Page 108 - 1961-12
P. 108
m* M UM UD gÜCîArrsMULUI Np; 21bl
flPft WMMgMwaijBfflgay e
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE STIRÎ Prima expediţie aeriană sovietici
în Antarctida
M IRN 1I 30 (A gerpres). — fo a rte m u lt fo losite p e cel de-al a n la o b s e r v a to r u l s o v ie tic . Fi
a so s it la M ir n li, e l n u cu-, o .
TASS tra n sm ite: 6- le a c o n tin e n t.
te a deloc lim b a rusă. A ni
C orespondentul special al P hilip Sm ith , conducătorul discuţia n o a stră a a v u t loc ţ
r u se şte .
Declaraţia Organizaţiei IPpesa. d ie Cais0© agenţiei TA SS, Iuri H rom ov, program ului am erican de cerce
Internaţionale a Ziariştilor d e s p r e m a i e v r e i e iraapel©s° care a sosit in A n ta rctid a îm tă ri ştiin ţific e in A n ta rctid a a „Am avut noroc — a i
preună cu prim a exp ed iţie a e declarat u rm ă to a rele: „Intre
e n g l e z e i e d â Bi e e l i s I A p r © riană sovietică, transm ite prin sa v a n ţii din U .R .S.S. şi S.U .A. Stuart. In tim pul şederii n
radio : s-a u sta b ilit aici legături bune la M irn li am a v u t posibilitai.
să -i cunosc bine pe o a m e n ii,
PRAGA 30 (Agerpres). — el se pronunţa în paginile zia CAIRO 30 (Agerpres). — la Boston, contactele lui Ben A ntarctida este o adevărată şi trainice. S p iritul de colabo v ie tic i. C o n sid er că n u exis
La “Praga a fost dată publici rului pentru reunificarea paşni TASS transmite : Gurion la Teheran, şi recoman zonă a păcii şi probabil, p ro to popoare m al a p ro p ia te In p
tăţii o declaraţie a Organiza că a Coreei de nord şi Coreei de dările făcute de ministrul Afa tip u l arm oniei şi înţelegerii re rare s-a m a n ife sta t şl in cadrul v in ţa ca ra cteru lu i d ecit popi:
ţiei Internaţionale a Ziariştilor sud într-un singur stat. Presa din- Cairo continuă să cerilor Externe al Turciei la re ciproce în viitoarea lum e, eli rele rus şi am erican. R u ş i’
(O.I.Z.), în care se spune prin urmărească cu atenjie încorda centa sesiune a Consiliului berată de neîncredere şi vrajbă. am ilul gcofizlc intern a ţio n a l şi
tre altele : Organizaţia Internaţională a tă evoluţia provocărilor militare iN.A.T.O. la Paris“. A cest lucru ll sim ţi de în dată se m an ifestă şl acum . E ste fo a r o a m e n i la f e l d e desşM A. ins-
Din Coreea de sud a sosit o Ziariştilor protestează cu hotă- ale Angliei în regiunea Orien ce păşeşti pe cel de-al 6-lea
veste zguduitoare: a fost asa rîre împotriva acestei sentinţe tului Apropiat Ziarul este de părere că toate continent. La M cM urdo am te bine că avem posibilitatea siţi de prejudecăţi c c t ^ - w t
sinat Cio En Su, directorul zia inumane şi cheamă pe toate u- aceste manevre ale trupelor en să fa cem schim b de oam eni de am ericanii. V isez să vizitez
rului „Mindiju Ilbo“. Singura niunilc şi grupurile naţionale Ziarul „Al Gumhuria“ atra gleze în regiunea Orientului u ita t că există vam ă şi control ştiin ţă . Sper că colaborarea c o v a “.
