Page 107 - 1961-12

I
f r i 2183
ras
NOUL A N
Ofel de calitate tot A n g a ja m e n tu l va fi re a liza t Ypeati ea b rig a d a
mai bună
Anul 1962 pune în faţa noas­ sectorul oţelării. Ani convinge­ i m p o r t a n t : să realizăm indicii
tă , a oţelarilor, sarcini com- rea că acest lucru, odată înfăp­ de utilizare a furnalelor prevă­
)lexe, de îndeplinirea cărora e tuit, rezultatele vor fi deosebi­ zuţi de Congresul al m -lea al
V Condiţionată în bună măsură ac- te, mai ales în ce priveşte res­ partidului pentru 1965.
liyitatea multor întreprinderi pectarea tehnologiei.
ţară. Trecînd peste faptul
<ci. i trebui să sporim simţitor
voitinul producţiei comparativ
’ fu pitonul anului c'urcnt, avem pentru ridicarea productivităţii
datoria să producem şi să li- cuptoarelor, continuînd acţiu­
yrăm. o gamă apreciabilă de noi
ărci de oţeluri, cu calităţi
eosebite, să reducem simţitor
etiuturile şi prin aceasta să
Contribuim în cit mai mare mă­ tizării. Bineînţeles, nu va scăpa c u p e s te 25 la s u tă . A c e s te a
sură la îmbunătăţirea activită­
ţii economico-financiare a com­
binatului. Intr-un cuvînt, pentru
, iul viitor, problema calităţii
' ţelurilor rămînc una din prin­
4 cipalele noastre sarcini.
. Subliniez faptiul că s-a mărit
planul la sortimentul oţel pen­
tru ţevi, oţel pe care îl vom
produce la noua oţeiărie Mar­
itim De asemenea cel al oţelu-
ilor cu proprietăţi fizico-meca-
r »ice superioare necesare indus-
feriei iioastre constructoare de
nuşini, crim ar fi oţelurile alia­
te, de înlocuire a nichelului,
molibdenului etc. pe care le vom
îan'ica la oţelăria electrică.
Soem apoi sarcina să reducem
reuturile cu minimum 10 la
sită.
Consider că aceste sarcini
vo' fi îndeplinite. Afirmînd a-
( eit lucru mă bazez pe angaja­
mentele luate de oţclari cu pri­
lejul dezbaterii cifrelor de plan,
e nasurile tehnico-organizato-
ice luate şi pe care le vom mai
ua, pe faptul că planul pe acest
an a fost îndeplinit de toate
lecţiile înainte de termen.
pSsura luată de noi pri-
iud revizuirea şi îmbunătăţi­
ră proceselor tehnologice de
abticaţie prin prizma experien-
ej aiumuiate în 1962, este bu­
ia. ?e propunem ca în anul
iitor să urmăm această cale.
O atenţie deosebită vorn acor­
da ridicării calificării oţelarilor.
Precizăm în acest sens deschi­ pină acum şi
derea de cursuri de calificare
'!midenţiatc (începutul deja a
fos| f3cut) şi, bineînţeles, dez-
volarea lor, ceea ce va face ca
ae/mica de ridicare a calificării
sipevină o mişcare de masă în
—0-
h seefor — nici o
brigadă sub plan
Cu citva tim p
n urm ă, îndru­
mat de organi­
zaţia de partid,
im p relu a t echi-
oa c o n d u să de
Petru G hilean,
are nu reuşea
ă-şi realizeze
olanul. O b işn u - , Buzdugan a primit pentru mun­
\ nău-i pe oam eni să lucreze or­
gan iza t, să folosească la m a-
1 noul an cu încredere şi sigu­
xim u m tim p u l şi p u n in d bază
pe întărirea disciplinei în m u n ­
că., d u p ă c îte v a lu ni, cu e c h i-
r şi guvern.
pa respectivă am reuşit sa rea ­
lizez d epăşiri de p este 20 la
şută, rid icin d -o a stfel la n iv e ­
lul echipelor fruntaşe. Apoi, ca
prim -m iner, m i s-a încredinţat
sarcina să răspund de trei echi-
pe, şi a n u m e d e c e le c o n d u s e
fe G h eo rg h e M arcu, P etre G la-
1o ş i F io r e a V a s iu , c a re de a se - Y@ m construi reped©
\enea n u -şi realizau indicii pla-
Hicaţi, La to a te se o b se n a
vsă de experienţă in organi-
irea m u n cii. După citva tim p
f ceste ech ip e au în cep u t să-şi
salizeze p la n u l iar in p re ze n t
xtrag zeci de to n e de m inereu
pste p la n u l la zi.
