Page 105 - 1961-12
P. 105
i ' ont- 3
unvcksara-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-TA !
socialismului
&*$&*vţs•* .
?IÉ IM í Duminică 31 decembrie 1961 | 4 pagini 20 bani J
Anul XIII. Nr. 2183
SUCCES !M NOUL AN Sărbătorirea pomului de iarnă
Cu fiecare an ce se înscrie pe toţi coi din tim pul regimului de Anul acesta s-au alocat din fondurile Consiliului Central al Sindicatelor ,
răbojul vremii, oamenii s-au de democraţie populară, în care, din R.P.R., în vederea organizării pomului de iarnă pentru copiii oameni-,
prins să-şi adreseze urări. „Anul poporul nostru eliberat de jugul lor muncii din regiunea noastră, 1.G88.200 lei. Zeci de mii de copii au,
nou fericit ! La mulţi ani ! Suc exploatatorilor, sub conducerea primit cu acest prilej daruri dintre cele mai frumoase şi atrăgătoare. In'
cese In noul a n i“. Sînt urări care partidului, îşi face singur rîndu- j toate întreprinderile şi instituţiile s-au organizat serbări ale pomului de iar
cuprind în ele b’ucuria înfăptui ială în propria casă, gospodă-
nă şi carnavale ale pionierilor.
rilor unui an trecut şi încredere rindu-se cu chibzuinţă şi trage La C. S. Hunedoara din Petreştl, serbarea pomu
în rodnicia zilelor pe care la va re de inimă. lui de iarnă a constituit un
aduce anul viitor. Pentru copiii siderurgişti- prilej de bucurie. Copiilor de
Şi cum n-ar fi aşa, cînd peste lor hunedoreni Moş Gerilă a aici li s.au împărţit pachete
Cu pluguşoare, sorcove, cînte- tot unde te îndrumă paşii te venit rnai devreme. In ziua dei cu jucării, bomboane şi alte
ce de turcă, expresie a geniului întîmpină ea nişte flori minu 27 decembrie au primit da lucruri utile.
autorilor anonimi, poporul nos nate, semnele noilor orînduicli, ruri peste 2.500 de copii. Da La I. F. Sebeş
tru face astăzi din sărbătoarea in care cei ce muncesc trăiesc rurile primite, constînd dirt
revelionului o sărbătoare de bu ani tot mai fericiţi, înscriind în jucării, dulciuri etc., au stîr- Peste 1.200 de pachete, unul
curie s»i încredere în viitor. cartea de aur a omenirii, după nit bucuria celor mici:
exemplul Uniunii Sovietice, tot mai atrăgător ca celălalt, din
Cit de deosebit răsunau gla mai grăitoare succese pe drimful La U. frî. Cu gir
surile urătorilor în trecut, la desăvîrşirii construirii vieţii noi. care nu au lipsit bomboane
ferestrele caselor umile ale pro Aseară, în Jurul pomului
letarilor sau la uşile bordeie Şi anul care a trecut a fost un de iarnă din faţa clubuluL le, cărţile şl jucăriile, au fost
an bun, pe care minerii, side- muncitoresc, s-au strîns co
lor reci ale ţăranilor, îmbătri- rurgiştii, constructorii, oamenii piii metalurgiştilor din Cu primite aseară cu emoţii şi
niţi înainte do vreme, veşnic în muncii de pe ogoarele hunedo- gir. Ei au primit ca daruri ar-
fom etaţi şi hăituiţi de biruri şi rene, alături de întregul nostru ticole de îmbrăcăminte, în bucurie de către copiii munci
lăcomia jecmănitorilor. Urările popor, l-au încheiat cu nemă călţăminte, cărţi, jucării, re
tradiţionale jiu-şi găseau împli surate succese, păşind spre vii chizite şcolare. După împăr torilor forestieri din toate!
