.S.C.O. relevă, = *su
mului este încă departe de a fi de asemenea, că „Italia se află
cîştigată. Ultima cifră oficială printre ultimele ţări în Europa D O U A LUM I FAŢA-N FATA
de 5 milioane de analfabeţi este
deosebit de îngrijorătoare. In in ceea ce priveşte fondurile Lumea capitalistă recunoaşte:
Italia mai există încă 7.000.000 alocate de stat pentru învăţă-
de semianalfabeţi întrucît 38 la mînt pe cap de locuitor“. John Kennedy: „Rămînem în cap de muncitor industrial, pre
sută din şcolarii italieni nu cum şi o rată mai ridicată a in
ajung să termine cele patru Şi această situaţie deplorabilă urma U. R. S. S. şi cred că tre vestiţiilor“.
clase elementare. Statisticile pu in domeniul învăţămîntului se buie să recunoaştem aceasta.
înrăutăţeşte pe fondul sporirii Valul evenimenteior creşte, iar „Life“ : „in ultimi} 44 de ani,
cheltuielilor militare legate de timpul nu lucrează în favoarea ideile comunismului atrag pe
participarea Italiei la N.A.T.O. noastră“. oameni într-un ritm incompara
bil mai rapid decit orice m işca
Muncitorii ele Ia îizinele dc automobile Billancourt — VS>%W.V^,V.'.V Dean Rusk : „Am impresia că re politică sau de altă natură.
Paris, demonstrează împotriva condiţiilor grele de muncă şi puterea, dinamismul comunis Ar îi absurd să se afirme că co
pentru pace în Algeria. SS PROFITS: POINTING TO RECORD HIGHS mului sînt în prezent mai mari muniştii nu au şanse să-şi aducă
decit vreodată în trecut“. la îndeplinire planul“.
,.
Jacob Javits, senator republi „United States News and
¦rpţ&M M c o r p o r a te p r o fits , a tf$ r t& x e w - ' can : „Ritmul progresului eco World Report“ scria recent că
nomic al S. U. A. nu este des ţelul urmărit de comunişti este
CRASUL CIFRELOR v<{»<V'? v> ? " >'if m tul de rapid pentru a obţine de a îmbunătăţi situaţia /¦clase
4TH tJUARTEB victoria în întrecerea economi lor nevoiaşe. De aceea com unis
o Potrivit statisticilor O.N.U., în şapte ţări. Gea mai mare creştere ... . gI«nV ,«-1L S3Ú ,9; fcímon că cu Rusia...“ „Cifrele prezen
lume există 500 de milioane de oa a fost înregistrată în ţările Amcricu i tate de agenţiile americane ara mul atrage pe muncitori şi in
meni care suferă de foam e; marea Latine şi în Extremul Orient. $30 8 @ M : tă că în Uniunea Sovietică se
majoritate sînt locuitori ai Amerlcn ?•!wX'm .. :vs-.w?: e-~w**.**.*.*> Înregistrează un ritm mai ridi telectuali atit în Occident cit şi
Latine, Kenyeî şi Africii de sud. o In Coreea de sud există uu doc cat în creşterea producţiei pe
tor la 150.000 de locuitori iar în nu în ţările slab dezvoltate.
® Potrivit datelor statistice oficia meroase localităţi nu există nici un
le. nutnăruf şomerilor din Ganada a spital. ^> m-f 1 Faptul că Anglia nu mai are nevoie de mineri şi învăţămîn-
crescut numai în cursul lunii octom tul superior din Franţa se scle rozează, că ţăranii au rămas în
brie cu 10.000 de oameni. Numărul • In Olanda cresc preţurile la mo ;\4 4 > Turcia la traiul de acum cinci secole şi în Germania Occiden
total al şomerilor canadieni se ridică principalele produse alimentare. Cos tală — prezentată în presa burgheză ca uri „miracol“ al dez
la 318.000 ceea ce reprezintă 4,9 la tul vieţii în această ţară a sporit în KrBTUOT voltării economice — preţurile cresc, reflectă trista realitate
sută din totalul forjei de muncă dis apâiseană.
ponibile în întreaga ţară. decurs de un an cu două puncte şi y.y.vvywMU'Xvv
este de 129 puncte în comparaţie cu Cauzele acestei situaţii sc găsesc în structura social eco
o Preţurile produselor alimentare 100 de puncte în 1951. TAUşm f ;* 1 mm 1 6 6 2 .vi-V nomică a acestor ţări, în povara tot mai grea a uriaşelor
în ţările capitaliste au înregistrat în ESTIMATE - cheltuieli legate de intensificarea cursei înarmărilor.
ultimii ani o tendinţă permanentă de • In ultimul timp în Austria, s-a iW W M............;X-xyx-':x-xX:;: >)> Lupta desfăşurată de oam enii muncii din ţările capitaliste,
creştere. Intre anii 1953-1960, dintr-uu înregistrat o nouă scumpire a preţu iit'Katje.sţ:s» V .S . -a « * ' t<>>' ifOriS-WW«s(x>»v X. fix>/•: de masele largi populare îm potriva exploatării, a mizeriei şi a
total de 68 de ţări, preţurile produse rilor la produsele alimentare. A fost . s wiws s. w e m e «->v consecinţelor războiului rece este însufleţită de imaginea lu
lor alimentare au crescut cu peste anunţată creşterea preturilor la carne p:::S minoasă a dezvoltării impetuoase a economiei Uniunii Sovie
20 Ia stită în 28 de ţări, cu mai pu cu 2 pînă la 5 şilingi la kilogram. tice şi a celorlalte ţări socialiste şi creşterea nivelului de trai
ţin de 20 la sută în 33 de ţări ş< Populaţia Austriei a avut de supor m al populaţiei din aceste ţări.
s-au menţinut constante numai în tat scumpiri de preţuri la mai • multe
articole de larg consuni, precum ş1 Graficul publicat de „Unites States News and World Re port“, ilustrează creşterea profi (PAGINĂ ALCĂTUITĂ CU C ONOURSUL AGERPRES).
la unele tarife. turilor monopolurilor din S.U.A. După cum reiese din grafic,profiturile vor creşte în 1962 şi
mai mult.
Redacjia şi adminfşfraţia ziarului; sin 6 Martie or. 9, Telefon: 158; (89; 75- Taxa pfătîlă In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T.I.R. nr. 264320 din 6 noiembrie 1949. as Tiparul: Întreprinderea poligrafică .1 Mai“ <— Deva