Ridicarea m ai m u lto r echipe
nivelul celor fru n ta şe a fă ­
lit ca sectorul n o stru , în luna
oiem brie, să-şi depăşească sar-
linilc de p la n cu 11 la sută.
P entru ca sarcinile ce ne re­
vin în viito r să le în d ep lin im
cu succes, eu sint hotă rît ca şi
in 1962 să d e p u n o m u n c ă s t â ­
rnitoare, aşa in cit să conti'ibut
din plin la în d ep lin irea h o tă rî-
rii o rg a n iza ţiei noastre de p a rtid ,
?ceea ca în noul an în secto-
Wd n o s tr u să n u m a i r a m in ă
‘tel o brigadă sub p la n .
N1COLAE STURZA
prim-miner, sectorul 30+60 Alu-
sariu II — E. Al. Barză
1 --------
J
Ne mai propunem de aseme.
nea să luptăm în continuare
nea de îmbunătăţire a construc­
ţiei agregatelor, a regimului
termic, de extindere a automa­
din preocuparea noastră nici
îmbunătăţirea continuă a orga­
nizării muncii.
!Vorbind în n'umele oţelarilor
pot spune — avînd în vedere ho-
tărîrea noastră comună—că vom
încheia anul 1962 cu realizări
frumoase în ce priveşte îmbună­
tăţirea calităţii oţelurilor. Pro­
fit totodată de acest prilej pen­
tru a adresa, tot în numele oţe­
larilor, im călduros apel tuturor
colectivelor de muncă din regiu­
ne de a ne sprijini cît mai sub­
stanţial, trimiţîndu-ne tot mai
mult fier vechi.
gheorghe rabulesou
inginer şef cu oţelăriile
Combinatul siderurgic Hunedoara cesa re.
Spre o dezvoltare
multilaterală
Odată cu ru­
perea ultimei file
din calendarul
anului 1961, este
firesc să ne a-
mintim despre
tot ceea ce am fă ­
cut bun în gos­
podăria noastră
să chibzuim ia ce vom putea
îttctj tiu»! b u n în a n u l v iito r. te a agriculturii noastre socia­
Cu 3 ani în urmă am pornit
pe calea arătată de partid, ca­
lea gospodăriei 'calective, doar
51 familii cu 42 ha. Printre
primii înscrişi se numără comu­
niştii Letiţia Oprean, Elisabeta
Gostae şi alţii.
Muncind cu multă dragoste,
marea noastră familie s-a dez­
voltat an de an. Ea numără
acum peste 475 membri care de­
ţin ca proprietate obştească 530
ha., teren. 'Avem 120 bovine,
din care 47 vaci cu lapte, 284
oi, aproape 1 0 0 porci, 21 stupi
şi un număr însemnat de păsări.
Am ridicat în ultimii doi ani 2
grajduri în care putem adăposti
140 bovine, 1 saivan pentru 300
oi, 1 atelier de fierărire şi altul
de tîmplărie.
In acest an producţia medie
de cereale la ha. a fost bună.
