Page 12 - 1961-12
P. 12
pagr- DRUMUL1 SOCIALISMULUI Nt: 2159
Re Pe Chineză trebuie să-şi ocupe ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I
locul îegiti m
în toate organele O.N.U»
- Ş e d in ţa A dunării G e n e ra le - Guvernul R.D.6. propune tratative Miting în cinstea Sui Gagarin
NEW YORK 2 (Agerpres). — adoptată cu două treimi din voturi. Chineze. In Taivan, clica ciankaişistâ
l.a 1 decembrie Adunarea Generala In şedinţa plenară din 1 decem se menţine cu ajutorul baionetelor Intre cele două state germane la Delhi
a O.N.U. â trecut la examinarea pro brie, primul a luat cuvîntul conducă americane. Ocuparea Taivanului este
blemei restabilirii drepturilor legitime torul delegaţiei sovietice, V. A. Zorin. necesară anumitor cercuri din S.U.A. BERLIN 2 (Agerpres). A.D.N. angajează să nu-şi înarmeze DELHI 2 (Agerpres). — menea cuvîntul primul cosmo
ale Republicii Populare Chineze în Problema restabilirii drepturilor legi pentru a folosi această insulă drept tra n s m ite : forţele armate cu arme atomi Primul cosmonaut sovietic, naut. *1
O.N.U., prezentată de multă vreme de time ale R.P. Chineze în O.N.U., a cap de pod în vederea extinderii con Guvernul K. D. G. a adresat ce şi să nu producă arme ato I. A. Gagarin, îşi continuă vi In seara aceleaşi zile, I. 'A. Be-
delegaţia U.R.S.S. subliniat V. A. Zorin, este o proble tinue a agresiunii împotriva Republi guvernului Republicii Federale mice. zita în India. ncdiktov, ambasadorul U.R.S.S.
Adunării Generale i-au iost prezen mă de importanţă excepţională din cii Populare Chineze. propunerea de a începe tra ta ti La 30 noiembrie, sub auspi
punct de vedere al luptei pentru în 4. Cele două state germane in India a oferit o recepţie in
tate spre examinare proiectul de re tărirea păcii, pentru normalizarea si Politica oslilă a S.U.A. faţă de R.P. ve în legătură cu un „modus sprijină încheierea unui pact de ciile Asociaţiei indiano-sovieti cinstea maiorului I. A. Gagarin.
zoluţie al U.R.S.S., care cere să tic tuaţiei internaţionale şi a situaţiei în Chineză, este de multă vreme condam vivendi“ între cele două state neagresiune între statele T rata ce pentru dezvoltarea legături La recepţie au participat Jawa-
alungaţi imediat reprezentanţii clicii O.N.U. V. A. Zorin a relevat rolul nată de toate statele care duc o poli germane. într-o scrisoare, pe tului de la Varşovia şi N.A.T.O. lor culturale, in cinstea lui a liarlal Nehru, primul ministru al
ciankaişiste din toate organele O.N.U. tică externă naţională independentă. avut loc la Deliii un miting, la Indiei, cu fiica lui Indira
care primul ministru al R.D.G., 5. Cele două state germane
Otto Grotewohl, a adresat-o prezintă cererea de a fi primite
şi să fie invitat guvernul R.P. Chi activ pe care R.P. Chineză îl joacă în Pînă şi unii aliaţi ai S.U.A. din cancelarului federal Konrad în O.N.U. care au participat aproximativ Gandhi, 'Krishna Menon, minis
neze să-şi trimită reprezentanţi pentru viaţa internaţională. N. A.T.O. refuză să sprijine politica lip Adenauer şi care poartă data 30.000 de persoane. In numele trul 'Apărării al Indiei, şi alte
a participa la lucrările Organizaţiei sită de perspectivă a S.U.A. de 30 noiembrie, se propune să Tratativele cu privire la rela guvernului indian şi al primului personalităţi.
