Page 15 - 1961-12
P. 15
í
Mr 2160 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 8
tyUr.rrtC'ViW. ...X3T5»KSÍKrL^!í.’I
V lAT A DE P A R T I D Pen&ru 5 .0 0 0 kg. p o ru m b b o a b e ia b e e fa r
Vitinea instructi v-ed ucativ« Y@m obţine producţia
şi sarcinile organizaţiilor planifícala
de partid din şcoli H aralam bie Gospodăria noastră colectivă corpora în sol odată cu noua
va semăna în primăvară 30 ha. arătură pe care zilele acestea o
Fnrtidul şi guvernul au încre LADISLAU FEDORAN ICI pentru obţinerea gradelor di Covalciuc este teren de pe care să obţină în vii vom executa cu ajutorul trac
toarelor.
dinţat şcolii sarcina de a ins prim-secretar al Comitetului dactice, legării învăţămîntului cauperist la sec torul an o producţie de 5.000 kg.
trui şi educa elevii pentru a de de practica construcţiei socia ţia II-a furnale porumb boabe la hectar, in con In primăvară, înainte de pre
veni cetăţenii de rniine ai pa orăşenesc P.M.R. Deva liste, ridicării calităţii dis a Combinatului lucrarea solului pentru semă
cuţiilor în consiliile pedagogice diţii de neirigare. Dezbătlndu-
triei noastre socialiste, cu un ducţie, pentru a fi suprave- siderurgic Hu se această problemă în consi nat, pe aceste suprafeţe vom
larg orizont de cultură, cu te ghiaţi şi ajutaţi în pregătirea ca acestea să fie mai combative liul de conducere, in organiza administra şi îngrăşăminte chi
meinice cunoştinţe ştiinţifice şi lecţiilor. ţia de partid şi cu un mare nu mice (cite 150 kg. azotat de a-
şi să contribuie la Înlăturarea nedoara. Urmă măr de colectivişti s-a ajuns la
deprinderi practice, cu înalte 6 formă eficientă a muncii concluzia că producţia respec moniu şi 300 kg. superfosfat la
trăsături morale, însufleţiţi de organizaţiilor de partid în în deficienţelor care se mai mani rind cu gri ha.), iar semănatul îl vom face
dragoste fierbinte faţă de popor. drum area şi îmbunătăţirea tivă poate fi realizată şi chiar cu semănătoarea folosind numai
activităţii în şcoli o cons festă. i jă funcţionarea depăşită'. sămînţă din soiul dublu hi
Factorii chemaţi să realizeze caupsrclor con brid. La cinci zile după
înalta misiune de educare a ti tituie şi adunările deschise Este dc asemenea necesar ca tribuie la d ep ă — Pentru aceasta va trebui
neretului sint colectivele ca ale organizaţiilor de partid cu şirea. planului să luăm insă din vreme măsuri semănat vom executa o gră-
activul fără de partid, în care birourile organizaţiilor de bază — spunea preşedintele gospodă
drelor didactice din şcolile noas se analizează probleme concrete riei, tov. Serafim Tămătaş. In pare cu grapa cu colţi, iar
tre, organizaţiile de tineret, fa ale procesului de învăţămînt, P.M.R. din şcoli să aibă în per primul rinei să alegem cel mai
aspecte ale muncii diriginţilor, fertil teren şi să aplicăm, înce- cind plantele vor avea 3-4 frun
milia. manenţă in vedere necesitatea de producţie. pînd de acum, din toamnă, ţoa zuliţe se va aplica o lucrare cu
îndrumaţi şi sprijiniţi în per ale colectivelor de catedre sau sapa rotativă. Cind plantele vor
contribuţia organizaţiilor de ti lichidării mediocrităţii din m un le lucrările de care depinde ob ajunge la 15 cm., se va face pri
manenţă de către partid, învăţă neret la îmbunătăţirea învăţă ţinerea unei astfel de producţii. ma praşiiă mecanică, la adinci-
torii şi profesorii, şcoala a obţi turii şi întărirea disciplinei. ca elevilor. Să se urmărească cu mea de circa 10 cm. Cu acest pri
nut In anii regimului de demo Trecind la înfăptuirea preve lej se va executa şi prăşitul pe
craţie populară importante suc ,Pe lingă succesele obţinute în perseverenţă ajutorul dat elevi derilor pianului de măsuri întoc rînd, fâcindu-se totodată rărirea
cese, aducînd o contribuţie de ceea ce priveşte educaţia mar- mit, in acest scop, s-a stabilit plantelor în aşa fel incit să asi
seamă la măreaţa operă de cons xist-leninistă a cadrelor didacti lor prin ore de consultaţii prin gurăm o densitate de 50.000
truire a socialismului. ce, ridicarea măiestriei lor peda ca porumbul destinat producerii plante la hectar.