Ca urmare, am repartizat co­
lectiviştilor la ziuă-muneă în­
semnate cantităţi de produse
agricole şi importante sume de
bani. De pildă, Cristea Ioan
ca depusă in gospodărie 5.488
lei, 1.783 kg. griu, 1.509 kg.
porumb şi alte produse. La fel
ca el, mai avem şi alţi colecti-
Incepînd de mîine păşim in ­
tr-un nou an de muncă. In
cursul acesîui an, întreprinderea
noastră va trebui să dea în fo ­
losinţa beneficiarilor o seamă
de obiective industriale impor­
tante cum sint cuptorul Martin
nr. 6 de 400 tone, furnalul de
1 .0 0 0 m. c. şi laminorul de pre­
fabricate de la C. s. Hunedoara,
centrala suflante de la Călan şi
multe altele. Cu ocazia dezba­
terii cifrelor de plan, m uncito­
rii, inginerii şi tehnicienii dc
pe şantiere s-au angajat să-re­
ducă termenele de execuţie ale
tuturor lucrărilor şi să ridice
continuu nivelul lor calitativ.
Pentru ca aceste angajamen­
te să fie traduse în viaţă cu
succes, comitetul sindicatului,
sub îndrumarea comitetului de
partid, va lua o serie de măsuri
în vederea organizării cît mai
judicioase a întrecerii socialiste
şi a ridicării gradului de califi­
care al muncitorilor. In cursul
lunii ianuarie, vom organiza o
şedinţă de lucru cu preşedinţii
comitetelor de secţie şi norma-
torii de pe şantiere, în care se vor
'discuta metodele cele mai bune
Ce ne propunem pentru anul
viitor ? Un obiectiv deosebit de
F ireşte, acest lucru n u -i deloc
uşor. F urnaliştii insă şi-au do­
ved it hărnicia în n en u m ă ra te
ocazii. P lanul a n u lu i 1960 a
fost realizat cu circa două luni
m a i devrem e, iar cel al anului
1961, cu două să p tă m in i în a in ­
te de term en. De asem enea, în
a n u l 1961, am redus declasatele
sînt succese im portante, cose
dovedesc vrednicia colectivului
nostru de furnalişli.
P en tru a realiza in 1962 in ­
dicii de u tiliza re prevăzuţi in
1965, noi am lu a t m ăsuri te h ­
nico-organizatorice de m are e fi­
cienţă. A stfel, n u vom m ai în ­
cărca în fu rn a le decît m inereuri
sortate, realizlnd în acest f e l .
un m ers constant al furnalelor
şi bineînţeles indici de u tiliza ­
re înalţi. De asem enea, am p re­
conizat o serie de m ăsuri care
să co n d u că la reducerea tim p u ­
lui p en tru opriri p la n ifica te cu ţia l la îm bunătăţirea procesu­
50 la sută. in acest scop vo r fi
confecţionate sau se vor procura
din tim p piesele de schim b n e ­
vişti: Cătuţa Crăciun, Eu'genia
Munteanu, Letiţia Oprean etc.
Nivelul de trai al colectiviş­
tilor a crescut simţitor. Mulţi
şi-au cumpărat mobilă, apara­
te de radio, şi-au construit
case noi.
Congresul al ni-lea al parti­
dului şi recenta Consfătuire pe
ţară a ţăranilor colectivişti, au
trasat sarcini mobilizatoare pen­
tru dezvoltarea pe mai depar­
liste.
Pentru înfăptuirea lor cu suc­
ces, noi ne-am angajat să m ă­
rim producţia la ha. la toate
culturile'. Premizele le-am creat.
Ca să obţinem o producţie
mare de griu la ha. de
pe fiecare din cele 115 ha.
semănate cu această plantă,
am folosit numai soiuri pro­
ductive, iar semănatul s-a
executat în condiţii optime.
Âplicînd agrotehnica avansată
vom spori considerabil şi pro­
ducţia la porumb, floarea-soa-
relui, orz, ovăz etc. Dezvoltarea
septelului şi creşterea producţiei
de lapte stă de asemenea in
centrul atenţiei noastre, iar su­
prafeţele cultivate cu legume şi
cele plantate cu pomi le vom
extinde simţitor.
Toate acestea vor duce la în­
florirea gospodăriei noastre, la
ridicarea nivelului de trai al
colectiviştilor.
Colectiviştii noştri păşesc în
ranţă în puterile lor, hotăriţi să
lupte pentru a înfăptui, cu cin­
ste sarcinile trasate de partid
ROMAN NEAGU
preşedintele G.A.C. din Dobra
de organizare şi urmărire a în­
trecerii socialiste, precum şi căi­
le prin care vor putea fi antre­
naţi în întrecere un număr cît
mai mare de muncitori.