Naţiunilor Unite şi ale tuturor orga Faptul că pînă în prezent China nu se înceapă tratative în legătură ţiile dintre cele două state ger ministru Nehru personal, Jagji-
nelor sale, scrisoarea ministrului Ala- a fost reprezentată în O.N.U. şi că Judecind după unele simptome, con cu următoarele chestiuni: mane ar trebui să ducă la acor van Ram. Ministrul Căilor Fe La 1 decembrie, luri Gagarin
cerilor Externe al U.R.S.S., A. A. Gro- locul ei îl ocupă clica ciankaişistâ ştiinţa că actuala politică agresivă a duri privind stabilirea de rela a părăsit Delhi pe calea aeru
miko, în care din împuternicirea gu aruncată peste bordul istoriei, a spus S.U.A. faţă de R.P. Chineză este lip 1. Cele două state germane se ţii corecte între cele- două gu rate, l-a felicitat pe I. A. Ga lui, plecind intr-o călătorie prin
vernului U.R.S.S., acesta cere să lie el, reprezintă o încălcare grosolană a sită de orice perspectivă începe să-şi obligă să-şi respecte reciproc verne germane în toate chestiu India. Primul cosmonaut sovie
inclusă pe ordinea de zi a celei de-a dreptului internaţional şi a Cartei croiască drum pînă şi în S.U.A. suveranitatea asupra teritoriilor nile concrete, recunoaşterea p a garin pentru remarcabila lui tic va vizita oraşele LucKnow,
16-a sesiuni a Adunării Generale pro O.N.U. şapoartelor de călătorie ale celor faptă de eroism. A luat de ase Bombay, Calcutta, Haiderabad.
blema „restabilirii drepturilor legitime Este regretabil că aceste progrese lor şi să marcheze graniţele în două părţi ca premiză a unei
ale. R.P. Chineze în O.N.U.", precum Răspunderea pentru aceasta revine evidente în rîndurile opiniei publice tre cele două state germane pen reglementări pe bază de tra ta Poporul dom inieae es ie h o iărît
şi scrisoarea primului ministru al Noii în primul rînd S.U.A., cărora nu le americane în favoarea normalizării re tru a înlătura pe cit posibil tive a traficului de călători, r e să a lu n g e aiseiatoa®!!
Zeelande, Ilolyoake, care cere să se place sistemul socialist care a învins laţiilor amcricano-chineze nu au in nunţarea la discriminarea reci
includă pe ordinea de zi a celei de-a în China, faptul că poporul chinez fluenţat încă politica guvernului S.U.A. orice prilej care ar putea da procă faţă de reprezentanţii ce Im puşi f ă r ii de S.UoA.
16-a sesiuni a Adunării Generale a merge pe calea socialismului. Dar tre în această problemă. naştere unor conflicte de fron lor două state în alte state şi
cutul nu se poate "întoarce. Niciodată încheierea unui acord comer SANTO DOMINGO 2 (Ager 24 de ore, Departamentul rdc
puterile imperialiste nu vor mai do V. A. Zorin a subliniat că deşi dis tieră.
cutarea problemei privind restabilirea 2. Cele două state germane cial între ministerele de resort
încep tratative cu privire la po ale celor două guverne germane.3*
ziţia lor faţă de Tratatul de pace
cu Germania.
