Page 11 - 1961-12

Nr. 2159
P rile j d e p re ţio a s e în v ă ţă m in te
-a> -C>«*. O <i>-®-O ¦•*><><!><«> <x>-<s>-<s>O « a> o ^«$*.4 e>«C--S>O <&• ¦<><i>--o«s»<Jy
Sala de şedinţă a Comitetului
orăşenesc de partid Deva s-a do­
vedit zilele trecute neîncăpătoa­
re. Au sosit aici colectivişti
fruntaşi din Rapolt şi Simeria
Veche, din Cristur şi Sîntandrei,
din Sîntuhaim şi Băcia, din toate
cele 18 gospodării agricole co­
lective de pe raza oraşului
regional Deva. Scopul întîl-
nirii le era bine cunoscut
tuturora încă de mult timp.
Se întîlneau aici pentru a
face un succint bilanţ al reali­
zărilor obţinute în unităţile din
care fac parte, pentru a-şi îm­
părtăşi experienţa dobîndită în
obţinerea de producţii mari la
hectar, în dezvoltarea tuturor
ramurilor de producţie aducă­
toare de mari venituri băneşti,
şi pentru a desemna pe acei ca­
re-i vor reprezenta la Consfătui­
rea pe ţară a colectiviştilor frun­
taşi convocată de Biroul Politic
al C. C. al P. M. îî.
...lată-i pe Blidaru Virgil şi
Beniamin Danciu din Rapoîtul
Mare. Ei fac cunoscut celor pre­
zenţi la consfătuire că în gos­
podăria lor colectivă s-au obţi­
nut anul acesta în medie 1.672
kg. grîu la hectar. De pe unele
parcele unde a fost aplicat cu
stricteţe întregul complex de
măsuri agrotehnice, s-au obţinut
Ia hectar cu 988 kg. grîu mai
mult decît media realizată pc
gospodărie. O creştere simţitoa­
re a cunoscut aici cultura legu­
melor, sectorul zootehnic etc.
— Convingîndu-ne din proprie
experienţă că sectorul zootehnic
este unui din cele mai rentabile
ramuri de producţie — spunea
tov. Blidaru — noi am sporit
considerabil efectivul de anima­
le. Acum, deţinem 190 capete
bovine din care 90 vaci şi ju-
ninci, 172 porci din rasa Lan-
dras, 429 oi etc. In ceea ce p ri­
veşte producţia de lapte pe cap
ele vacă furajată, aceasta a
crescut cu peste 400 litri faţă
de cea realizată în anul trecut.
Un calcul cît de sumar dove­
Colectivişti fruntaşi
NAGY ŞTEFAN
s-a înscris în gospodăria co­
lectivă cu 11 ani în urmă.
De la început el a cerut să
lucreze în sectorul zootehnic.
Animalele pe care le îngri­
jeşte sint o mîndrie a colecti­
viştilor din Cistei şi dau lună
de lună o producţie tot mai
ridicată.
j elea Văruţa trase pentru a
iu nu ştiu cita oară lăboşe-
lul cu tocăniţă la marginea so­
bei. Mestecă încă odată cu lin­
gura in cratiţă, apoi ieşi pe te­
rasă. Zarea era brăzdată de o
pădure de coşuri care fumegau
alene. Le privi tăcută căci cu
noşţea povestea fiecăruia. Se
opri insă cu privirea asupra ce­
lui ce se afla în lucru. Acolo,
pe undeva, se afla şi Ilie Di-
gaciu, soţul ei, pe care îl aş­
teaptă cu mincarea pe sobă de
aproape două ceasuri. Nu-i stă­
tea in fire lui Ilie să intîrzie.
Nici pe la bodegi nu se oprea.
Acasă, înainte de mîncare, tră­
gea cîte un păhărel, dar în restau­ azi cînd pregătise o mimare
rant sau bodegă nu intra fără
nevastă-sa. împreună mergeau
la o bere, mai cu seamă dumi­
neca seara.
Ilie Digaciu lucra la montaj.