nirea de cit pentru cei avuţi. tor cu încrederea şi mîndria de ţirea darurilor, a avut loc uri
Doar ei puteau să-şi lun a vesti că au fost totodată con carnaval al pionierilor. sectoarele I. F. Sebeş. Printre
gească anii făcînd din noapte temporanii primelor zboruri cos
zi, culegînd roadele nemuncite, mice şi martorii celui de-al La G .A .S. Petreştî aceştia se numără şi elevii
lăfăindu-sc în risipă şi huzur, XXII-lea Congres al P. C. U. S.,
pc seama sudorii oamenilor Şi pentru copiii muncitori fruntaşi la învăţătură Cornel
lor de la gospodăria de stat
Adam, 'Mariana Opincaru,
¦Lucia Manlu, Iulian Ghiţă, Lu
cia David şi alţii. După ce
copiii au recitat versuri şi au
rostit un pluguşor, teatrul
de păpuşi organizat de comi
tetul sindicatului, a prezentat
un spectacol plăcut şi atră
gător pentru cei mici. *
- t S - d -------
muncii. care a deschis larg omenirii In al doilea an al şesenaltilui Solemnitatea mmînăm
Pentru cei ce trudeau pe o- perspectiva înfăptuirii pe baze unor decoraţii
reale a visului ci de aur — comu
geare, în mine, fabrici şi uzine, nismul. ^
fericirea se mărginea la un co
drii uscat dc pîine, iar de mul Noul an se vesteşte şi mai bun, au crescut cu peste 35 fa sută. Sîmbătă la amiază la Pala „Steaua Republicii Populare
te ori nii-l aveau nici pe aces un an al cuceririi unor noi iz- De fapt, în baza acestei fru tul Marii Adunări Naţionale a
ta. Ei nu puteau aspira la mulţi binzi, de către forţele păcii şi în su fle ţiţi de D irectivele celu i d c-a l III-lea Congres al moase realizări, furnalişijii s-au avut loo solemnitatea înmînării Romîne“, clasa 11-a.
ani de viaţă, neavînd asigurată socialismului, un an mănos şi angajat să realizeze încă in
nici ziua de mîine, iar în ceea plin de succese pentru oamenii p a rtid u lu i, oam enii m u n cii din regiunea noastră, alături de în 1962 indicii de utilizare prevă Pentru activitate îndelungată
ce priveşte siiccesele, singurele muncii din ţara noastră. zuţi pentru 1965. Nici nu mai
pe care şi le doreau, erau cele treg u l popor, au co n tin u a t cu şi m ai m u lt clan m unca p e n Încape îndoială că şi d,e astă- unor decoraţii. şi merite deosebite în muncă,
în lupta împotriva exploatatori Păşind pragul noului an, urăm dată angajamentul lor va fi
lor pentru un trai mai omenos, tuturor oamenilor muncii din tru a produce m ai m u lt şi m ai hun. H otărirea unanim ă a fost tradus în viaţă. Au participat tovarăşii Avram cu prilejul împlinirii a 100 dc
o soartă mai dreaptă. regiunea noastră noi şi noi suc realizarea în a in te de te rm e n a ob iectivelo r p la n u lu i de 6 ani. Bunaciu,'vicepreşedinte al Con ani de la înfiinţarea Grădinii
cese, pentru a face ca următorii Productivitate c u 35
Despre anii bogaţi în roade se ani să devină (lin ce în ce mai 1A s tă z i se în c h e ie a l I l - l e a a n a l ş e s e n a lu lu i. Să v e d e m ce siliului'ele S.tat şi Grigore Gea- Botanice din Bucureşti, s-a
spune că sînt ani buni. Arii brini, huni, luai bogaţi. au rea liza t în acest tim p citeva colcclive de m u n că din reg iu la su tă m ai m are mănu, secretarul Consiliului de
din ce în ce mai buni, au fost nea noastră. conferit Ordinul Muncii clasa
La mulţi ani, tovarăşi ! Colectivul de muncă de la
întreprinderea minieră Ghelar a Stat- 4,u asistat reprezentanţi III-a, prof. itniv. Ion Tarnav-
acordat o atenţie deosebită in ai Ministerului Invăţărnîntului
troducerii tehnicii- noi în proce şi Culturii şi (Aeaderniei R. P. schi. * i ' ¦ «-?*
Rorriîne..