3. Cele două state germane sc
O.N.U. „problema reprezentării Chi mina China. De partea R.P. Chineze drepturilor legitime ale R.P. Chineze pres). Stat a dat publicităţii o decla
nei în O.N.U.“. A f___ se află întregul lagăr socialist, toate în O.N.U, de-abia începe, totuşi exis încheierea lucrărilor consfătuirii După cum relatează agenţiile raţie în legătură cu situaţia po
statele iubitoare de pace. tă indicii că unele state intenţionează litică din Republica Dominica
Pentru a sprijini noua manevră să abată Adunarea de la discutarea d e la H a b a r o v s k americane de presă, greva ge
Referindu-se la afirmaţiile S.U.A. acestei probleme şi să încerce să ză nerală declarată în urmă cu p a nă. Aceste declaraţii nu fac alt
americană care urmăreşte zădărnicirea că R.P. Chineză, chipurile, nu poate dărnicească adoptarea de către Adu HABAROVSK 2 '(Agerpres). — La 1 decembrie, la şedinţa de tru zile continuă pe tot cuprin ceva decîi să scoată în evidenţă
fi admisă în O.N.U. întrucît ea ,,ttu narea Generală în actuala sesiune a sul Republicii Dominicane. Toa eşecul eforturilor S.U.A. prin in
rezolvării problemei privind restabili este un stat iubitor de pace", V. Â. unei hotărîri pozitive cu privire la TASS tran sm ite: închidere, Ghennadi Voronov, te serviciile aeriene comerciale termediul trimisului lor special
Zorin a subliniat că lucrurile stau restabilirea drepturilor legitime ale La Habarovsk şi-a încheiat membru al Prezidiului C.C. al interne şi externe sînt suspen Arturo Carrion, de a sili po
rea drepturilor legitime ale R.P. Chi tocmai invers. Tocmai S.U.A. sînt ace R.P, Chineze în O.N.U. Există toate P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al date. Instaurarea noii junte m i porul dominican să accepte re
lea care, ocupînd o parte din terito motivele să credem că acestea sînt lucrările consfătuirea lucrători Biroului C.C. al P.C.U.S. pentru litare şi intensificarea represi gimul dictatorial al protejatu
neze în O.N.U.;. delegaţiile Australiei, riul chinez, insula Taivan, săvîrşesc îndeosebi intenţiile Noii Zeelande şi lor din agricultură din Orientul R.S.F.S.R., a rostit o cuvîntare. unilor împotriva greviştilor nu
o agresiune armată împotriva K. P. ale cîtorva altor state mai puternice îndepărtat şl R.S.S.A. Iakută. au putut zdruncina hotărîrea lui lor Balaguer. Pretinzînd că
Columbiei, Italiei, Japoniei şi S.U.A. poporului dominican de a con „în cursul ultimelor luni în Re-i
tinua lupta pînă la înlăturarea publica Dominicană au fost rea
au prezentat în ultimul moment un lui Balagucr şi a clicii sale mi lizate progrese considerabile pe
calea democratizării“, deşi eve
proiect de rezoluţie care prevede „ne
cesitatea" ca hotărîrea în problema
„înlocuirii reprezentării Chinei" să tic Plenara lărgită a C. C. al Partidului
im - care stau probabil în spatele el şi au Muncii din Coreea litariste. In urma tragicelor eve nimentele au dovedit tocmai
determinat-o să prezinte spre exami nimente de la Santo Domingo, contrariul, comunicatul Depar
D ezbaterea, problem ei coreene nare Adunării Generale punctul „pro PHENIAN 2 (Agerpres); — nomiei naţionale a E.P.D. Co tamentului de Stat califică u l
a devenit o n ecesitate u rg en tă blema reprezentării Chinei în O.N.U.“. cînd trupele generalului Eche timele evenimente drept „deza
După cum anunţă Agenţia reene pe 1962.- varria au tras asupra unei mul m ă g ito a re “.
In încheiere, V. A. Zorin a spus că
este timpul să se adopte o hotărîre. Centrală Telegrafică Coreeană 3. Construirea a .600.000 locu ţimi de manifestanţi, numărul Ziarul brazilian „Jornal do
Delegaţia sovietică cheamă pe toţi cei Ia 27 noiembrie s-a deschis ple-; inţe moderne în localităţile ru răniţilor s-a ridicat la 100 şi se Brasil“ anunţă că vorbind la
— Inîervenfia reprezentatului romîn cărora le sînt scumpe interesele nara lărgită a Comitetului Cen rale; Philadelphia, Roberto Campos,
în Comitetul Politic — O. N.U. ca instrument al păcii, să se semnalează ‘de asemenea un ambasadorul Braziliei în S.U.A.,
unească în cadrul acestei sesiuni a tral al Partidului Muncii din în legătură cu primul punct mort. a criticat Statele Unite pentru
Adunării Generale şi să asigure adop Coreea. trim iterea de nave militare în
tarea neîntîrziată a hotărîrii cu privire de pe ordinea de zi a luat cu- Corespondentul agenţiei Asso apele teritoriale dominicane.