Nici unul din agregatele mari
ale uzinei nu scăpaseră nemin-
giiate de el. Conducea o echi­
pă de oameni pricepuţi şi har­
nici, echipă de faima căreia se
dusese vestea, se scrisese mult
prin ziare, iar trei din cei şap­
te membri ai echipei erau de­
coraţi. Ilie se mîndrea cu echi­
pa pe care o conducea şi care,
după cum el însuşi recunoştea
uneori, mergea „ca ceasul“. Şi
agregatele pe care le constru­
iau trebuiau să funcţioneze „ca
ceasul“ şi acasă, totul trebuia
să meargă „ca ceasul“. La a-
provizionarea cu materiale însă,
Ilie făcea mare scandal cînd
deşte că noi vom obţine anul a-
cesta, numai din sectorul zoo­
tehnic, venituri în valoare de a- ei şi-au construit case noi, şi-au
proape 200.000 lei. Dacă la aces­
tea vom adăuga şi pe cele reali­
zate din cultura mare şi de la
grădina de zarzavaturi venituri­
le noastre vor însuma la sfîr-
şitul anului circa 700.000 lei.
Cu multă mîndrie a vorbit
despre realizările obţinute în
gospodăria colectivă din Simeria
Veche tov. Ioan Iordate, preşe­
dintele acesteia:
— La grîu, noi am obţinut în
medie 1.925 kg. la ha. Âm pu­
tut realiza această producţie
datorită faptului că am acor­
dat deosebită atenţie respectă­
rii regulilor agrotehnice în lu­
crarea pămîntulni. Pe lingă
Consfătuirea colectiviştilor
fruntaşi din oraşul
regional Deva
faptul că am arat din vreme te ­
renul destinat acestei culturi,
eă i-am sporit fertilitatea îngvă- tor pentru obţinerea unor pro­
şîndu-1 cu gunoi de grajd, am
folosit numai sămînţă din so­
iuri valoroase. Şi munca ne-a
fost răsplătită ilin plin. Am ex­
tins mult cultivarea legumelor
şi zarzavaturilor şi am sporit
simţitor efectivul de animale.
Dacă la sfîrşitul anului 1959 de­
ţineam ca proprietate obştească
doar 41 bovine, astăzi efectivul
de animale a gospodăriei n u ­
mără 126 capete bovine din care
45 vaci de lapte, 39 viţele şi
14 juninci. In plus, deţinem un
mare număr de oi, porci etc.
— Multe realizări social-eco-
nomice s-au înfăptuit în anii
din urmă în satele noastre — au
spus în cuvîntul lor colectiviştii
Dragomir Haida din Sîntandrei,
Ioan Peter din Cristur, Petru
Lădaru din Şeuleşti şi mulţi
alţii. Muncind în marea familie,
colectiviştii noştri cîştigă bine
GHEORGHE GOADĂ
lucrează cu atelajele gospo­
dăriei agricole colective din
Mihalţ. El se achită cu multă
conştiinciozitate de sarcina
pe care conducerea colectivei
i-a încredinţat-o, fiind tot­
odată un agitator activ in
rindul celorlalţi colectivişti.
0 EASUÍ
lucrurile nu mergeau „ca cea­
sul“.
Lelea Văruţa nu-şi putea în­
chipui ce s-a întimplat de Ilie
al ei intirzia. S-a mai întimplat
să intîrzie, dar atunci trimitea
vorbă, ori dădea un telefon,
alături, la maistrul Istrate.
Acum insă nimic. Mai rău o în­
ciuda pe leliţa Văruţa faptul
că i se pirpălesc bucatele, chiar
mai aleasă. Se împliniseră doar
zece ani de cînd, cu construc­
ţia primului furnal, se opriseră
în acest oraş. Ce mimare li pre­
gătise leliţa Văruţa soţului ei
azi ? Zeamă acră ca la ospăţ,
tocăniţă de pui cu smîntină Şi
scoverzi cu caş şi mărar. După
cum socotea ea, nimic din bo­
gatele liste ale cantinelor şi
restaurantelor n-ar fi putut fi
mai pe pofta lui Ilie. Dar nu
sosea şi acest lucru ii provoca
o ciudă neînţeleasă.
Intră în casă, mai turnă pu­
ţină apă în tocăniţă, înteţi fo­
cul şi aşeză din nou cratiţa la
mijlocul sobei. Cînd tocăniţa
începu să dea în clocot, se auzi
şi soneria. Scurt şi de două ori.