Pentru urmărirea realizărilor,
comisia de întrecere a primit
sarcina să conceapă grafice cla­
re şi interesante. Popularizarea
fruntaşilor in întrecere se va
face la panourile de onoai’e ce
se vor confecţiona în acest scop
la fiecare şantier.
Dar, atit cantitatea cît şi cali­
tatea muncii noastre depind în
mare măsură de gradul de ca­
lificare al oamenilor. Or, în
prezent la întreprindere lucrea­
ză un mare număr de muncitori
necalificaţi, iar în şcolile de ca­
lificare preconizate a funcţiona
în anul viitor nu vor putea fi
cuprinşi în întregime. Pentru a
soluţiona această problemă, vom
extinde iniţiativa instalatorului
Titi Brănişteanu de ia şantierul
IV, ca „Fiecare brigadă să cali­
fice minimum 5-6 muncitori nou
angajaţi“, lansată cu ocazia dez­
baterii cifrelor de plan.
In vederea aplicării şi extin­
derii acestei iniţiative, foarte
fFRUMtIG SOCIAOS MULÜÍ
SPRE
Un grup de fruntaşi ai secţiei : Nicolae Sanionid, Dumitru Jcnaru, lo ­
ma Paraon, Zaharia Ştetânescu şi Petru Alalha.
O a ten ţie deosebită vom acor­
da calităţii întreţinerii agrega­
telor. P entru aceasta vom face
o nouă repartizare a m un cito ri­
lor p e schim buri, vo m in te n si­
fica contro lu l la fiecare loc de
mum .
P ractica a dovedit că num ai
oam eni cu o înaltă calificare
pot stăpini cu siguranţă agre­
gatele, pot contribui su b sta n ­
lu i tehnologic. Ia tă de ce n e-a m
propus ca in anul viito r să
lu ă m a stfe l de m ă su ri care să
ducă la ridicarea calificării fie ­
cărui, m u n c ito r, in g in er sau te h ­
nician. Paralel cu aceasta, vrem
să organizăm un curs de cali­
ficare, u n d e să p reg ă tim circa
30 de m un cito ri p en tru a de­
ven i fu rn a lişti, electricieni etc.
N e m ai p ro p u n em ca In anul
viitor să m en ţin em fu rn a lu l
nr. 2, fu rn a l care se a flă In al
6-lea an de funcţionare, in pro­
ducţie cit m ai m u lt tim p. P en ­
=m=
MAI DEPARTE, PE
CALEA ÎNVĂŢATURI!
A m absolvit
Şcoala profesio­
nală de ucenici
din B eiuş in
1957, ca tim p la r
de m obilă fină.
D oream insă să
învăţ m ai de­
parte, să urm ez
şi cursurile şco­
lii m edii. M -a m înscris in cla­
sa a V III-a . In 1959 am fo st
tra n sfera t la în trep rin d erea
„1 M a i“ d in D e v a , s e c ţia t i m p l ă -
rie, unde lucrez şi in prezen t.
Şcoala n -a m întrerupt-o. M -am
înscris în clasa a iX - a la Ş co a ­
la m ed ie serală din lo ca lita te
unde am absolvit clasele a lX -a
şi a 'X -a . A c u m s in t în cla sa
a X l-a A. La început nu aveam
de gînd decît să term in şcoa­
la m edie. A cu m dorinţa m ea
cea m ai fierb in te este să m erg
m ai dep a rte pe calea în v ă ţă tu ­
rii, să u rm e z şi o fa c u lta te , ş i
am asigurate to a te condiţiile
să-m i rea lizez această dorinţă.
In a n u l c a re v in e , 1962, a m ele
rezolvat două problem e deosebit
de im p o rta n te : exam enul de
m a tu r ita te şi d e a d m itere la fa ­
c u lta te .