Au redus consumul fi realizată cu mult înainte de sul de producţie. Astfel, a fost Or'dinul Muncii clasa III-a a
de lemn de mină termen. extins perforajul umed, in m ul
te locuri de muncă încărcarea Pentru merite - ’deosebite în fost conferit solistei lirice Elena
Susţinerea lucrărilor miniere Indici de utilizare domeniul ştiinţific, .cu prilejul Rădulescu-Zamoră, pentru me
cu mijloace moderne a luat o sporiţi materialului excavat se face cu împlinirii a 80 'de ani s-a
mare amploare la Exploatarea maşini de încărcat, transportul conferit academicianului Gh. rite ’deosebite îri muncă, cu pri
carboniferă Lupeni. Aici, aproa La secţia furnale a uzinei se face în mare parte mecani Oprescu, Ordinul „Steaua Re
pe jumătate din producţie o „Victoria“ din Călan s-au luat zat. lejul împlinirii a 50 'de ani dc
dată din locuri de muncă ar măsuri pentru creşterea indici
mate metalic. Faţă de 1959, in lor de utilizare a agregatelor şl Dar cel mai important succes activitate artistică.- ¦
anul 1961 s-au armat metalic deci a producţiei de fontă. In în această direcţie este intro
de peste 3 ori mai mulţi m.l. tre altele a fost ridicată tem pe ducerea şi extinderea a noi m e Tovarăşul Avram 1 Bunaciu,
de galerie. In abataje, susţine ratura aerului insuflat la 700
rea metalică a crescut faţă de grade Ceisius, s-a mărit intensi tode de exploatare, ca metoda publicii Populare Romîne“ cla vicepreşedinte al Consiliului do
1959 de peste 16 ori. tatea de ardere prin folosirea cu înmagazinare, cu subetaje şi
mai raţională a suflantelor, s-a metoda combinată. sa I-a. • ' . .i Stat a felicitat călduros pe cei
Fireşte, toate acestea au dus redus la jumătate durata opri
De asemenea, a fost redus Pentru merite deosebite în decoraţi.
la reducerea consumului de lemn rilor pentru reparaţii planifica personalul neproductiv prin ocu
parea lui la locurile de muncă domeniul ştiin.tifid, e u . prilejul In numele celor " decoraii,
de mină. In cei doi ani ai şe te. A crescut, de asemenea, gra direct productive.
împlinirii-a. 7.5 ele-ani, a: fost acad. Gh. Oprescu a mulţumit
senalului, la mina Lupeni con dul de calificare al oamenilor, Toate acestea au făcut ca pentru înaltele distincţii pri
productivitatea muncii in aba conferit- academicianului Ale mite.
sumul de lemn pe mia de tone conştiinţa lor. taje să crească' în cei doi ani
ai şesenalului cu circa 35 la xandru. Răclulescu, Ordinul '(Age'rprcs)
de cărbune a scăzut de la 45,1 Drept urmare, faţă de 1959, sută. • ...............................
