Page 106 - 1961-12

pägf. 2
PLUGUŞOR DE BUCURIE oOOOOCOOOOOO
Aho ceată-n drum plecată,
ştiu că eşti ne-nduplecată.
Că iei m u n ţi şi văi de-a rîndul
Ca s-a ju n g i u n d e ţi-e (jindul,
Iţi cunosc de m u lt băieţii
Care iau p iep tiş năm eţii.
P in’ ia cer d e-a r fi om ă tu l,
Nu fac drum ul de-a-ndărătul,
T am an de-aia m i-s dragi m ie —
Zece — preţuiesc o m ie !
U nul, e m in er de fru n te,
Cu un pu m n ăărîm ă-un m unte;
'A ltul, de-aşa fe l i-e fe lu l
C ă-m blinzeşte-n foc o ţe lu l;
A ltul, p ia tră -n p a lm i despică
ş i pa la t frum os ridică ;
A ltul, din ţărina-ntoarsă
D unăre de griu revarsă.
A şa, zic şi cu, flăcăi !
Ia m ai în d em n a ţi!
Hăi ! Hăi !
Fiecare, cină l-ai pune,
E stă p in peste-o m inune,
Dar cină fo rţele-şi adună
Fac şi scară p in ’ la lună.
C ină p u n u m ă r lingă um ăr.
M u n ţi de p ia tră scad la num ăr.
C ină p u n p ie p tu l — stinci
**¦’'«!0,. răstoarnă,
A pele din drum se -n to a rn ă :
C,a să s c a p e d in s tr în s o a r e
Se preschim bă-n pui de so a re:
Cunosc fa p ta şi cu vin tu l
C are-n'iţineresc p ă im in tu l;
în fră ţiţi, prin sile-m u n că
Şi din loc pietros fa c luncă.
D ragostea lor sch im b ă ţara,
Ca soarele prim ăvara,
F ace vara să-nflorească,
T o a m n a a ur să rodească.
Ia daţi chiot m ăi flăcăi,
S-audă ţara. H ă i! H ă i!
M triără ceată, n -a m ce zice ;
Zurgălăi, buhai şi bice,
Plug g ă tit să tragă brazdă
D e la g a z d ă p i n ’la g a z d ă .
H u m a ’ zicător din gură
N u aveţi după măsură.
Ca să plece P luguşorul
Iaca vin eu zicătorul,
Fără p ia ţă şi sim brie —
N u m a i p e n t r u b u c u r ie !,
Fie lu n ă sau vintoasă,
N u ştiu n o a p te m ai frum oasă
D ecit asta, de răscruce;,
'Anul îm p lin it se duce
Cu isprăvile pe um ăr,
'M ari şi m u lte , fă r ă n u m ă r.
'A nul N ou şoim eşte vine,
P rim en it cu m se cuvine,
N u vta -n stră lu cite straie,
Că n ici soarele n u -l taie.
D a ţi-i zor la drum flăcăi '
Să-l intim pinăm . H ă i! H ă i!
C um vin e pe roib călare,
F ăt-F rum os din basm e pare,
Ba ca el m a i m in d ru încă,
R o ib u l colb de fo c m ănincă,
S u flă fu m p s-u n ciot de nară,
Ţ a rin a -n copite-o ară.
Hai v o in d cu ceata toată
îm p re ju r să-i fa cem roată ;
A n u l cu m descăleca-va
N oi să şi pornim isprava :
C ind luceafărul s -aprinde.
R oibului să-i dăm m erinde :
Jar cu boaba cit o ghindă.
Noi şi noi p u teri să prindă.
Ş i-n cep in d cu el aratul,
La toată casa şi natul,
'Să n u p o p o sim in ca le
P in ’ ia Jiu, p e -a d in c a vale,
In tre m u n ţi cu -n a lte oblîncuri
U nde-s oam eni in adincuri.