lui vină a fost că şi-a îndepli ale O.I.Z., po toţi ziariştii cin ge atenţia asupra faptului că Apropiat au fost stabilite şi plă de paşapoarte. O fiţerul am eri
nit cinstit şi obiectiv îndatori stiţi din lume să-şi ridice gla „forţe armate ale C.R.N.T.O. nuite în timpul consfătuirilor can care a urcat prim ul pe ae n o a stră se v a în tă r i“. din
rile şi a scris numai ceea ce se întorc în regiunea Golfului ronava noastră n e -a sa lu ta t Pe tim p u l Iernii, u n u l
corespundea cu convingerile sa sul împotriva crimei săvîrşite de Persio după tratativele dintre şi tratativelor menţionate, ale zîm bitor cu cuvintele : „Bună
le. Exprimîndu-şi convingerile Kennedy şi; Macmillan, care au m em brii expediţiei sovietice, în d a tă d u p ă sosirea in A i
autorităţile surl-coreene. avut loo pe insulele Bermude, reprezentanţilor puterilor occi d im in e a ţa ! B in e - a ţl v e n i t ! “. L a P avel O stapenko, doctor în
HSauriss Totodată, se spune în decla tratativele regelui Kussein în staţiunea am ericană, acest a d e tarctida, m em brii cxpediţl
dentale în scopul intensificării ş tiin ţe geografice, a ră m as la n o a s tr e a u v i z i t a t d e a s e m n.n \
BAGDAD. — La 29 decembrie a fost raţia O.I.Z., atragem din nou a- M cM urdo. El s-a integrat ra
semnat la Bagdad un contract între s t a ţ i u n e a N o ii Z e e la n ă e , Sc-r.r
Ministerul Lucrărilor Publice şi al Co tenţia tuturor ziariştilor asupra pid in sistem ul de m uncă al In tr-o convorbire cu exp lo . >
municaţiilor al Republicii Irak şi Or sta ţiu n ii am ericane. „Am sta b i torit polari sovietici, şefu l ;
ganizaţia unională „Tehnoexporl“ care primejdiei care ameninţă trei
prevede livrarea către Irak a 1.611 va ziarişti din Vietnamul de sud Anglia, tratativele regelui Saud încordării în această regiune. vărat oraş cu o po p u la ţie de lit con ta cte bune cu colegii m ei A rthur R oberts, a s p u s :
goane de marfă de 11.600.000 ruble. A- am ericani şi sint convins că şe
ceastă garnitură feroviară va fi utili condamnaţi la moarte, O.I.2J. ce im . 1.000 d e o a m e n i, to ţi, tn c e p ln d derea m ea la M cM urdo v a fi „In A ntarctida dom neşte p
zată la construirea liniei feroviare — to t a tit de rodnică, ca şi acum tenia şi, cu cit vo r pariU .j
Bagdad-Basra ce se construieşte în re punerea imediată în liberta A inirat în funcţiune cu şe fu l ei, c ă p ita n u l J a c k E a ă y m a i m u lte ţă ri la st ud: rt
prezent în Irak, cu ajutorul tehnic al acestui continent, cu a tit nu
Uniunii Sovietice, precum şi la tran te a acestor ziarişti şi a celor şi term intnd cu m atrozii care trei ani, clnd am a v u t ocazia pură va deveni atm osfera d
lalţi ziarişti sud-vietnamezi a-
Prima raflmăHe de s t a i din India lu crea ză la ca n tin ă , s-a u d ove să vizitez L ittle — A m erica“ —
runcaţi în închisoare numai dit a fi oam eni prevenitori şt
a spus savantul sovietic.
pentru că au publicat articole DELHI 30 (Agerpres). — laţia de distilare primară a în o sp ita lie ri. încredere de care au nevoie o
ce nu erau pe placul actualilor
La Gauhati, la prima rafinărie ceput să producă benzină, pe C o la b o ra re ş i în ţe le g e r e r e c i Am stat de asemenea de vorbă m en ii din d iferite ţări. A tm o
cîrmuitori ai Vietnamului de
sud. din sectorul de stat al Indiei au trol lampant, motorină. procă — aceste cu vin te slnt cu u n u l din cei doi am ericani fera de aici este u n exem pl
intrat în funcţiune primele in ?A - care se a flă la observatorul M ir- b u n p e n t r u r e s tu l l u m i i “.
stalaţii. La 27 decembrie, insta :a nîi, stu d en tu l G illm ore S tu a rt
„NOVOS RUMOS" : Anul 1961 — de la U niversitatea din S ta n - O a m e n ii c a r e tr ă ie s c in A„
ferd (C alifornia), in vîrstă de
tarctida ştiu să preţuiască ţrit
23 de a n i, care se a flă d e u n ştte n ia sp rijin u l tovărâşesl.
sportul de mărfuri pe întreaga reţea fe Odenhauer sprijină amil victoriei pentru pace
roviară a Irakului.