Nimeni in afară de Ilie nu suna
aşa. De altfel, ea nu trebuia
să-l vadă, il cunoştea după
IIRÜMtffi SlMMTSMULm
¦ ••1
CTsauttKa»
acum. Mulţi, tare mtilţi dintre
cumpărat mobilă, aparate de
radio şi cîte altele. Belşugul şi
bunăstarea au pătruns în case­
le tuturora. Aproape toţi cei
care au luat parte la discuţii au
arătat ce s-a făcut bun in gos­
podăriile colective, au chibzuit
cu multă răspundere şi şi-au
spus cuvîntul asupra a tot ceea
ce trebuie făcut în viitor, pen­
tru ca unităţile lor să devină
din an în an tot mai puternice,
mai înfloritoare.
?
In încheierea consfătuirii, du­
pă ce tov. Fedoranici Ladislau,
prim-secretar al Comitetului o-
răşenesc de partid Deva a ară­
tat delegaţilor şi invitaţilor mă­
surile ce vor trebui luate în vii­
ducţii sporite, atît în sectorul
vegetal cît şi în sectorul zoo­
tehnic, cei prezenţi Ia consfă­
tuire au desemnat pentru a p a r­
ticipa la consfătuirea pe ţară
pe trei din cei mai harnici şi
pricepuţi colectivişti. Cuvîntul
Veşti clin radonul Sebeşcolectivi Jilor din oraşul regio­
nal Deva, va fi dus la Consfă­
tuirea pe ţară de către Serafim
Tămătaş, preşedintele G. A. C.
din Rapoîtul Marc, Zsok Ladi-
slau, preşedintele G. A. C. din
Deva şi Ioan Roman, membru al
gospodăriei colective din Sîntan­
drei.
V. PiŢAN din întreprinderile raionului ficii peste plan. In primele trei
N. TIRCOB Sebeş li s-au plătit drept premii trimestre ale acestui an de pildă,
, ______________
In aşteptare...
E rece. Ba în ultimele zile a
mai şi plouat. Poate tocmai de
aceea în staţia de autobuze I.G.O.
Hunedoara din Piaţa Unirii — sta­
ţie cap de linie — cetăţenii sînt
nerăbdători. Dar nerăbdarea vine
şi din altă cauză.
In staţie se strîng mereu zeci
de oameni. Ei aşteaptă să vină au­
tobuzul care să-i transporte în di­
recţia dorită. Numai că aşteptarea
se lungeşte de fiecare dată cu 15-
20 şi chiar 30 de minute. Nu sînt
autobuze?! Dimpotrivă, sînt. Ele
însă stau frumos parcate doar Ia
cîţiva paşi de staţie. Oamenii aş­
teaptă, autobuzele aşteaptă...
Este necesar să se întocmească
de urgenţă un itinerariu mai bun
care să asigure un transport mai
rapid al călătorilor şi o folosire
mai judicioasă a parcului auto. A-
cest itinerariu trebuie să se afişeze
în staţii şi în fiecare autobuz.
Conducerea I.G.O. Hunedoara e
în drept să facă acest lucru.
O poveste cu trotuare
Pe străzile Dr. Petru Groza, Fi-
limon Sîrbu şi Bariţiu din Deva,
s-au făcut cu cîtva timp în urmă
unele reparaţii la trotuare. Lucru
necesar, deoarece pe alocuri asfal­
tul trotuarelor se deteriorase, pre­
zenta gropi.
O echipă de asfaltatori de la
I.G.O. Deva, a efectuat lucrările.
mersul îndesat, după felul cum
îşi ştergea picioarele, după ori­
ce mişcare pe care o făcea. Aşa
că îi deschise. Intre ei se în­
cinse o discuţie puţin obişnuită:
— Cît îi ceasul meştere?
— Vre-o patru, îi răspunse
Ilie liniştit, scoţîndu-şi ceasul
de buzunar mare şi neobişnuit
de exact. Era un ceas moşte-
SCHIŢA
nit dar îşi făcea încă datoria.
Cînd intirzia cu un minut, Ilie
îl desfăcea şi iî întindea mă­
runtaiele pe toată casa, apoi i
le curăţa cu o periuţă mică şi
le ungea. La el pînă şi ceasul
trebuia să meargă „ca ceasul“.