şi bine
importantă pentru noi, vom or­
ganiza în luna ianuarie o cons­
fătuire cu toţi şefii de brigadă
de la întreprindere. La consfă­
tuire va fi prezentat şi un ma­
terial despre rolul şefului de
brigadă în procesul de produc­
ţie, cu scopul de a-i instrui cu
cele mai bune metode de organi­
zare a muncii şi felul în care
pot ei să contribuie la ridicarea
nivelului de cunoştinţe al celor­
lalţi muncitori.
In afara celor amintite, in co­
laborare cu comitetul U. T. M.,
vom organiza şi la anul cursuri
de ridicare a calificării.
Am toată convingerea că prin
antrenarea unui număr cît mai
mare de muncitori, ingineri şi
tehnicieni în întrecerea socia­
listă, prin organizarea şi urmă­
rirea cit mai judicioasă a între­
cerii şi prin ridicarea continuă
a gradului de calificare al mun­
citorilor de pe şantiere, ne vom
realiza şi depăşi angajamentele
luate cu ocazia dezbaterii cifre-,
lor de plan.
IOAN MARDALE
preşedintele comitetului sindicatului
I. 0. S. Hunedoara
NOI
- am depăşit planul de producţie
tru îm bunătăţirea condiţiilor de
m uncă vom rezolva problem a
v e n tila ţie i la silozul u n d e se
dozează m a terialul. F ireşte, in
acest scop vo m m ai lua şi alte
m ăsuri.
P rin urm are, obiectivul p rin ­
cipal p e care ni-l propunem
p en tru anul 1962; este rea liza ­
rea indicilor de u tiliza re p re­
v ă zu ţi In 1965. T o a tă a c tiv ita ­
tea co lectivu lu i nostru va fi
subordonată, în a in te de toate,
acestui scop, ţin ln d seam a că
patria are nevoie m ai m u lt ca
oricind de m u ltă fo n tă . Cerem
insă c o n stru cto rilo r de la I.C.S.
H unedoara să u rg en teze lucră­
rile la cen tra la su fla n telo r, prin
care p u tem spori can tita tea de
aer in su fla t cu p este 30 la sută.
In ce n e priveşte, vom face to ­
tu l p en tru a depăşi lună de lună
planul de producţie.
Ingr. IOAN STOICOl
şeful secţiei furnale a Uzinei
„Victoria“ Călan
In ceea ce p riveşte prim ul
exa m en , cel de m a tu rita te, încă
de p e a cu m am în c e p u t să re­
capitulez sistem atic m ateriile
c e r u te : fizica, rom îna, m a tem a ­
tica etc. In cep în d din trim es­
trul II, vom recapitula aceste
m a te rii şi la şcoală, sub în d ru ­
m area profesorilor, aşa că am
certitudinea reuşitei cu note
b u n e la exa m en u l de m a tu r i­
ta te .
E x a m e n u l de a d m ite re la fa ­
cu lta te va fi un exam en greu.
V reau să u rm ez a rh itectu ra . Ce
m -a fă cu t să m ă îndrept spre
această fa c u lta te ? in prim ul
rină m eseria mea. are ceva ase­
m ănător cu aceea de arhitect:
şi noi tim plarii de m obilă lu ­
crăm după sch iţe şi planuri, şt
noi dăm via ţă liniilor şi cifre­
lor. îm i iu b esc m eseria. L ucrez,
a lă tu r i ele to v a r ă ş ii m e i, m o b ilă
bună şi frum oasă p en tru a par­
t a m e n t e l e c e lo r c e m u n c e s c . A? demonstrative au fost de un
vrea însă să n u le fa c n u m a i
m o b ila c i să c o n s tr u ie s c Şi
a p a rta m en te confortabile. Slut
convins că îm i voi realiza acest
vis. Ia tă ăe ce a şte p t cu nerăb­
dare anul care vine. El va în ­
sem na priim il pas spre o viito a ­
re îndrăgită m eserie: aceea de
inginer arhitect.