înarmarea R.F. G ermane şi coexistenţă paşnică
LONDRA. — In comitetul de con
BONN 30 (Agerpres). — Ollenhauer declară în continuare că RIO DE JANEIRO 30 (Ager- au fost înfăptuite primele zbo
ducere al Sindicatului unit al munci Buletinul de presă „Sozial Demo este hotărit să sprijine intenţiile gu preş). — ruri ale omului în jurul pămin-
torilor din industria de prelucrare a kratischer Pressedienst“ a publicat un vernului R.F. Germane de a introduce
lemnului din comitatele părţii centrale articol de anul nou, semnat de Ollen- în ţară legi cu caracter excepţional. „Anul 1961 a fost anul victo tuluî şi deschise largi posibili
a Angliei a fost aies comunistul Arthur hauer, preşedintele Partidului social- riei pentru pace şi coexistenţă tăţi pentru cucerirea Cosmosu
Atting. democrat din Germania, în care acesta Toate acestea fac să apară deose paşnică“ — scrie ziarul brazi lui. Forţele păcii de pe întreg
sprijină înarmarea continuă a R. F. bit de , clar caracterul demagogic al lian „Novos Rumos“. „Anul care globul pămîntesc, forţele demo
LONDRA. — După cum relatează Germane. Ollenhauer, pretinde că este apelului pe care îl face în acest ar a trecut, scrie In continuare zia craţiei şi socialismului se pot
necesară o „politică eficace a Occi ticol liderul P.S.D.G. la destinderea rul, a adus lumii menţinerea
ziarul -„Daily Worker“ în Anglia se dentului“ în domeniul intensificării încordării internaţionale $i la o dezar păcii. Pentru America Latină — mîndri cu măreţele victorii ob
bucură de un sprijin tot mai larg pe înarmării şi contribuţiei R.F. Germa mare generală supusă „ontrolului. apărarea independenţei Cubei, ţinute de popoare în lupta îm
tiţia difuzată de Comitetul pentru apă ne la înarmare. Liderul social-demo- eliberarea Republicii Dominica potriva colonialismului în anul
rarea drepturilor cetăţeneşti, în care craţilor din Germania occidentală asi Acest articol al lui Ollenhauer de ne de sub tirania lui Trujiilo, caro se încheie“.
se cere ca guvernul american să eli gură totodată guvernul lui Adenauer monstrează elocvent că conducerea zdrobirea loviturii de stat reac
bereze pe deţinuţii politici comunişti şi că partidul său va adopta o atitu de dreapta a P.S.D.G. intenţionează ţionare militare în Brazilia, un Anul 1961 a adus minunate
să anuleze legile McSarran şi Smith. dine „constructivă' faţă de toate „pro să păşească şi în notil an pe aceeaşi nou pas spre consolidarea de succese şi Braziliei. Ea şi-a lăr
cale primejdioasă de sprijinire a înar mocraţiei în Ecuador. Pentru git legăturile comerciale cu ţă
PARIS. — In ultimele zile numai în punerile şi proiectele de legi ale gu mării R.F. Germane, să urmeze ca ştiinţa mondială — grandioase rile socialiste, a reluat legătu
oraşul Alger au fost săvîrşite 13 acte vernului în acest domeniu". Ollen şi pînă . acum în mod docil politica le realizări ale ştiinţei şi teti- rile diplomatice cu Uniunea So
teroriste care au avut ca urmare 11 militaristă a guvernului Adenauer. nlcii sovietice, datorită cărora vietică, Ungaria, Bulgaria, Ro-
morţi şi 13 răniţi. Au explodat din nou hauer sprijină repetatele declaraţii minia, a stabilit primele contac- <
bombe puse de terorişti din aşa-zisa făcute de reprezentanţii guvernului mm, te cu Republica Populară Chi- I
„Organizaţie armată secretă“ la Oran potrivit cărora populaţia R.F. Germane neză. După cum arată in con
Constantine, Tlemcen. Ca urmare a ex tinuare ziarul, anul care se în
ploziilor în oraşul Bone au fost ră trebuie să facă sacrificii pentru înar cheie a arătat că „există p o si
niţi şase algerieni printre care şi doi bilităţi uriaşe pentru menţine
copii. mare. F.l cere doar ca- aceste sacri rea păcii, întărirea coexistenţei
paşnice între popoare, rezolva
TAIPE. —1 Peste 3.000 de muncitori ficii să fie repartizate mai „echita rea pe calea tratativelor a celor
şi funcţionari de la societatea de con bil“. mai complicate probleme inter
strucţii navale din Taivan îritîmpină naţionale“. „In anul 1961 au
noul an Iuptînd pentru a-şi păstra locu
rile de muncă, împotriva intenţiei con
ducerii americane a acestei societăţi de
a efectua concedieri masive.
crescut şi s-au întărit forţele
S fîrşit de an tu ţările păcii şi prestigiul ţărilor socia
capitaliste liste. Expresia acestei forţe şi u-
nităţii partidelor comuniste pe
plan internaţional — sublinia
ză „Novos-Rumos“ —a fost al
XXII-lea Congres al Partidului
Sărăcie şi şomaj în oraşele şi saisie iranului Comunist al Uniunii Sovietice...