— O fi fost ieri, il apostrofă
leliţa Văruţa.
— Mda... făcu Ilie şi îşi duse
ceasul la ureche. A stat.
In timp ce se spăla, Ilie îi
explică leliţei că are mult de
lucru. Ei, constructorii, au hotărît
ca in termen de 10 zile să pu­
nă focul la furnalul cel nou.
Aşa că vor lucra „ceva mai
mult“ şi că începlnd din ziua
următoare are de gind să mă-
nince la prinz, nu acasă, ci pe
şantier. Iar ea, care cunoaşte
Pr emis pentru muncitorii
fruntaşi
Pentru munca deosebită de­
pusă în îndeplinirea şi depăşirea
sarcinilor de producţie, muncita
rilor, tehnicienilor şi inginerilor
@ 0 obţinut şi la fabricile „Sebeşul"
&&&&&&&?
De la terminarea lor, a trecut pu­
ţin timp, dar trotuarele de pe stră­
zile amintite au şi început să se
strice din nou, din cauza proastei
calităţi a asfaltului (a fost ars prea ultimii doi ani, peste 1.200 colec
tare în malaxoare).
Iată cum, din cauza lipsei de
răspundere faţă de muncă, trotua­
rele reparate mai ieri, sînt la fel
ca înainte de-a fi reparate, cu
gropi.
De proasta calitate a asfaltului,
pentru care s-au încasat bani, tre­
buie să răspundă cineva !
Semne de circulaţie
La intersecţia străzilor Dr. Petru
Groza şi Aurel Vlaicu din Deva,
deseori conducătorii auto, străini de
oraş, sînt puşi în mare încurcătu­
ră. O tablă în formă de săgeată
indică: Orăştie 26 km. Deci pe
aici (adică pe strada Dr. Petru
Groza) este drumul ce trebuie să-l
urmeze spre Orăştie şi în conti­
nuare. Dar lîngă tabla amintită, o
mînă grăbită a mai pus o altă
tablă cu sensul: circulaţia în am­
bele sensuri interzisă. E drept că
aceasta a fost pusă proptită doar
de un copac din marginea părţii
carosabile. Dar semnul e semn. Şi
atunci...?! După care să te iei?
In tot cazul, secţia regională
de drumuri şi poduri Deva, împre­
ună cu miliţia orăşenească, vor
trebui să rezolve acest lucru.
Nu de alta, dar se prea contra­
zic cele două table indicatoare.
rosturile căci a lucrat la con­
strucţia primului furnal, să facă
bunătatea de bine şi să-i aducă
acolo mimarea.
Timp de zece zile, leliţa Vă­
ruţa îi duse mimarea Iul Ilie
pe şantier. De fiecare dată însă
Ilie intirzia punînd vina pe
ceas, cum că el ar fi hibaş şi
din această pricină nu coboară
la timp de pe unde era căţă­
rat pe colosul aflat in con­
strucţie.
Vr
/* ntr-adevăr, în ziua in care
promiseseră constructorii
că vor preda furnalul, comisia
de recepţie îşi şi încheiase lu­
crările.
Toată uzina se pregătea să
sărbătorească aşa cum se cuvi­
ne acest eveniment. încă de
dimineaţă, un pionier, fiul unu­
ia dintre constructori, a aprins,
in faţa oficialităţilor, a con­
structorilor şi siăerurgiştilor,
focul in furnal. Urma ca furna­
lul să dea prima şarjă, moment
de mare însemnătate în viaţa
constructorilor căci el verifică
întreaga lor muncă migăloasă
de-a lungul multor luni. Pentru
a asista la elaborarea primei
şarje veniră mulţi muncitori
care înconjurară furnalul, se
căţăraseră pe schelele furnalu-
în ultimii doi ani, suma de pes­
te 1.600.000 lei,
Beneficii pesfe plan
Colectivul fabricii „1 Mai“ din
Petreşti a depăşit cu mult sarci­
na ce-i revenea de a realiza bene­
aici s-a realizat un beneficiu de
peste 5.300.000 lei. Succese de
seamă în această direcţie s-au
şi „Simion Bărnuţiu“.
