Page 13 - 1961-12
P. 13
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VĂ!
Anul XIII. Mr. 2160 Marţi 5 decembrie 1961 4 pagini 20 bani
«BKJISnBESWZSSDSgSS
® IE L7B A\ Y IE set IE A L II IF IR! IE IL O IR! D IE IP IL N
nne'r.cqasanKansasaaiisDsaiiaEKDitatiK&aiijaliKEiDaaBsBiiiiaaaiiiKi'iiBDnBaanEiiaBisaaaaRBE’is a s ....................... .
a entuziasm si iiittrîre
îmbunătăţirea în continuare a m il c e visse v © s î i p rod tace
a calităţii produselor — m a i mailt şi m ai ieftin
o problemă centrală
In ziua de 2 decembrie a. c. nă dc vulcanizat şi rolat capa
Timpul scurt care a mai ră Aceste rezultate arată că or UZINA „VICTORIA“ DIN CALAN. SC DESCARGA FONTA DIN FURNALUL NR. t.
mas pînă la 1 ianuarie 1962 ne ganizaţiile de partid au condus muncitorii secţiei de preparate ce etc.
permite să vorbim despre anul cu mai multă competinţă acti Harnicul colectiv a cerut mă In satul Tăriăria — De ia început-atenţie sporită
vitatea economică, au orientat din carne şi conserve a I.R.I.C.- învăţămîntului agrozootehnici
curent ca despre un an încheiat. mai bine munca conducerilor Deva au dezbătut în cadrul unei rirea planului de producţie cu gospodărie colectivă
tehnico-administrative din uni
In consecinţă, cum de altfel se tăţile economice ale regiunii, şedinţe convocată în acest scop încă 150 tone conserve şi 10 to Intovărăşiţii şi ţăranii cu
şi petrec lucrurile în aceste zile, reflectă entuziasmul cu care gospodării individuale din sa
cînd în toate unităţile economi muncitorii, tehnicienii şi ingi cifrele de plan pe anul 1962. ne preparate de carne. Totodată, tul Tăriăria, raionul Orăştie,
nerii au muncit în acest an pen In scopul îndeplinirii pla au făcui nenumărate vizite co
ce ale regiunii masele largi de tru înfăptuirea sarcinilor sta muncitorii acestei secţii s-au lectiviştilor vecini. Cu acest
oameni ai muncii dezbat sarci bilite de Congresul al ill-lea al nului pe 1962 conducerea prilej ei s-au jnitut convinge
partidului. angajat să realizeze printr-o că în gospodăria colectivă sc
nile de plan pe anul viitor pot I. R. I. C. a prevăzut în obţin producţii mari, că majo
Ele ar fi fost mult mai fru mai judicioasă gospodărire a ritaiea colectiviştilor îşi cons
fi făcute bilanţuri ale activită moase dacă în toate întreprin proiectul planului telinico-or- truiesc case noi, se îmbr,acă şi
ţii desfăşurate în acest an, ana derile şi de-a lungul întregului materiei prime, prin folosirea trăiesc mai bine. Aceste fapte
lizate perspectivele de viitor, an conducerile tehnice şi orga ganizatoric, pe lingă alte măsuri, raţională a utilajului, economii i-au determinat să se unească
nizaţiile de partid ar fi desfă şi îmbunătăţirea condiţiilor de la preţul de cost în valoare de şi ei într-o gospodărie colec
trasate în mod concret căile şurat o activitate mai susţinută iluminat şi încălzit în halele dc aproximativ 275.000 lei. tivă. Astfel, în ziua de 30 no
în acest sens. tranşare, dotarea secţiei cu o
principale ce trebuie urmate în moară coloidală pentru finisa F. NEDELCIU iembrie; 276 familii de «-.ţărani
Poate fi considerată ca nesa rea pastei de pateu, cu o maşi R. RERARU muncitori au inaugurat.. în sa
1962. tisfăcătoare preocuparea con tul lor o gospodărie agricolă
Anul acesta, al doilea an al ducerii întreprinderii „Marmu corespondenţi colectivă căreia i-au doi de
ra “ Bîrcea, care n-a acordat
şesenalului, s-a desfăşurat sub atenţia cuvenită asimilării unor A u c e ru l m ajo ra re a sarcinilor de plan numirea „30 Decembrie“. Noii Agricultura regiunii a cunos ţiei la hectar, dezvoltarea creş
semnul luptei pentru ridicarea produse mult solicitate de con cut în ultimii ani un puternic terii animalelor, necesită ridi