NEW, (YORK 2.- — Trimisul sud reprezintă un mare pericol la restabilirea drepturilor legitime ale Pe ordinea de zi a plenarei au vîntul tovarăşul Kim Ir Sen, ciated Press relatează că popu S. U. A. au încălcat principiul
special ;ali Agerpres la O. N. U., pentru pacea şi securitatea aces R.P. Chineze în O.N.U, figurat problemele: preşedintele Comitetului Cen laţia din Santo Domingo îşi ex neamestecului în treburile altor
tei regiuni, din momentul in ţări, care este un principiu sfînt
C. Alexandrpaie transmite':! care puterea a fost preluată de 1. Activitatea delegaţiei Parti tral al Partidului Muncii din primă minia împotriva prezen pentru brazilieni, a spus Cam
In ciuda opoziţiei puterilor către o junta militară agresivă ţei vaselor de război americane pos, subliniind că Brazilia este
dului Muncii din Coreea, care a Coreea.- neliniştită de acest fapt.
occidentale Comitetul Politic al şi iresponsabilă. In locul unul care pot fi văzute de pe ţărm .
Adunării Generale O.N.U. a ho- guvern, care după cum ni s-a asistat la Congresul al XXII- Plenara a adoptat o rezoluţie Un dominican i-a strigat cores Ameninţări insolente
iea al P.C.U.S. pe marginea raportului prezen
tărît să ia în dezbatere proble promis de către S.U.A., trebuia pondentului : „De ce aţi adus ale ulfracolonialişfilor
ma coreeană în cursul săptămî- să fie un guvern al poporului, 2. Planul de dezvoltare a eco- t a t ’; vasele acestea de război? Ca
nii viitoare. Delegaţii ţărilor să-i apăraţi pe asasini? Yan
blocurilor militare care au luat pentru popor şi ales de popor, Raportul la al doilea punct de
cuvîntul au căutat să convingă astăzi în Coreea de sud există pe ordinea de zi a fost prezen kei, căraţi-vă acasă !“.
Comitetul să nu ia în dezbatere un guvern al generalilor, pen tat de Ten Diun Thiak, vicepre
această problemă. Ei şi-au dat tru generali şi ales de generali. şedinte al Cabinetului de Miniş Washingtonul se arată deose
seama că dată fiind situaţia cri Aceasta este intr-adevăr o ver bit de preocupat de aceste eve
tri şi preşedintele Comisiei de
Stat a Planificării. nimente ceea ce este dovedit şi
de faptul că la 1 decembrie şi
tică din Coreea de sud, în urma siune modernă a concepţiei ame Plenara îsi continuă lucrările. pentru a doua oară In decurs de PARIS 2 (Agerpres). —
venirii la putere a juntei mili ricane asupra democraţiei cu US’: Încurajaţi de faptul că autorităţile
tare, dezbaterea problemei core care delegaţia S.U.A. poate să Reprezentantul O .N .U . în Congo franceze nu iau măsuri împotriva ier,
se mîndrească. In al doilea rînd, încearcă să exercite presiuni ultracolonialiştii devin din ce în ce
ene la O.N.U. ar aduce un mare datorită aceloraşi evenimente asupra guvernului central mai insolenţi.
deserviciu Statelor Unite, care steagul O.N.U. este folosit pen
continuă să sprijine regimul ti tru a masca una dintre cele mai După cum relatează agenţia France
ranic din această ţară. Deşi de cinice şi brutale dictaturi din Presse, la 1 decembrie, 151 de pri
legaţii ţărilor occidentale au ob
ţinut amînarea cu citeva zile a lume, iar datorită faptului că IjÉ iS LEOPOLDVILLE 2 (Agerpres). daţilor congolezi care „au luat mari din Departamentul Vaucluse) au
dezbaterii acestei probleme, ei O.N.U. este în mod abuziv repre La 1 decembrie reprezentanţii primit din partea aşa-numitei „orga
nu au reuşit totuşi să o scoată zentată în Coreea de sud de că Aspect din viaţa de mizerie a oamenilor muncii din Coreea de sud. presei au fost informaţi despre parte la incidentele“ din Kindu. nizaţii armate secrete" scrisori de ame
tre arm ata americană există in IN FOTO : Un muncitor zilier din portul Pusan. Munceşte din greu, dar cuprinsul scrisorii din 1 decem Dacă guvernul central, scrie ninţare prin care sînt somaţi Să-şi
de .pe agendă. orice moment pericolul unei noi mănincă doar o singură dată pe zi. dea imediat demisia şi să anunţe
Combătînd argumentele dele aventuri militare în Extremul brie a lui S. Linner, reprezen Linner, nu va lua măsuri ener aceasta public prin presă în cel mai
Orient. tant al secretarului general al gice împotriva celor vinovaţi, scurt timp.