Işî construiesc case
Nivelul de trai al colectivişti­
lor este în continuă creştere
Mulţi dintre ei îşi construiesc
case. In raionul Sebeş, numai în
tivişti şi-au construit case noi
In întrecerea pentru
a spori produefia de ia J e
Fruntaşe în întrecerea ce se
desfăşoară între gospodăriile co­
lective din raion de a obţine
cantităţi sporite de lapte de la
fiecare vacă furajată, se află
pînă în prezent G. A. C. din Cli­
nic, Apoldul de Sus, Miercurea
şi Petreşti.
In primele 10 luni ale acestui
an, la G.A.G. Cîlnic, s-au obţinut
2.344 litri lapte pe cap de vacă
furajată.
-O —
Schimb
de experienţă
In scopul îmbunătăţirii acti­
vităţii sindicale şi pentru ca
consfătuire de producţie, pe
grupe sindicale, să se desfăşoa­
re la un nivel tot mai înalt, co­
mitetul sindical din secţia tu r­
nătorie nr. 1 a uzinei „Victoria“
din Călan, la indicaţia organi­
zaţiei de partid, a organizat re­
cent un schimb de experienţă.
Grupa sindicală — piese meca­
nice — a fost ajutată să orga­
nizeze o consfătuire de produc­
ţie la care au participat toţi
maiştrii din secţie şi ceilalţi res­
ponsabili de grupe sindicale.
GIF. MAGUREANU
corespondent
lui alăturat aflat în construcţie
şi prin alte locuri, zbătinău-se
fiecare să-şi găsească un loc
cit mai potrivit. Numai monto-
rii, apaductierii şi cei de pe
platformă nu-şi găseau locul.
Deşi toate aparatele funcţio­
nau ireproşabil, lui Ilie Di­
gaciu nu-i prea plăcea felul în
care „pufăe“ furnalul. Aşa că
se caţără sus „la git“, iar pe
ajutorul său il lăsă jos, pe plat­
formă, să observe dacă inter­
venţia lui are vreo influenţă.
Strînse ventilul apoi se cobori
jos şi ascultă din nou. Tot nu-i
plăcea un anumit sîsiit. Aşa că
trimise pe unul din echipă să
mai siringă ventilul şi să ţină
legătura cu el.
Flăcăul trimis sus mai strin-
se ventilul, apoi întrebă dacă
e deajuns şi cum merge. Ilie
se uită la aparate şi după ce
se sfătui eu inginerul şef de
schimb îi făcu semn flăcăului
să strîngă şi mai mult venti­
lul. Flăcăul întrebă din nou
cum merge agregatul. Toate a-
paratele indicau că acest colos
„respiră“ şi are o ardere de
invidiat. Ilie îşi scoase ceasul
cel mare şi îl arătă flăcăului
care aştepta un răspuns. Bine
înţeles, flăcăul înţelese că agre­
gatul merge „ca ceasul“. Numai
că pe platformă era şi leliţa
Varvara. Se uitară unul la ce­
lălalt, iar Ilie rămase cu cea­
sul în mină.
— Nu intîrzie, întrebă leliţa?
— Nici o secundă.
P. ŢÎRAU
págf. S
:.?^a?^i<?^.TCTqBgpjruwKmoaa/fUFi^cmsaü
« V*
4 DECEMBRIE 1961
PROGRAMUL I : 6,10 Melodii
ipulare roiniueşti; 6,30 Emisiunea
. o.ntru sate; 8,00 Din presa de astăzi;
),00 Tinereţea ne e dragă“ Tineri dm
jraşu! nostru“ ; 10,30 Melodii de es-
radâ; 15,10 Muzică de estradă; 15,15
viuzică uşoară de compozitori ro-
i:îni; 16,15 Note de lector; 17,30
Prietena noastră cartea; Scrieri pen­
ai cei mici „Roman Năzdrăvan" de
N. Filimon şi „Istorisiri adevărate" dc
M. Sevastos; 19,00 Almanah ştiinţific;
I9,3ij Muzică populară romincăsoă ;
!0,20 Noapte bună copii: „ Purec luşiil
el isteţ', basm englez; 20,50 Tribu­
na radio; 21,00 Doine şi jocuri popu­
lare romîneşti;
5 DECEMBRIE 1961
PROGRAMUL 1; 6,10 „Dimineaţa
cu voie bună“, program de muzică
uşoară; 6,30 Emisiunea pentru s a te :
îndrumări pentru legumicultori; 7,30
Sfatul medicului: Nevroza respirato­
rie ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,20
Muzică din operete; 10,08 Gintece
populare romîneşti interpretate de Vic­
toria Darvai şi Nelu H uţu; 11,45 Ra-,
dio prichindel; 12,30 In faţa h ărţii:
Tanganica; 13,05 Melodii populare ro­
mîneşti ; 15,10 Muzică uşoară sovieti­
că; 16,15 Vorbeşte Moscova; 18,30
Limba noastră. Vorbeşte acad. prof.