pe o treaptă superioară a cali sumatori, ca bolţari de mină, La întreprinderea următor să fie mă deplinească şi chiar colectivişti au înscris în'gospo avînt pe calea dezvoltării socia carea continuă a nivelului de
borduri pentru şosele, fîşii cu rite cu 100 de tone să depăşească sarci liste. Păşind pe drumul indicat cunoştinţe agrozootehnice ale
tăţii produselor. Urmind indica goluri; înlocuitorii de cărămizi, „Ceramica“ din Ba produse refractare. nile de plan. In dărie 566 ha. teren, 42 animale de partid, peste 51.000 familii de ţărănimii muncitoare, ale tu tu
pe lingă faptul că au început să ru Mare a avut loc fruntea acestei ini ţărani muncitori cu 155.000 hec ror; lucrătorilor din agricultură.
ţiile Congresului al m -le a al fie fabricaţi tîrziu, sînt de ca in ziua dc 1 decem Biscutîml despre ţiative s-au situat dc muncă şi numeroase pluguri, tare teren s-au unit în gospodă Viaţa a dovedit cit de impor
litate inferioară. brie a. c. şedinţa de comuniştii Vasiîe rii agricole colective. Prin rea tantă este aplicarea regulilor
partidului, Directivelor C. C. al dezbatere a cifrelor folosirea chibzuită a grape, semănători şi prăsitori. lizările ot.L.-.ute in dezvoltarea înaintate în lucrarea pămîntului
P. M. R. cu privire la criteriile Deşi, aşa cum am amintit, mi de plan pe anul resurselor existente Neacşu, Cornel An- sectorului socialist s-au creat şi
nerii din Teliuc şi Ghelar au 1962. Muncitorii a- se creează noi şi noi posibilităţi — executarea arăturilor adinei,
principale ale întrecerii socia obţinut succese remarcabile în cestei întreprinderi în vederea îndepli draş, Teofil Vlaicu, folosirea seminţelor de soiuri
liste în cinstea aniversării a 40 ce priveşte îmbunătăţirea cali nirii planului în vii de a sniulge pămîntului recolte valoroase, aplicarea îngrăşă
tăţii minereurilor, totuşi încă au cerut ca sarcinile torul an, m ajorita Fineta Baboni, Este tot mai îmbelşugate. A folosi mintelor naturale şi chimice,
de ani de la înfiinţarea parti n-au reuşit să satisfacă toate de plan pentru anul tea muncitorilor din plin- marile avantaje - pe efectuarea la timpul optim a
dului, oamenii muncii din re cerinţele beneficiarilor. Mai sint ta Bardos si alţii. care le oferă agricultura socia lucrărilor de însămînţări şi în
cazuri cînd C. S. Hunedoara şi s-au angajat să în listă este una din sarcinile cele treţinere a culturilor. Apiicînd
giune, îndrumaţi de organele şi Uzina „Victoria“ Călan reclamă mai importante pe care partidul astfel de măsuri, G.A.S. Oarda
calitatea minereurilor de fier Angajament: planul anului viitor îndeplinii Ie pune ;în prezent în faţa sec de Jos, G.A.C. din Simeria Ve
organizaţiile de partid, au des pentru sterilul vizibil încă ridi cu o jumătate de iună mai devreme torului agricol. che, Ilia, Sălciva, Apoldul de
cat şi granulaţia necorespunză Sus, Teiuş şi altele au obţinut
făşurat o susţinută întrecere toare (Ghelar). Această- situaţie Colectivul staţiei ca în fiecare lună Emanoil Lăpăduş, a Consolidarea economico-orga-
se datoreşte nerespectării în C. F. R. Orăştie a planul să fie realizat car şi alţii. Colecti nizatorică a gospodăriilor agri ( Continuare in pag. 3-a)
pentru a face din „marca fabri tocmai a schemelor de puşcare, prelucrat recent sar cu o zi mai devreme. vul staţiei s-a anga cole colective, sporirea produc
cii“ un titlu de onoare. In acea trierii necorespunzătoare a mi Propuneri importan jat ca planul anului
stă .întrecere au fost puse în va nereurilor, controlului insufici cinile de plan pe a- P A N O U '"ID E O N O A R E *
ent exercitat de unele cadre teh - te în legătură cu viitor să fie realizat
loare noi şi noi rezerve interne, nico-inginereşti de la aceste nul 1962. Cu prile
s-au născut preţioase iniţiati mine. buna desfăşurare a pînă la 15 decem
ve. a crescut conştiinţa şi par jul dezbaterii s-au muncii pe 1962 au
La Combinatul siderurgic H u brie 1962.