Al XXII-lea Congres al P.C.U.S.
TEHERAN 30 (Agerpres). — mult dc 2 0 de riali pe zi, în Fosta garnizoană militară din Pinar del Rio (Cuba),
„Un oraş uitat... Cereri de timp ce fiecare dintre ei aduce transformată în şcoală. a deschis o nouă etapă în m iş
ajutor pentru cei 40.000 de stăpînilor capitalişti un profit carea comunistă internaţională.
muncitori textilişti!“, sub acest de 1.000 de riali pe zi. Ziarul Hotărirea de a construi în 20 de
titlu, ziarul iranian „Nogmee subliniază că aceeaşi situaţie ani societatea nouă, societatea
Donia“, scria recent că în re există şi în alte regiuni ale comunistă, deschide -noi per
giunea Yezd domnesc sărăcia spective nu numai pentru po
ţării. porul sovietic, ci şi pentru toa
te popoarele din lume“.
şi şomajul. Foamea şi şomajul Un alt ziar iranian, „Dja-
au silit 40.000 de muncitori tex han“, publică un editorial în (u rm a re din ziarul „D rum ul B ilanţ şi perspective Moscova, a constituit o nouă şi pu
tilişti din oraşul Yezd să plece care scrie despre pauperizarea ternică afirmare a solidarităţii clase
în căutare de lucru la Tehe ţărănimii iraniene. Ziarul arată socialism ului nr. 2181) ANUL INTERNAŢIONAL 1961 ( I I ) muncitoare în lupta el pentru o v ..
ran şi în alte oraşe. că deşi ţărănimea constituie 80 mal bună, pentru drepturi deimxr;
la sută din populaţia Iranului, Măsurile ţărilor iubitoare de pace lart, în timp ce în Ecuador el nu a ţia directă a imperialismului american suflat o puternică încredere luptei po tice.
Ziarul scrie că şi acei mun bugetul ţării nu alocă aproape au zădărnicit planurile agresoare nu reuşit să împiedice alungarea preşedin nu au izbutit să împiedice lupta for porului indonezian pentru eliberarea
citori care nu şi-au pierdut lo nimic pentru ajutorarea ei. Ţă numai pe continentul european. Lupta telui reacţionar, , Velasco Ibarra, şi ţelor populare care în momentul de Irianului de vest. R. P. Romînă la atitudine actjty
cul de muncă, nu o duc mai ranii nu se aleg cu altceva de- eroică a popoarelor care şi-au cucerit instalarea preşedintelui Arosemena, faţă controlează un teritoriu locuit de în problemele majore ale situaţiei -ii
bine. Ei muncesc din zori şi cît cu represiunile jandarmilor, independenţa naţională, protestul pu care se pronunţă pentru reforme de aproape 14 milioane de oameni. In La sesiunea a 16-a a Adunării Ge ternaţionale, se pronunţă pentru 1
subliniază ziarul. ternic al maselor populare de pe toate nerale s-a înregistrat o nouă slăbire făptuirea dezarmării generale şi total
pînă seara în încăperi reci şi continentele şi avertismentul ferm ai sub un strict control internaţional
întunecoase fără a cîştiga mai guvernului. sovietic au încătuşat în pentru înlăturarea colonialismului d;
pe planeta noastră, pentru încheieri
Demonsfrafii aie şomerilor din Defroiî 1961 mîinile organizatorilor agresiunii mocratice. Iar în Republica Dominica Algeria, unde războiul colonialist a a poziţiilor imperialiste în Organiza Tratatului de pace cu Gerrtia .ia
împotriva Republicii Cuba. Interven nă valul mîniei populare care a mă intrat în al 8-lea an, Armata de eli ţia Naţiunilor Unite. Statele lîlnite şi reglementarea situaţiei Berlinul i -ioc
NEW YORK 30 (Agerpres). nele de automobile au aflat că ţia din Cuba, care s-a terminat cu turat familia Trujiilo s-a revărsat îm berare naţională dă noi lovituri ar alte puteri occidentale nu au putut cidental prin transformarea Iui intr-u
La Detroit a avut loc o de- în curînd numărul lor se v.a potriva tuturor marionetelor imperia matei franceze trimise în această ţară împiedica adoptarea unor importante oraş liber, demilitarizat, acţionoaz
menstraţie a şomerilor care îm mări, ca rezultat al apropiate înfrîtjgerea zdrobitoare a bandelor lismului nord-american. pentru a împiedica „autodeterminarea" rezoluţii care au condamnat colonia pentru transformarea regiunii balcanic
preună cu familiile lor se auto- lor concedieri de la uzinele de intervenţîoniste, a. arătat o dată mai promisă de generalul de Gaulle. Spo lismul. într-o zonă a păcii. Alegerea R. i