C h iuiţi vo in ici. flăcăi,
P e n t r u - ‘a c e ş t i ero i.
_H ă i ! H ă i !
V o rb e sc c ifr e le şi. fila
Că sectorul -n tii Petrila
S-a lu p ta t virtos to t anul
D epăşind în tiiu l planul.
Şi m a i iese la lu m in ă '
Că la U ricani în m in ă
D irji m in erii rup din m u n te ,
Ş i m erg tim p u lu i în frunte.
Lonea, V ulcanul, Lupenii,
In adine sfărîm ă stenii
Şi scot pline, după pline,
P entru a nul care vine.
L e u ră m ca şi la anul
S ă - ş i s p o r e a s c ă - n ş u t e la n u l ,ţ P izm ei şi-al zădărniciei
P lanul să şi-l depăşească,
T im p u -n urm a lor gonească !
E xplorind bogate zone,
Ei să sm ulgă m ii de tone —
B ulgări m ari din galerie,
Să dea ţării energie.
M inări o am eni silit m inerii,
C ălduroşi ca m iezu l verii ;
Ei înfloresc tra n d a firii
De pe V alea Fericirii.
Ia uraţi-le, flăcăi
Noi succese m ari. H ăi! H ăi!
Hai voinici spre H unedoara,
Să vedem şi noi com oara
P este care — n u spun şoapte —
Joacă flăcări zi şi noapte.
C om binatul H unedoarei
Cuib de stele şi dogoare-V
S tele roşii şi albastre,
Fala regiunii noastre.
C ine vin e cu noi, vede
în c ă de, la ş a p te le g h e
U riaşul foc de veghe.
M ai de-aproape p o ţi pricepe
Jocul flăcării sirepe ;
O ţelari in şalopete
'6 - m b lîn z e s c l u p t î n d c u s e te
Prin cobalt m ijin d din plodpe
Hai, p riv iţi-o m ai d e-a p ro a p e
C it îi de ră zb u n ă to a re
Cu oţelul în c u p to a re !
O m ul lu p ta le-o decide
Ţării dină şarje rapide.
C hiuiţi cu foc flăcăi,
Să pornim cu spor. H ăi! HăU
D a ’n a i n t e d e p le c a r e
H ai să zicem o urare,
Să răsune com binatul
Ş i ţara, cit ii, cle-a la tu l,
Şi s-a u d ă şi C olanul
C are-a sta t bine cu planul,
P ropunin d u -şi să n -a m in e
In d icii de azi, p e m iin e,
M ai de grabă, ii ridică —
Cei de m iine — azi i-a p lică :
D in fu rn a le colosale
T onele să curgă vale
F ontă pură, fără zgură.
V rem ii noastre pe m ăsură.
C urgă-oţelu-n toiul iernii
C a-n dezgheţ apele Cernii,
Să ţîşnească din cuptoare
Ca văpăile din soare.
O ţelari, oam eni de bază,
Pluguşorul vă urează :
Să daţi ţă rii, cum vi-c felu l,
T ot m ai m u lt, m ai bun oţelul.
D epăşiri m ari in procente,
Tot m ai m u lte sortim ente ~
Să-şi ia drum spre lam inoare,
Spre uzina de tractoare.
C alitate n e-n trccu tă ,
Plus to n a ju l — m ie-n sută.
Hai să trecem m ăi flăcăi
C ătre a lte văi. H ă i! Hăi !
Să pornim spre lam inoare
Şi. să fa c e m o u ra re ,
Că şi-aici-a m uncitorii.
L u p tă dirz, o b ţin victorii.
Le dorim braţe voinice,
P in ’ la a n u l să ridice
M unţi întregi de lam inate
Tot de prim a calitate.
Ia m ai chiuiţi flăcăi
Şi m in a ţi cu foc. H ăi! H ăi!
Vi s-a pus som nul pe pleoape
Dar fiind pe-aci pe-aproape
Şi G helarul şi T eliu cu ’
Să le sp u n e m sp o r la lucru !