ticiparea maselor largi ia mă nedoara, din cauza încălcării făcut mai multe făcut tovarăşii Ion
reaţa operă de desăvîrşire a tehnologiei. la dozarea şarjelor, propuneri dintre ca Homorodeanu, Im- PETRU VATAJELîi
la dezoxidarea în cuptoare, da pegat de mişcare, corespondent
construcţiei socialismului, au torită nerespectării temperatu re cea mai impor
fost obţinute realizări deose rii oţelului la evacuare, s-au în tantă a fost aceea
registrat în acest an mari can
bite. tităţi de rebut la oţelării. La Cm planul anual îndeplinit
Astăzi,, în abatajele minelor Uzina „Victoria“ Călan durabi MKUe«U<MU.v
litatea lingotierelor nu s-a ri
din Ghelar, Valea Jiului, Barza dicat încă la nivelul cerinţelor S e c to ru l III al minei V u lcan
sî ’Ziătna, este bîhfe' cunoscută şi oţelarilor, radiatoarele livrate
au încă multe porozităţi şi cră încă un colectiv din Valea dată planul tehnic pe sector a 'ANA DRAGOTA :ALEXANDRU NAGY ELENA SUSAN
in tot mai mare măsură aplica pături. Jiului a raportat de curînd în fost îndeplinit în proporţie de Tovarăşa Ana Dragotă .este Gospodăria agricolă colectivă Printre cele mai harnice co
tă iniţiativa minerului din Te- deplinirea înainte de termen a 150 Ia sută, ceea ce a contribuit şefă de echipă la miezuri în din Oiejdea obţine in cadrul lectiviste din Vinţul de Jos
liuc, Ioan M. Popa, „Nici un va- Este încă slabă calitatea mo sarcinilor de plan pe anul cu în bună măsură la depăşirea secţia turnătorie a U.M.Cugir. sectorului vegetal realizări sc numără şi Elena Susan,
gonet de minereu rebutat“. Prin bilei de bucătărie şi binalelor randamentului planificat cu 101) Echipa sa îşi depăşeşte în însemnate. Ele se datoresc in membră de partid. In acest
extinderea acestei iniţiative Ia produse de industria locală, la rent. Este vorba de colectivul Itg. cărbune pe post. fiecare lună sarcinile de plan mare parte şi brigadierului an, ea a prestat în gospodăria
Î.C.I.L'. Simeria produsele lac sectorului III de la mina Vulcan. cu .10 pînă la 15 la sută.
un număr tot mai mare de bri tate sînt acidulate iar prezen In fruntea întrecerii s-au si ’Alexandru Nagy. colectivă 220 zile-muncă.