S u c c e s e le coBBsh’tfic^M’SIor
la 33 m.c. Acest fapt dă garan în anul care se încheie azi in
¦In partea -de răsărit a oraşului care îi conduce a plantat stilpii de
ţia că sarcina pentru 1965 va dicii de utilizare ai furnalelor Vulcan se înalţă semeaţă- clădirea nou susţinere ai iunicularului pe un tra
spălătorii de cărbuni. Constructorii seu de 2.000 m., terminînd lucrarea
108 la sută care au ridicat-o au ¦construit alături înainte de termen. Muncitorii din
noi silozuri, - o cale ferată şi podul. echipa lui llie P opa-au făcut econo
Cu zile — cite oare înainte î — copiii au început obişnuita şi fireasca Despre hărnicia cu care au hantri in proporţie de 108 Rezultate frumoase au-obţinut şi con mie de beten şi metal la executarea
aşteptare de la fiecare sfîrşit de au. „Cind vine Moş Gerilă“? — era o între muncit mecanizatorii staţiunii sută. structorii noului- funicular. Maistrul acestei lucrări de peste 2.000 lei. Va
bare mereu prezentă pe buzele tuturor. Încet, încet, timpul a trecut şi, însfîr- de maşini şi tractoare din Alba Ioan Bajura, împreună cu oamenii pe loarea totală a economiilor realizate
şit, a .sosit şi ziua atit de mult aşteptată. Iulia, s-au înserat în coloanele Merită subliniat apoi şi fap la ridicarea acestor noi obiective In
ziarului nostru numeroase arti tul că, prin folosirea întregii
Ungă bradul uriaş, încărcat cu toate bunătăţile, a poposit şi Moş Go cole. Şi e firesc, atîta vreme capacităţi de lucru a tractoare dustriale, se ridică la cîteva zeci de
rilă. Ochii tuturor prichindeilor, larg deschişi, privesc sfios la barba-i albă. cit în fiecare campanie agrico lor şi maşinilor, prin economisi
lă, ei şi-au depăşit în mod rit rea unor însemnate cantităţi de mii de lei. -
uriaşă. Apoi sfiala dispare. Din sneu-i parcă fără fund, cu dărnicie, „Moşul“ mic sarcinile de producţie. Acest carburanţi şi lubrefianţi, preţul
împarte fiecăruia pachetele iu care ce nu găseşti ?: şi b iboane şi jucării şi lucru a avut drept rezultat în de cost pe hantru a fost redus IV R. N IC O LA E
cărţi ilustrate... deplinirea planului anual de la această unitate cu aproape
10 la sută. T9 corespondent ^
Apoi „Moşul“ pleacă, iăsltjcl în urina sa numai veselie şi voie bună.
•/}
Buna aprovizionare
a popularei săteşti
Dc Ia un an la aSul unităţile de des
facere ale Uniunii regionale a coope
Q jueiifil a lt etlâf- m ieiooO raţiei dc consum din regiunea noastră
şi-au îmbunătăţit activitatea. Au fost
o deschise noi unităţi de desfacere iar
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOQ.OQC-OOOOOOOOOOOOOO'' altele au fost modernizate. Totodată
s-a desfăcut către populaţia din me
— Iată-l, iată-l pe Moş Ge- călit de vulpe sau iepuraşul to a te cele cu care copiii îşi o diul rural un volum mereu sporit de
Ţ upa-ţup... a lim en tea ză bucuriile, n -a i o mărfuri. . \ - $ ( -¦¦/&> X.riJ
oooosoo> riiă ! m a i a ju n g e să term in i! Iată, o
La in tra rea în -orăşelul co p i — Dar aici ce-o fi? o m u lţim e de prichindei s-ati spună o poezie, ca darul pri- o Numai în acest an populaţia săteas
oprit să urm ărească program ul că a cumpărat prin unităţile cooperaţiei
ilor din D eva, fe tiţe şi băieţi, U im irea din ochii m ici se te a tru lu i de p ă p u şi „Giscă- m it să fie m eritat... M oşul, in o de consum cu 93 milioane Ici mai mul
sco t e x c la m a ţii de b u cu rie la răsfringe parcă şi asupra p ă n e l“, alţii vizio n ea ză film ele te mărluri faţă As volumul realizat în
rinţilor ce-o însoţesc pe m ic u vrem e ce îm parte darurile, c o anul 1960. Dc asemenea planul pc a-
ţa D ana Ionescu, fiică de m i nul în curs a fost depăşit cu 3 ia sulă.