Iarna, vara, vrem ea toată
M inereu m ai m u lt să scoată.
> Ia m ai în d em n a ţi flăcăi
™ Că m a i sîn t de zis. H ăi! H ăi!
Mai virtos p o cn iţi din bice1
C-ar m ai fi m u lte de-a zice
Nu de una, nici de două,
Ci de to a tă via ţa nouă.
Tot veşti bune se adună.
Ori şi u n d e dai b in eţe
Iţi răspunde frum useţe ;
M ulţi zidari cu p a lm e grele .
Urcă schele către stele.
C intec de betoniere
F ream ătă pe şantiere.
Iar pe căile fera te
Zboară trenuri încărcate,
P oposind din h a ltă -n haltă.
H aide pină una altă,
La Teiuş că-i la-ndem ină,
Celor care trenuri m in ă
Să le zicem îm p r e u n ă :
La m u lţi ani şi cale b u n ă !
Stilpi de-naltă tensiune
P este creste şi cătune
Leagă ţara şi-i p u n salbe,
M ilioane — stele albe.
P este m u n ţi îşi ta ie cale
A rcuite m agistrale.
M uncitorilor ce poartă
Fir „ vră jit“ din p o a rtă -n poartă
Le urăm p en tru strădanii
R o d n ici să le fie anii.
Bucurii adinei şi dese
Izvorite din succese.
H ai să trecem m ăi flăcăi
C ătre alte văi, H ă i! Hăi !
Trageţi plugul cu belşugul
Şi. a r a ţi cu m e ş te ş u g u l,
C um scrie slova la carte,
Să se vadă de departe
Că isprava ni ispravă,
N u e lucru cu zăbavă
Ca pe vrem ea cind uratul
Ni se poticnea de ha tu l
Şi de spinii sărăciei.
A zi arăm in colectivă
Pe-a tractoarelor potrivă,
B razde drepte să se-nşire,
ECRA
Nopţi aibe
P en tru rod de fericire
Ş i-a i să v e zi cară, la vară,
C am ioane cu povară
D uclnd saci de bucurie
Spre orice g o sp o d ă rie;
Sem ne bune anul are —
M u lte-a ju n g m ilionare.
In raionul Sebeş n u m a ’
N um ărate-s pină acum a
Pe p u ţin douăsprezece.
P in ’ ia anul, să se ştie,
M u lte-o r fi şi-n O răştie.
Că ştim cazul cu P rica zu l:
C um îi so a relu i obrazul
I-a fo st griul astă vară
Sacii n u -n că p ea u in cară.
P in ’ la anu-i vrem e lungă,
'A ltele p o t să le-a jin ig ă
şi. n e - a m b u c u r a fie r b in te
Să le-o ia chiar înainte.
Celor slabe noi le-am spune
Să le -a flă m la a n u l — b u n e !
Prin u rm a re-n gura m are
Facem tuturor urare :
C itc p ieţricele-n vale —
N um ai to n e cereale,
C ite fire de cicoare
A titea vaci m ulgătoare,
C ite u rm e la fin tin ă
'A titea tu r m e la stîn ă .
C ite-n zori boabe de rouă
A titea păsări şi ouă.
C ite stele răsfirate
A titea livezi bogate.
B ucuroşi m in a ţi flăcăi
înainte ! Hăi ! h ă i! h ă i!
T im pu-şi deapănă mosorul
H ai şi noi cu pluguşorul.
D rum u-i b u n ca scris p e coală
Ş i n e duce d rep t la şcoală :
N u g în d iţi că -i prea departe,
Eu ştiu drum ul, ca din carte.
N u fu g iţi p e coridoare,
N u m ai tropăiţi, picioare /
N u m ai apăsaţi pe clanţă
Că elevi-s în vacanţă.