tarea lor lasă de dorit. Se poa Muncitorii, tehnicienii şi ingi tuat brigăzile de mineri con
găzi şi echipe, prin aplicarea te vorbi de asemenea de slabă duse de Gheorghe Drob, Traian
unor noi metode de exploatare, calitate şi dacă ne referim la nerii acestui sector au extras Păcurar, Emanoil Bordea, Fran-
prestaţiile executate de U.R.C.M., cisc Zold şi Ioan Ionită.
prin alegerea atentă a sterilu la deservirea făcută în unele din abatajele . lor, în acest an,
lui in subteran şi la suprafaţă,' unităţi comerciale. mai mult de 17.000 tone cărbune N. ROVENŢA
peste plan şi au realizat în 10
minerii din Teliuc şi Ghelar au Aceste deficienţe se datoresc corespondent
reuşit în acest an să îmbunătă în bună măsură, pe lingă aba luni o economie peste sarcina
ţească substanţial conţinutul de terile de la tehnologie şi insu
metal in minereuri şi să livre ficientei exigenţe manifestate planificată de reducere a preţu
lui de cost de 463.000 lei. Toto-
ze astfel furnaliştilor mai bine de organele controlului tehnic
de 26.000 tone fier peste sarci al calităţii din întreprinderi, Sectorul de tîmplărie
nile planificate. Minerii Văii superficialităţii şi incompeten
Jiului, mobilizaţi de organizaţi ţei de care dau dovadă unii Colectivul de muncă al sec colae Boloţ, precum şi echipa Ostaşul Hunedoara în perspectivă
controlori. torului de tîmplărie, aparţină condusă de tov. Ioan Litra.
ile de partid, au acordat o aten tor întreprinderii de industrie
ţie sporită reducerii cenuşei din în Raportul prezentat la ce! în prezent se fac pregătiri
cărbunele extras, dînd pe’acea de-al III-lea Congres al parti locală „Crişana“ Brad, şi-a în pentru anul 1962 în vederea in
dului, tovarăşul Gheorghe G-heor- troducerii în lucru a noi sorti
stă cale, peste plan, aproape ghiu-Dej spunea: „O problemă deplinit planul de producţie pe mente ca dormitoare tip „Cri-
30.000 tone cărbune brut. centrală a întregii economii, şul“ şi camere combinate tip
anul 1961 încă de la 25 noiem „1 Mai“.
Cu citva timp în urmă un de (Confirmare in pag. 3-a)
brie. In fruntea întrecerii so I. FAUR
legat la Conferinţa de partid a IHMPi cialiste s-a situat brigada de ti
corespondent
Combinatului siderurgic din Hu neret condusă de comunistul Ni-
nedoara a raportat că faţă de
De la un an la altul, Hu de servire de 1.700 m.p. Tot în folosinţă circa 1.200 aparta
realizările medii ale anului tre
cut, în acest an, rebuturile in nedoara a devenit un oraş mo acolo se va da în curma in ex mente. O mare parte din aces
terne au scăzut cu circa 18 la
sută la oţelul Martin, cu 42 la Succese de seamă la A .C.R. Alba luSsa dern, în care s-au înălţat sute ploatare un nou sediu al Băn tea vor fi amplasate în ime
sută la oţelul electric, cu 30 la La Atelierul central dc reparaţii din de blocuri cu mii de aparta cii de stat. diata apropiere a viitorului
sută la laminate, iar pierderile Alba Iulia au fost obţinute realizări
prin rebuturi la beneficiari au de seamă şi în luna noiembrie. Astfel, din această lună echipele conduse de mente. Această zonă se va extinde centru al oraşului Hunedoara,
scăzut cu 23 la sută la oţelul planul dc producţie a fost depăşit cu mecanicii Ioan Dreghici şi Riss Inliii
Martin şi cu 12 la sută la oţe 6 Ia sută. Dc remarcat faptul că încă lucrează in contul'anului 1962. In viitorii ani, construcţia şi mai mult. In momentul de unde se vor ridica primele
lul electric. Este o cinste pentru
ALEX. MANOIl.A oraşului va cunoaşte o dezvol faţă se află în diferite stadii blocuri cu 8 etaje.