denumesc „oameni uitaţi“. De automobile ale companiilor mult că cei care contau pe faptul că Evenimentele care au avut loc în rirea la maximum a acţiunilor pro Romîne ca membru nepermanent
monstranţii purtau pancarte cu „Plymouth Motor Corporation“ Cuba va „râmîne izolată s-au înşelat atuil 1961 dovedesc slăbirea continuă vocatoare a elementelor ultracolonla- Creşterea numărului membrilor Consiliului de Securitate şi adcy.taa
inscripţii : „Vrem de lucrü“, şi „Doge“. amarnic. Cuba nu numai că nu a a poziţiei imperialiştilor şi şubrezenia listc arată că fiecare lună de prelun O.N.U. la 105, prin primirea statelor la a 16-a sesiune a Adunării co
„Muncitorii de la Plymouth sint putut fi îngenuncheată, dar ea a in tot mai evidentă a acoliţilor lor, lo gire a războiului din Algeria şubre Sierra Leone, Mauritania, R. P. Mon rale a O.N.U. a recomandărilor
concediaţi după un stagiu de La demonstraţii au partitici- cali. Sistemul blocurilor militare crea zeşte şi mai mult regimul republican golă, Tanganika, a contribuit la lăr vltoarc la educarea tineretului in
muncă de 25 de ani“, „Pentru pat de asemenea muncitorii ti trat într-o nouă etapă a dezvoltării te de imperialismul american în Asia din Franţa. In Congo, unde începutul girea caracterului reprezentativ al ritul păcii, din iniţiativa del -'Vă-,
102.000 dc oameni din Detroit pografi concediaţi de la . ziarul social-economice, cînd economia ei se şi regimurile corupte instaurate în anului 1961 a fost marcat de asasi acestei organizaţii internaţionale. To R. P. Romîne, a confirmat prest.g f
nu există sărbători“. „Free Pres.se“ . din Detroit, află în slujba intereselor întregului tr-o serie de ţâri se clatină şi se nă- narea mişelească a primului ministru tuşi manevrele Statelor Unite au îm crescînd al ţării noastre pe plan
Demonstraţia a fost organi funcţionari concediaţi de la ma popor. In ziteje agresiunii imperialiste ruiesc sub presiunea maselor popu Patrice Lumumba, uneltirile colonia piedicat şi Ia această sesiune restabi ternaţional. După cum a arătat
zată după ce şomerii dc la uzi- gazinele universale ca rezultat lare. Aceste regimuri ultrareacţionare liştilor vechi şi noi primesc replica lirea drepturilor Republicii Populare varăşul Gheorghe Gheorghiu-D'’
al stagnării din comerţ.1- - împotriva Cubei a devenit deosebit de şi teroriste sînt condamnate la pielre. cuvenită. Temîndu-se să nu piardă cu Chineze în Organizaţia Naţiunilor recenta plenară a C.6. al P. ni *
clar cit de scumpă este revoluţia cu- Zadarnic numeroşi reprezentanţi de totul marile profituri pe care le ob Unite. „R. P. Romînă va depune şi pe
JAPONEA: U n mare număr de fărani bană tuturor oamenilor muncii din seamă ai imperialismului american, ca ţin din exploatarea bogăţiilor acestor itor eforturi pentru extinderea re
America Latină. „Este greu să găseşti actualul secretar de stat adjunct Ha- ţări colonialiştii americani, englezi, Forţele progresiste, iubitoare de pace ţiilor paşnice şi a schimburilor ei
nevoifi să plece la oraş în regiunea de la sud de Rio Grandc rriman, generalul Lemnitzer, vicepre francezi şi belgieni îşi dau mîna sus- şi antiimperialiste au acţionat cu ter- nomice şi culturale cu toate state a
un ziar care s-ar pronunţa în apăra şedintele Johnson, generalul Taylor ţinînd fie marionetele de tipul Iui mitate crescîndă în anul care se în
TOKIO 30 (Agerpres). — paţii sau să-şi vândă forţa de muncă. rea S.U.A.“, scria „New York Rost". au făcut lungi turnee în aceste ţări, Ghombe, fie elementele prooccidentale cheie. In avangarda luptei pentru pentru dezvoltarea relaţiilor de bună cl
'Ga urmare a intensificării procesu Autorităţile japoneze stimulează acest încercînd „să inspire curaj" proteja din guvernul central de la Leopold pace şî progres social, pentru drep
lui de pauperizare a ţărănimii japone Revoluţia' cubană reprezintă o etapă ţilor S.U.A. In Laos clica rebelă a ville. turile oamenilor muncii păşesc parti cinătate şi a colaborării înternr.ţior,-..'