POTRE PAVEL'
muncitor timplar la Întreprinderea
„l Alai" — Deva
agricole — mai bune
Pentru mecani­
zatorii din Mier­
curea, bilanţul a-
n u lu i1961 a fost
bogat. Planul a-
nual de liantri
ce a revenit sta.
t»ăunii l-am rea-
lizat în proporţie
de 108 la sută,
iar preţul de
cost pe liantru a
fost redus cu 10 lei. Realizări de
seamă au dobîndit, mai ales,
brigăzile conduse de comuniştii
Gheorghe Natrapei, Constantin
Lupuleţ şi Nicolac Topor, care
şi-au depăşit sarcina de plan cu
54 la sută, 33 la sută şi respec­
tiv 14 la sută.
In anul în care păşim acum,
sarcinile noastre sînt sporite.
Avem de realizat cu 33,000 han-
tri mai mult decît în 1961. Ho-
tărîrea noastră, a tuturora, este
să înfăptuim cu succes sarcina
VICTORII!
s ă Sie toi fraintoşă
Lucrez de mai
mulţi ani pe
şantierele de
construcţii din
Valea Jiului. Am
participat îm­
preună cu bri­
gada pe care o
conduc la cons­
trucţia a zeci de
blocuri. Numai în acest an am
executat tencuieli interioare la
4 blocuri .şi tencuieli de faţadă
la 6 blocuri în cartierele Live-
zeni şi Dimitrov. Am lucrat de
asemenea la noul cămin studen­
ţesc, la laboratorul institutului
şi la alte obiective importante.
Datorită strădaniei depuse de
membrii brigăzii şi în special de
Dumitru Roşu, Dumitru Ardelea-
nu, Petru Ardeleanu, Ioan
Cioarcă, Marin Sandu şi alţii,
în fiecare lună şi am executat
lucrări de bună calitate:
Munca desfăşurată a fost răs­
isa?-:
C e rc e ta re a ştiinţifică
v a satisface m ai mult
cerinţele producţiei
întreaga acti­
vitate a Staţiu­
nii experimenta­
le horticole din
Geoagiu este în­
dreptată spre
o cit mai sub­
stanţială contri­
buţie la măreaţa
operă de trans­
formare socialistă a agricultu­
rii. Sarcina principală a staţiu­
nii noastre este experimentarea
şi elaborarea celor mai bune
metode tehnice care, introduse
în practică, să asigure creşte­
rea continuă a producţiei hor­
ticole. Tematica ştiinţifică a
staţiunii corespunde nevoilor
horticulturii noastre. Aşa cum
se subliniază in Expunerea to ­
varăşului Gheorghe Gheorghiu-
Dej Ia Consfătuirea pe ţară a
ţăranilor colectivişti, ea se ba­
zează pe sugestiile şi propune­
rile venite din producţie.
Pentru anul viitor ne-am pro­
pus să stabilim şi să îmbună­
tăţim sortimentul horticol co­
respunzător regiunii noastre, să
stabilim măsuri agrotehnice
pentru obţinerea de producţii
mari, să producem pentru uni­
tăţile agricole socialiste mate­
rialul săditor pomicol raionat,
să elaborăm metode tehnice
pentru punerea în valoare a
terenurilor slab productive şi
pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor din agricultură.
Experienţa acestui an ne-a
dovedit că pentru o şi mai
strînsă legătură între staţiunea
noastră şi gospodăriile agricole
colective, punctele de sprijin
ce ne stă în faţă, să efectuăm
numai lucrări de calitate, să re­
ducem preţul de cost pe hantru
cu cel puţin 2 la sută şi să rea­
lizăm economii în valoare dc
peste 180.000 lei. In acest scop,
conducerea staţiunii, îndrumată
de către organizaţia de partid,
a şi luat unele măsuri.
Avînd ca îndreptar în muncă
preţioasele indicaţii reieşite din
Expunerea tovarăşului Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej la Consfă­
tuirea pe ţară a ţăranilor colec­
tivişti, atenţia principală ne este Congres al partidului, de către
acum îndreptată spre repararea
utilajului agricol la un nivel ca­
litativ corespunzător. Apoi, în-
cepînd din primăvară, vom re­
partiza 5 brigăzi dc tractorişti
la gospodăriile colective mai
mari, iar în alte gospodării vom
permanentiza tractoarele.