colectivul de muncă al combi
natului faptul că unii benefi corespondent tare tot mai mare. Pentru a Cum va arăta noul centru al
ciari îşi exprimă preferinţa de
a folosi anumite oţeluri fabri face cunoscut cititorilor pers Convorbire cu tov. oraşului siderurgiştilor ?,
cate la Hunedoara şi nu alt pectivele oraşului, ne-am adre VIOREL STOICA, La această întrebare, tov.
undeva. sat tov. Viorel Stoica, preşe preşedintele Comitetului
dintele Comitetului executiv al executiv al Sfatului popular Viorel Stoica ne-a spus: Zona
Succese frumoase în lupta sfatului popular cu citeva în al oraşului regional Hunedoara ocupată pentru construcţiile
trebări. Iată ce ne-a declarat centrului va fi de cea. 30 ha.
pentru ridicarea prestigiului Centrul oraşului este amplasat
„mărcii fabricii“ au obţinut şi
alte colective din regiune. De in acest sens : între noul complex sportiv,
tot mai multă apreciere se
bucură din partea cumpărători Cu doi ani in urmă s-au în de lucru 26 de blocuri cu un şcoala de 16 clase şi Bulevar
lor maşina de cusut „ileana“, ceput lucrările de construire total de 1.204 apartamente. dul Matei Corvin. Aici se vor
fabricată la Uzinele metalurgi
a zonei centrale a oraşului Hu Pină la sfîrşitui anului, din construi blocuri impunătoare
ce Cugir, produsele fabricii
„Sebeşul“ din Sebeş, cărămida nedoara. Această zonă va în ele vor fi predate oamenilor cu linii arhitectonice moderne.
refractară produsă la Industria globa intr-un viitor apropiat muncii 556 apartamente. Printre altele, amintim un ho
ceramică din Baru Mare. In u r
ma concursului pe ţară „Pentru şi un centru al-oraşului side Deoarece multe din blocurile tel cu 200 paturi, spaţii comer
pîinea de cea mai bună calita
te", populaţia primeşte azi pro
duse de panificaţie de tot mai
bună calitate şi în sortimente
tot mai variate.
rurgic. amintite sînt amplasate de-a ciale cu circa 6.000 m.p., clă
In acest an, numeroşi Cu satisfacţie şi mîndrie pu lungul Bulevardului Republi diri administrative, teatru, ci
elevi şi-au început cursu tem aminti că astăzi ceea ce
rile In şcoli noi. Şi la U- în urmă cu cîţiva ani era doar cii, şi vor avea în jurul lor nematograf, sală de sport, o
ricani, acest lucru a fost prevăzut în schiţele institutu largi zone verzi, vor da in şcoală populară de artă, un
posibil prin darea în folo lui de proiectare, a devenit o muzeu şi expoziţie, precum şi
sinţă a unei şcoli noi de trării oraşului un aspect arhi un palat al organizaţiilor, de
7 ani, care cuprinde 16 tectonic modern.
săli dc clasă, două labora realitate. Prima parte a zonei
toare, o sală de lectu amintite, care cuprinde blocuri Lucrările de dezvoltare a masă.
ră. 6 încăperi pentru m a de locuinţe cu un total de oraşului muncitoresc vor cu Toate acestea vor; contribui
1.582 apartamente a fost dată
teriale didactice ctc. in folosinţă. noaşte şi în anii viitori o am la dezvoltarea oraşului Hune
ploare deosebită. Nu mai de doara. Astfel, siderurgiştilor şi
IN CLIŞEU : Noua şcoa La parterul blocurilor ce în parte, in anul 1962 se va în constructorilor, le vor fi create
lă de 7 ani din Uricani. conjoară clădirea teatrului, nou cepe construirea noului com treptat condiţii social-cultura-
se vor deschide unităţi comer plex spitalicesc cu o capacita le din ce In ce mai bune.
ciale moderne, cu o suprafaţă te de .700 paturi .şi se va da M. NEAGU