gaţilor Occidentului de a se lua O.N.U. în Congo, adresată lui conducerea O.N.U. în Congo, va
Dezbaterea problemei coreene Primarul Jean Geoifroy din locali
în discuţie întîi raportul şi pe in Comitetul Politic, a declarat C. Adoula primul ministru al lua ea însăşi măsuri necesare tatea Saturnin-les Apt, unul dintre cei
urmă problema coreeană repre Republicii Congo. pentru „restabilirea legalităţii” avizaţi de organizaţia ultracolomaliş-
zentantul romîn Silviu Brucan în încheiere Silviu Brucan, este şi pedepsirea vinovaţilor. tilor, a dat publicităţii un comunicat
a d e c la ra tE x is tă două motive In termeni aspri, ultimativi, în care se spune: „Nu vom ceda ame
pentru care problema coreeană o necesitate urgentă pentru p re Linner îşi exprimă nemulţumi In cercurile politice şi ziaris ninţărilor, sîntem primari republicam.
trebuie să fie discutată imediat rea pentru faptul că guvernul tice locale scrisoarea lui Linner
'de către comitetul nostru. In venirea ivirii unui nou focar de î este calificată drept o nouă în
primul rînd recentele evenimen ICongoului nu a luat pînă în pre cercare de a exercita prin inter
încordare internaţională în zent măsuri energice pentru re- mediul O.N.U; presiuni asupra
te care au avut loc In Coreea de lume. tragerea din Leopoldville a sol- guvernului congolez şi a abate
atenţia de la' sarcina principală Nu dăm socoteală decît celor care
— eliberarea Katangei de b an ne-au ales. Ne vom îndeplini obliga
Ideile nu pot fi întemniţate fostul conducător al Agenţiei tanţi ai clerului şi alţii — au dele mercenare ale Iui Chomb'e. ţiile în mod fidel şi fără slăbiciune".
centrale de investigaţii, Dulles, subliniat într-o declaraţie pu
sint „roşii“ 1 Iar pentru membrii blică că prevederile legii McCar
După cum se ştie, la 30 no brii Partidului comunist, dacă temniţaţi in virtutea legii Mc Comisiei senatoriale pentru ran dacă vor fi aplicate, „vor 1J A M W  ÂM€Â
iembrie a expirat termenul cînd, numele lor nu vor fi prezenta Carran. Aceasta este alegerea securitatea internă şi ai Comi contribui la intensificarea re
în virtutea legii fasciste McCar- te anterior de partidul însuşi. „democratică“ oferită america siei Camerei Reprezentanţilor presiunilor, la încălcarea şi mai TBILISI. — La 30 noiembrie s-a LONDRA. — „Dorim să obţinem in
ran, activiştii Partidului Comu In caz de neinregistrare, membrii nilor cu vederi progresiste. Aces pentru cercetarea activităţilor flagrantă a libertăţilor noastre deschis la Tbilisi sesiunea jubiliară uni dependenţa pînă la 31 mai anul vi
nist din S.U/AV trebuiau să se de partid, ca şi activiştii aces ta este adevăratul tablou al „de antiamericane, oricine a semnat constituţionale, la persecutarea itor", a declarat după sosirea sa la
înregistreze ca agenţi ai unei tuia, sînt pasibili de o pedeapsă mocraţiei“ americane. vreo petiţie pentru apărarea celor ce au alte idei, la arde tă a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Londra Gheddi Jagan, primul ministru
puferi străine. Ei nu s-au înre de 5 ani închisoare şi 10.000 do păcii, este un „element subver Academiilor de Ştiinţe ale R.S.S. ai Guyanei Britanice, singura colonie
gistrat, în pofida măsurilor dra lari amendă pentru fiecare zi de Dar nu numai comuniştii sînt siv“. Ce se poate aştepta de la rea cărţilor şi constituirea unul engleză de pe teritoriul Americii de
conice 'de pedeapsă prevăzute întârziere. ameninţaţi. Aceleaşi cerinţe şi Oficiul pentru controlul asupra corp permanent de informatori“. Gruzine, R.S.S. Azerbaidjene şi R.S.S. Sud.