ze, un mare număr de ţărani sînt ne proces pentru a sprijini monopolurile ncuâ în istoria popoarelor latino-ame- lui Fumt Nosavan-Boun Oum a în dele comuniste care sînt forţa cea mai
voiţi să plece la oraş. In ultimii 10 ani să găsească mînă de lucru ieftină. Le ricane. Ea marchează faptul că în registrat înfrîngerl puternice, iar la Anul 1961 s-a închpiat cu o puter activă a societăţii contemporane. In pentru promovarea perseverentă .¦
numărul populaţiei rurale s-a redus cu gea agricolă, pe care guvernul lkeda treaga Americă Latină devine arena Geneva imperialiştii nu au putut să nică victorie a forţelor anticolonia ţările capitaliste s-a intensificat lupta
mai multe milioane. Majoritatea aces unei lupte active împotriva imperia împiedice reglementarea favorabilă a liste care au dat o puternică lovitură dc clasă a proletariatului. Luptele principiilor coexistenţei paşnice şi nt;
tora o constitu’e tineri sub 30 de ani. a impus-o Dietei în 1961, prevede că lismului. Ş i' în această direcţie anul proclamării unui Laos netru. O mare dominaţiei colonialismului portughez. oamenilor muncii din Belgia, Franţa,
Potrivit unui recensătnînt organizat de 60 la sută din populaţia agricolă,,adi 19G1 a fost un an de grele înfrîngcri amploare a luat lupta antlimperlalistâ Eliberarea teritoriilor indiene Goa, Japonia, dintr-o serie de ţâri ale Ame- tornicirea unei păci trainice în lume"
Ministerul Agriculturii şi Industriei fo că 7.800.000 de oameni, vor fi îndru •pentru imperialismul american, pe un în Vietnamul de sud, unde cupa răb Daman şi Diu, în ciuda manevrelor rlcll Latine, au arătat că clasa mun
restiere, numărul ţăranilor care posedă maţi spre oraş în următorii 10 ani. continent care era considerat întotdea dării populaţiei sud-vietnameze, adusă puterilor colonialiste care s-au solida citoare este hotărîtă să continue lupta Anul 1961 a fost marcat de
mai puţin de un hectar de pâmînt se Pentru a aplica această politică, guver una „departe de dumnezeu, dar aproa la sapă de lemn de clica lui Ngo rizat cu Portugalia, a arătat că era pentru revendicările sale economice şi
ridică lă 240.600 Acelaşi recensătnînt nul lkeda a elaborat 13 legi auxilíale Dinh Diem, s-a umplut pînă la refuz. politice, să se opună fascismului şi lidarea forţelor socialismului ş
arată că este tot mai greu pentru ţă dintre care opt trebuiau să fie adop pe de Statele Unite“. In Brazilia, după dominaţiei colonialiste se apropie de reaoţiunii. Congresul mondial al sin ceea ce oferă perspective bun , en ,/
rani să-şi asigure mijloacele de exis Represiunile în masă ca şi interven-
tenţă numai din agricultură. Mulţi ţă tate de Dieta japoneză în toamna a- demisia forţată a lui Janio Quadros, sfîrşit. Evenimentele din Goa au in- dicatelor care a avut Iqc recent la menţinerea şi întărirea păcii.
rani sînt nevoiţi să-şi caute alte ocu- ceasta. In ciuda eforturilor depuse de
partidul de guvcniămînt, numai trei imperialismul nord-american nu a pu- Z. FLORE 4
dintre aceste legi au fost adoptate de I. MANEA
Dietă. tui împiedica instalarea lui J. Gou-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75- Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.82Q din 6 noiembrie 1949. — Tiparul:; întreprinderea Poligrafică „1 Mai* —¦ Deva