Al. G raur; 19,00 Revista economică
radio; 19,25 Program muzical pentru
fruntaşi în producţie din industrie şi
agricultură; 21,15 Scriitori la microfon:
Brigada condusă de co­ Tiberiu Utan.
munista Hinca Surpeţea-
nu lucrează in secţia tim- BULETINE DE ŞTIRI; 5,00; 6,00;
plărie a U. M. Cugir. Ea 7,00; 10,00; 11,00; 13,00; 15,00;
depăşeşte lunar planul de 17,00; 20,00 ; 22,00; 23,52 - 23,55
| producţie cu 20 — 25 la {programul I) 12,00; 14,00; 16,00;
sută.
18,00; 23,00 (programul II).
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul mai
miros ziua. Izolat vor cădea ploi sla­
be. Temperatura staţionară: ziua în­
tre 9 şi 15 grade, iar noaptea între
0 şi 6 grade. Vînt potrivit, cu inten­
sificări din sectorul vest şi sud-vest.
de toate 4 şi 5 DECEMBRIE 1961 1
tipurile DEVA : Pînze purpurii; HU­
NEDOARA: Vînt de libertate:
vă putefs procura PETROŞANI: Genevieve; SEBEŞ:,
Carmela; ALBA IULIA: Cielito
la magazinele Lindo; Cîinele din mlaştină; SI­
MERIA : Romeo, Julieta şi în­
8. S. L industrial tunericul ; ORĂŞTIE: Am fost
tineri, Moment periculos; HA­
din DEVA. ŢEG : La capătul drumului;
BRAD: Leon Garos îşi caută
0 prietenul; LONEA : Aeroportul
nu primeşte ; TEIUŞ : socoteli
I greşite; ZLATNA: In liniştea
serii; ILIA : Viraj in noapte ;
APOLDUL DE SUS: Pas cu pas.
Magazinele cooperativelor de consum din
lE SIIiiE S i i l E S i f i i i
vă oferă un bogat soi-
timeni de mărfuri:
—' Ţesături bumbac, lină
şl mătase;
— încălţămintei
— confecţii;
— tricotaje |
— articole de galanterie j
— parfumerîe—cosmetice;
— articole de uz casnic :
— aparate radio, bfcicie.
te, motociclete, mo­
torete ;
— articole electrice.
Toi felul de produse a-
Itmentare şi băuturi
' r—’i* r*-*r**r'
T R U ST U L M IN IER D E V A
icu sediul in Piaţa Unirii nr. 9 telefon 137 sau inter / j
i A N G A J E A Z A S>L U R G E N Ţ Ă ]
L # un inginer topograf pentru E.M. D eva]
!- cu 3 ani în specialitate. 3
@ un Inginer to p o g ra f pentru E.M. Să-}
că rîm b cu stagiu! efectuat con form ]
H. C. M. 1
@ doi tehnicieni topografi pentru E .M ,}
Săcărîm b, ^
La fel angajează prin concurs: î
l
l # ş a s e maiştri mineri pentru E.M. Să-]
f c ă rîm b şi E.M. Muncel. 1
t \ ~ J y----1 / wj «-----f u»/\ - J >----! \__! 1__l \n p p p
c S p ila ia l i m i f i m t rD m a
are vacante următoarele posturi :
— două posturi de fochişti autori
zaţi pentru cazane stabile, trebuind si
aibă actele respective de calificare ;
— un post de intendent, care va tre
bui să aibă şcoala medie; ^
— două posturi surori medicale ci
diplomă eliberată de Ministerul Sănă­
tăţii şi Prevederilor Sociale.