de lege pentru cei ce o încalcă. sub ameninţarea aceleiaşi sanc activităţii subversive şi de la Această declaraţie a fost sem Armene, consacrată aniversării a 40 de
Ei au declarat că refuză să se Cerînd conducătorilor comu ţiuni pentru nerespectarea lor majoritatea judecătorilor ale nată, printre alţii, de doi lau ani de la instaurarea puterii sovietice MADRID. — La 1 decembrie la Tri
înregistreze nu numai pentru a nişti şi membrilor partidului co sînt impuse oricărei organizaţii căror păreri nu se deosebesc de reaţi al premiului Nobel, sa şi întemeierii Partidului Comunist din bunalul din Afadrid a început procesul
apăra propria lor, libertate şi munist să se înregistreze în vir- care nu este pe placul faimo cele ale acestui oficiu, se întrea vanţii Linus Pauling şi Harold Gruzia. a 12 muncitori acuzaţi de -„rebeliune
drepturile constituţionale, ci şi sului oficiu pentru controlul asu bă americanii cu vederi progre Urey, de scriitorul Upton Sin militară“. Acest proces este primul dm-
libertăţile tuturor americanilor. C om enfariu exfern pra activităţii subversive. Acest clair, Freda Kirchway, fost edi AiOSGOVA. — La 2 decembrie mi tr-o serie de procese asemănătoare pe
oficiu a stigmatizat deja ca or siste. tor al revistei „Nation“, Robert nistrul de Externe al Norvegiei Jial- care le judecă tribunalul din Madrid.
La |1! decembrie, Ministerul tutea acestei legi, Ministerul ganizaţii „subversive“ Consiliul De aceea nu este de mirare Kenny, fost procuror general al vard Lange a părăsit Moscova pie
Justiţiei al S.U/A1. a luat primele Justiţiei ie propune de fapt naţional pentru prietenia ame- statului California, şi George rind spre patrie cu avionul împreună ROA1A. — 3.000 dc delegaţi ai ţă
măsuri în vederea urmăririi ju să-şi pună ei înşişi un laţ de ricano-sovietică şi o serie de că Comitetul extraordinar pen Cosson, fost procuror general al cu persoanele care îi însoţesc. ranilor dijmaşi din întreaga Italie
diciare! a Partidului comunist gît. Oricine s-ar recunoaşte alte organizaţii care nu au ca tru apărarea libertăţilor cetăţe statului Iowa. s-au întrunit la 30 noiembrie intr-un
din Statele Unite pe baza fai membru al Partidului comunist, racter politic. neşti a arătat recent că în vir TUNIS. — Guvernul provizoriu al miting la Roma pentru a cere inlâp-
moasei legi McCarran. s-ar expune la persecuţii pe tutea legii McCarran „toţi cei Aceşti oameni, ca şi mulţi al Republicii Algeria a înfiinţat agenţia luirea reformei agrare generale.
baza altei legi „democratice“ Această lege merge şi mai de care se situează mai la stingă ţii, au cerut guvernului să pună naţională de informaţii „Algerie Pres
In ciuda' protestelor, exprima din S.U.A'. — legea Smith. In parte. Ea invită tribunalele care decît „Societatea John Birch“, capăt tuturor urmăririlor judi se Service" (APS). La 2 decembrie a TOKIO. — Numărul sinuciderilor
te în întreaga lume împotriya virtutea acestei legi, numeroşi urmăresc anumite persoane să pot fi declaraţi membri ai Parti ciare în virtutea acestei legi şl apărut primul număr al buletinului de în rîndurile adolescenţilor şi tineretu
acestei legi, Ministerul Justiţiei americani curajoşi şi cinstiţi au examineze dacă nu există dului comunist şi urmăriţi în au adresat Congresului cererea presă APS. lui a crescut de la 756 în anul 1947
a cerut marelui juriul federal să fost întemniţaţi pe mulţi ani. simptome de natură să indice de a abroga această lege n e la :2.468 în 1957 — adică de peste
pună sub acuzare Partidul co Printre ei au fost Eugene Den- tendinţa spre traducerea în via virtutea legii McCarran“. DELIII. — Sardar Swaran Singh, mi trei ori.