n u m a i zlnibet... ^
îmbunătăţiri substanţiale s-au reali
in tiln irea cu p rie te n u l lor — Voi ştiţi, copii, cui dato- oo0 zat şl în reţeaua de desfacere. Numă
rul unităţilor a crescut anul acesta cu
o drag, care-i în tîm p in ă , uriaş, raţi această via ţă fericită ? o încă 8 far alte 61 au fost reparate şi
amenajate. Se rnai găsesc in construc
o cu barbă albă, în că rca t de da — P artidului iu b it! răspund o ţie încă 16 unităţi săteşti; -
ruri... A n u l a cesta a sosit ca
m usafir păm intean, pe bordul ner, şi pe p rie te n a ei, A n cu ţa de desene a n im a te „Povestea in cor glasurile cristaline. o Citiţi în pagina II-a
unei rachete. O p o ţi deduce F a u r... o
ţa p u lu i“ şi „ T o ţi il a ju tă p e — Eu ştiu şi o p o e zie în c h i o Pluguşor de b’ucurie
o din desenele in care il vezi Ce să fie ? Ia, u n om de
zăpadd... Da n u ! E u n om de T e d y “, a lţii u rm ă resc p e e s n a tă partidului... oooO Daruri de !a Moş' Ge-
zorind printre constelaţii, spre zăpadă ferm ecat, din sinul că trada din m ijlocul orăşelului o
bucuria copiilor, care-l a şte a p ruia p o ţi prim i cele m ai năs un program artistic prezen ta t —- N c - o s p u i ş l n o u ă ?
tă de fiecare dată la fel de truşnice jucării, incit nici n -a i de elevii Şcolii pedagogice din o
n e r ă b d ă to r i... crede că e vorba de o sim plă D eva... C opilul' nu se lasă m ult ru
to n e tă a O.C.L!
Dar acesta-i num ai înce Dar iată o Inttlnire de n eu i gat. E poezia cea m ai în d ră o
putul... O răşelul celor m ici e D ar dincolo, unde te ch ea ta t. V estea se răspindeşte o
m ă o lum ină jucăuşă, ce o fi? fu lg er: „A sosit M oş G erilă in gită pe care o ştie : oooo
Ş p lin de surprize. Seara, la lu E to t u n chioşc, chioşcul „Licu
carne şi oase şi îm p a rte d u „Ca grădinarul Iscusit,
Ce se-ngrijeşte cu răbdare ooo
De orice pom, de orice floare,
La fel şi tu, partid iubit, 8
m in a la m p io a n e lo r m u l t i c o l o r ic i“.. F ir m a , c a re se a p r in d e m iri c o p iilo r c u m i n ţ i “. Ne creşti sub razele ^
re şi a brazilor încărcaţi de şi se stin g e în jocuri de lu m in i In tr-a d e v ă r, 'după te r m in a de soare...“ ^
becuri roşii, verzi, albastre, fo sfo ro scen te, te în d ea m n ă să- rea program ului şcolii p e d a G lasul celui ce recită sună g
6 galbene, albe, copiii intîlnesc ţi alegi cite şi m ai cîte d u l gogice, p e p o d iu m u l estradei cristalin şi liber, ca lum inoa- o • Gosmo-reportaj
8 alături de Scu fiţa R oşie, pe ciuri... A i de u n d e alege, p o f apare b ă trîn u l b lin d şi darnic. sele zile pe care le trăiesc azi o • Răvaşe
ooooo tă să fie...
F ata m oşului cea isteaţă sau C opiii s in t strin şi b u ch et in to ţi copiii patriei noastre. 8 • Ecran capitalist
p e Fiica pădurarului, U rsul p ă O ho, clacă a i s ta să în şiri insă ju ru l său; fiecare vrea să-t 1961
I. STRĂUŢ g
^o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c o c o o o o o o o o o o o o ^o o o o o o o o o c c o o o o o o o <x >ooooooooooock><x x ><x ^ 0 6 0 6 0 6 o o o o o o o o o c o o 8 LA SANIUS