Ţinînd seama de faptul că în
viitor'ul an staţiunea noastră va
fi dotată cu încă 88 tractoare,
65 semănători pentru păioase şi
porumb, cu încă 35 combine
paf. R
plătită din plin. Am ciştigat iri
medie 1.500 lei pe lună. In casă
avem tot ce ne trebuie 7 aparat
de radio, două garnituri de mo-,
bilă de cameră, plus una de bu­
cătărie etc. Locuiesc într-un a-
partament frumos, în bloc.
Acum, cînd începe un nou ari
de muncă eu, Ia fel ca toţi oa­
menii muncii din patria noastră1,
multe îmi propun să realizez:
Mal Intîi sînt hotărît ca şl iri
anul 1962 brigada pe care o con­
duc să se situeze tot timpul în
rîndul brigăzilor fruntaşe, să!
contribui la predarea unori
blocuri frumoase şi în timpul
prevăzut. In anul 1961 am cali­
ficat 5 t i n e r i p e n t r u 1962 mi-
am propus să calific 6 tineri:
Vreau să răspund astfel prlrf
fapte, grijii părinteşti pe care'
o poartă oamenilor muncii
partidul şi guvernul nostru.
IOAN MOGA’
şef de brigadă de zidari, şantierul
nr. 6 Petroşani al T. R. Q.II.
real folos atît nouă cit şi cor
lectiviştilor. 'Astfel, gospodăria
agricolă colectivă din Bobilnă a
obţinut 29.000 kg. roşii la ha.;
po care le-a valorificat cu
38.000 lei. La aceste puncte de-,
monstrative au fost organizate
vizite, în urma cărora şi alte’
gospodării colective au solicitat
organizarea unor puncte ase-:
mănătoare.
Pentru anul viitor, pe lingă1
cele opt puncte de sprijin exis-:
tente în acest an Ia G.'A.C, 'diu
Bobîlna, Geoagiu, Fricaz, Sînt-:
andrei şi altele, vom mai orga­
niza încă patru în gospodării
colective şi de stat în care vom’
aplica în condiţii 'de producţie,'
diferite metode ştiinţifice:
Am prevăzut 'de asemenea cai
în cursul lunii Ianuarie să br-
ganizăm cursuri practice' cu firi-:
gadierii legumicoli şl pomicoli
din regiune. Prin aceste cursuri
practice noi ne vom strădui să
ridicăm cunoştinţele profesio^
nale ale brigadierilor la nivelul
cerinţelor mereu crescîride ale
producţiei.
O problemă Importantă de
cares vom continua să ne ocu­
păm In viitor este sprijinirea
gospodăriilor agricole colective
în înfiinţarea livezilor de pomi.-
In viitorul an, cercetătorii
noştri vor munci cu şi mai m ul­
tă dragoste pentru ca muncă
'de cercetare ştiinţifică să sa­
tisfacă în măsură din ce în ce
mai mare cerinţele agriculturii
socialiste.
Ing. E. MANUGHEVIGI
director al Staţiunii Experimen­
tale horticole Geoagiu
şi mai ieftine
etc., au fost luate măsuri pentru
organizarea unui curs de califi­
care cu durată de trei luni, la
care participă 34 colectivişti
tineri. După absolvirea cursului,
aceştia vor fi repartizaţi să
muncească ca mecanizatori în
gospodăriile de unde au fost re­
crutaţi.
Organizaţia de bază din sta­
ţiune va depune în viitorul ari
eforturi şi mai sporite pentru
ca sarcinile puse în faţa unităţii
noastre de către cel de-al III-lea
recenta Consfătuire pe ţară a
ţăranilor colectivişti, să fie în­
făptuite cu succes. In felul aces­
ta, sîntem convinşi că unitatea
noastră îşi va aduce o contri­
buţ»ie mai valoroasă ia obţ9ine-
rea unor producţii sporite de
cereale, va raporta la viitorul
bilanţ de sfîrşit de an, noi şi în­
semnate succese.
VARTOLOMEU AVRAM
secretar al organizaţiei de bază P.M.R.
de la S. Al. T. Aliercurea