Dacă zicem o urare
O aude m ic şi m a r e :
Z b u ră to ri spre cer, de m iine,
Pacea, via ţa v-o îngîne
C reşteţi rnindri, creşteţi iute.
Cu ştiinţa pe-ntrecute.
Azi v-a ştea p tă opt şi nouă
M iine toată via ţa nouă.
P entru m ii de generaţii
Voi să fiţi stăpîni pe spaţii
'Soli d e m iin e — c a le b u n ă !
La u n pas sin tem de lună
’N a l t u - i c e r u l, p l i n d e s te le , o
N oi a lă tu rea cu ele.
C hiuiţi virtos flăcăi
D ru m u -i lum inos. H ă i! HăU
Hai cu plugul năzdrăvanul •
M iin e s e -n n o ie ş te anul,-
Tolba de urări ni-e plină
Ca de ram uri o grădină.
F a p te-s m u lte şi concrete
încă pentru şapte cete ;
A stră b a te p e la to a te
Doar cu gindul de se poate.
C it am spus noi p in ’ acum a
E s te - o m ic ă p a r t e n u m a ’.
Un crim pei m ărunt de viaţă
D intr-o operă m ăreaţă
A cărui constructor este
t
Cel ce n e-a -n d ru m a t spre creste;
El n i-e pavăza şi ghidul,
El n i-e soarele — p a r tid u l!
Dacă azi ne rîde-n casă
R odul verilor pe m asă,
Dacă vinul ca rubinul
Ne cinsteşte des căm inul,
Dacă ştim ce-i fericirea
Lui i-aducem m ulţum irea.
Tot ce-n noi e bun şi m are
D in lum ina lui răsare
Să-i urăm că-i bun p ă rin te :
D rum de glorie-nainte !
y t. “ y. i • •> • • « « «
Mi se pare, sau in zare
O lum ină se năzare?
T im p u l trece, n u s-aciuă,
A deschis ochii de z iu ă :
A nul Nou vrea să ne vadă
M indra p a triei livadă.
Şi. g ă s in d - o - n flo r ito a r e
O -n veşm în tă -n stra i de soare.
'Să sp o rea scă -n stră lu cire
LA M U LŢI A N I CU F E R IC IR E !
T. FILIMON
¦?/
N ! C A P I T A L I S T - 1961
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2183
arur la M o ş G e r i l ă OOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOC'. îOOOOOOOOOCOOOOOOQOOQOC-OOOQOOOOC-OOOOOOOOOOOOOOOC^OO
o
In pom ul de A nul Nou au 6. — O p a v ă z ă s tr a ş n ic ă
a părut darurile. M oş G erilă îm p o triva criticii — celor
şi-a îndeplinit şi anul acesta care o resping cu în verşu ­
an g a ja m en tu l. Dar ce se in- nare.
tim plă cu pom ul nostru de 7. — Un d e ş te p tă to r care
iarnă ? In crengile lui sîn t n u se strică d ecit a tu n ci cind
agăţate daruri de un fel deo­
devine frip tu ră — celor care
sebit. A ! — este o glum ă in tirzie la lucru.
a desenatorului... Să ved em 8. — Un susţinător de nas
cui sîn t dedicate aceste ori­ — îngim fatului.
g inale daruri ale lu i Moş 9. — N e g a tiv is tu lu i, care
G erilă. ' poate vedea astfel că pe
lingă găuri m ai există şi
1. — E u n d a r o fe r it l u ­ ş v a iţe r .
m ii întregi. E ste sim bolul
păcii p en tru care lu p tă co­ 10. — A m atorilor de •
m u n iştii, oam enii de bună
credinţă de pe întreaga n o a ­ că „in a sa lt“ — u n berbece
stră planetă, toate popoarele, folosit pe vrem ea rom anilor
care vor să-i pună in căm ăşi în a s a ltu l 1m e i c e tă ţi.
de forţă pe propovăduitorii
unui nou război m ondial. 11. — U nui şo fe r care se
urcă la volan in sta re de
2. — A c e s t c a le n d a r il o fe ­ e b rie ta te .
rim fru n ta şilo r in p ro d u cţie
care au in tim p in a t de m ult 12. — L ă u d ă ro su lu i, c a re
revelio n u l 1962. se u m flă in pene.