munist pentru refuzul ide a se nis, Elizabeth Guriey, Flynn, ţă a planurilor sau sarcinilor Reprezentanţi de seamă ai in dreaptă. nistrul Oţelului, Combustibilului şi Sub
înregiştra în baza acestei legi. Gus Hali, Henry, Winston. vreunei organizaţii „subversive“, Dar singurul răspuns al Mi solului a declarat în Camera Populară TOKIO. — 50.000 de muncitori şi
Marele juriu a acuzat Partidul permiţîndu-le să facă procese telectualităţii, despre care nu că guvernul Indiei a aprobat raportul funcţionari ai companiilor particulare
comunist de încălcarea legii Mc- Ministerul Justiţiei încearcă de intenţie oricui, fără nici o se poate spune în nici un caz nisterului Justiţiei a fost decla cu privire la proiectul de extindere a şi din instituţiile de stat au declarat
Parran.- să impună americanilor care dovadă concretă. că ar simpatiza comunismul, re raţia că va „traduce în viaţă uzinei metalurgice din Bhilaî, prezen grevă la 1 decembrie.
luptă pentru pace şi progres, cunosc că nu Partidul comunist, această lege“. tat de specialiştii sovietici.
Aceasta înseamnă că intr-un următoarea alternativă: fie să Pericolul pe care-1 reprezin ci legea McCarran are un ca DELIII. — Premierul Indiei, Nehru,
viitor apropiat Partidul comu se înregistreze în virtutea legii tă o asemenea lege reiese şi racter cu adevărat „subversiv“. Aceasta însă nu va putea in ROMA — La 1 decembrie 400.000 de a declarat că recentele incidente pro
nist va fi deferit justiţiei pe McCarran şi să fie întemniţaţi Ei arată că această lege a creat timida pe americanii iubitori de muncitori din industria textilă din Ita vocate de autorităţile portugheze la
baza acestui act de acuzare. in virtutea legii Smith, fie să mai clar, de exemplu, din acti pericolul suprimării drepturilor pace şi nu-i va sili să tacă în lia au declarat o grevă de 48 de orc frontiera teritoriului Goa cu India, m
nu se înregistreze şi să fie În democratice elementare în Sta mod laş. Partidul comunist şi-a în semn de protest împotriva refuzului cursul cărora mai mulţi pescari in
Un alt „termen“ va fi ziua de vitatea organizaţiei semif.asciste tele Unite. dat deja răspunsul: „Oricare ar patronilor de a continua tratativele în dieni au fost ucişi, sînt considerate de
20 decembrie. Ministerul Justi fi urmările, vom arunca o sfi vederea încheierii unui nou contract
ţiei a cerut ca pînă la această „John Birch“, pentru care pînă In octombrie a.c,, 332 de per dare acestei legi monstruoase, colectiv de muncă. guvernul Indian drept acţiuni inuma
dată să se înregistreze toţi mem soane — eminenţi reprezentanţi mindrindu-ne cu faptul că pur
şi personalităţi reacţionare ca ai învăţămîntuluij scriitori, ar tam steagul păcii, progresului MF.XIGO. — intr-lin interviu acor ne, „pe care nu le mai . poate tolera
tişti plastici, jurişti, reprezen- şi democraţiei“. dat ziariştilor mexicani în Palatul na multă vreme".
fostul preşedinte Eisenhower şi ţional, preşedintele Mexicului Lopez
Mateos a subliniat că guvernul iui nu
va permite ca în Alexie să acţioneze
grupările care şi-au propus drept scop
să răstoarne guvernul Cubei.
Redacţia şi ari '3 ziarului; str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Mai“ — Deva