3. — M a e ştrilo r in re c o lte 13. — N u e x is tă 13 ! Să
b o g a te . fie o greşeală? Nu. Nu e o
4. — N oi fu rn a le — H u ­ greşeală, ci un dar, oferit,
superstiţiosului care, să sp e­
nedoarei (u n u l in an u l care răm , n r va mai. cred e in năz-
bftii.
v in e ).
5. — P en tru leg ă tu ra cu 14. — C e lu i care îşi fa c e
te re n u l — celor ru p ţi de m e re u „ a u to c ritic a “, deşi
te r e n . placa e tocită şi acul uzat...
oOOOOOOOOOOOOOOO^OCOCX^O^OOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOO ' OOO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 © 0 0 0 0 0 < > < > Q 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ^ - / 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
In p r im e le 11 lu n i a le a n u lu i 1961, m u n c i t o ­ Unui „vino m îin e “
rii, teh n icien ii şi inginerii din întrep rin d erile
regiunii noastre, au rea liza t 60 m ilioane lei
eco n o m ii la p re ţu l de cost p e ste sa rcin ile de
plan.
Ştii, formula ta nu-i sacra,
Căci un „miine“ va veni,
Cind persoana ta cea acră
La ghişeu nu va mai fi..:
— A ctele navei, vă rog
Pentru c-aţi făcut cadou, Unui vînzător şperţar
Lei 50 de milioane,
I"" Vă urăm de Anul Nou,
§ 7 [!ţ
^ -iar?'
Ţi-am cerut un 43,-
Dar mi-ai spus că nu-s
perechi.
Multe-asa revelioane.
Nu te mişti, pentruoă vrei
Ca să mişc eu... din urechi.!
M u n cin d cu abnegaţie, m in erii din V alea J iu ­ Unui chiulangiu
lui şi-a u în d ep lin it sarcinile de plan pe anul
1961, în că de la 16 d ecem b rie, d in d c ă rb u n e de Lipsind mereu nemotfvăţ
bună calitate. Tovarăşii au constatat
Că pot şi ei, chiar foarte bine, — S in t n a vele personale ale
Cu asemeni oameni care, Să (se) lipsească-acum... de
f*. Qa]en(jaru_n urmă-1 lasă, fruntaşilor, din întreprinderea
tine ! noastră...
Chiar şi Anul Nou când vine
Este vechi cind intră-n casă.
Unui risipitor
Siderurgiştii hunedoreni au produs în acest Cu risipa o faci „fiartă“ :
an zeci d e mii. de to n e de m e ta l p e ste p la n . Risipeşti fără habar.
P entru anul 1962 ei s-au a n g a ja t să producă Cred că n-ai fi mină spartă
peste sarcinile de plan 8.000 to n e fontă, 9.000 Dacă-ai da din... buzunar !
to n e o ţel şi 38.000 to n e la m in a te .
rÂnul vechi care se-ncHeie, — B ine dragă, dar de ce să
'A fost rodnic pe la voi,
Şi mai rodnic o să fie petrecem revelionul tocm ai pe
'Anul nou şaizeci şi doi. saturn ?
— P en tru că m -a m plictisit
să -l fa cem m ereu la P opeasca...
Unui croitor care strică stofa
Eşti gata-ntotdeauna să serveşti
Pe toţi clienţii binevoitor
Dar calitatea n-o prea nimereşti; Inovaţie de anul n o u ; a s p i­ — Care m ai m erg i in M ărie,
S-o nimereşti în anul v iito r!1
rator de stele.., 'Jitie în n a v ă !
^AÂ cçLL
Socoteii greşite 'Zb'oara „cocorii' 1