grupe de învăţătură şi să se ia a 5.000 kg. boabe la ha., să fie
Sarcina de mare răspundere gogice şi îmbunătăţirea procesu semănat pe parcelele din locuri Prin măsurile pe care le-am
de a coordona şi îndruma munca lui de învăţămînt, au mai fost ca măsuri concrete de ajutorare a le denumite „Coşuva“ şi „Intre luat pînă în prezent şi prin a-
tuturor factorilor ce contribuie drumuri“. Soiul de pe parcela plicarea în primăvară a tu tu
la instruirea şi educarea tinere zuri de învăţători şi profesori fiilor de muncitori. Să se anali „Coşuva“ este aluvionar şi se ror celorlalte reguli agroteh
tului îi revine organizaţiei de care au manifestat dezinteres află în lunca Mureşului, iar ce! nice, sîntem siguri că vom ob
bază P.M.R. din fiecare şcoală. faţă de pregătirea lor ideologi zeze periodic unele clase cu re din parcela „Intre drumuri“ ţine o producţie de cel puţin
că şi profesională, lucru ce s-a este podzol. 5.000 kg. porumb boabe la hec
Pentru a-şi îndeplini cu cins reflectat şi în munca lor profe zultate mai slabe sau clasele tar.
te misiunea înaltă încredinţată sională, aşa cum sint tovarăşii Acum, aşa cum s-a stabilit,
de partid, învăţătorul sau pro care se află în pragul unor exa transportăm cîte 25 tone gunoi V lR G lii1 BLIDARI!
fesorul trebuie să fie el însuşi Subescu Aurel—Simeria, Selea de grajd la ha., urmind a-1 în
bine pregătit, să aibă largi cu- Ştefan şi Mărgineanu Elena — mene de absolvire, să fie popu iug. agronom ta G.A.8. din Rapolt
noştiinţe ştiinţifice, pedagogice Deva, Munteanu Ioan — Rapolt
şi politice. şi alţii. larizate experienţa şi metodele
Ca urmare a pregătirii temei De asemenea unele cadre di unor învăţători sau profesori
nice din punct de vedere poli- dactice ca Gogu Elena din Co-
tico-ideologic şi profesional cit zia şi Poantă Ana—Sîntandrei, fruntaşi, să fie analizată activi
şi al continuei perfecţionări a au avut o ţinută şi o compor
măiestriei lor pedagogice, şi în tare neprincipială atît în şcoală tatea unor cadre cu rezultate îmbunătăţ*irea continuare
drumării permanente primite din cit şi in societate. slabe pentru a fi ajutate să li a calităţii produselor —
partea organizaţiilor de partid, chideze lipsurile ce le mai ma
O altă deficienţă în munca din nifestă.
numeroase cadre didactice din şcolile noastre a constituit-o
oraşul Deva au obţinut rezultate faptul că însăşi unele conduceri O grijă sporită trebuie acor
din ce în ce mai bune în munca de şcoli în frunte cu directorii
Ia clasă, în educarea celor a- nu au servit ca exemplu pozitiv dată de către organizaţiile de o problemă centrală Pregătim de pe acum terenul
proape 5.000 elevi, lucru ce se în faţa colectivelor de pedagogi. partid îndrumării organizaţiilor
reflectă şi în creşterea num ăru Spre exemplu, fostul director de
lui de promovaţi la sfirşitul a- la şcoala medie „Decebal“-Bulz U.T.M. şi de pionieri în organi (Urmare din pag. I-a) Sarcini importante în acest Sarcina de a lucra sola (20 de şezat în platforme la capătul lo
nului şcolar 1960-1961 cu 12 la zarea şi desfăşurarea formelor hectare) de pe care să se obţină cului, urmind al încorpora in
sută faţă de anul şcolar prece Constantin, a folosit metode ne- specifice de activitate cum sint căreia trebuie să-i acordăm cca sens stau în faţa colectivului o producţie de 5.000 kg. porumb sol cind se va face încă o arătură.
dent, cit şi prin lichidarea în pedagogice, iar Acbiţei Gheor- mai mare atenţie în etapa ac boabe Ia hectar a fost încredin
măsură simţitoare a mediocri- ghe, fostul director al Şcolii pe adunări tematice, excursii, con tuală, este îmbunătăţirea per U. M. Cugir. Aici va trebui in ţată brigăzii a IlI-a pe care o Consiliul de conducere al
dagogice Deva, a dovedit lipsă cursuri, cercuri pe materii, în manentă a calităţii produselor“. conduc. In acest scop am stat de G.A.C. a hotărit ca toate lucră
iăţii. (ie orientare politică în munca treceri sportive, întruniri, întîl- De aceea „Este necesar să lu - sistat asupra asimilării a noi vorbă cu colectiviştii din briga rile (în afară de cele trei praşile
sa de conducător. nirj etc., care aduc un mare a- erăni în aşa fel îneît mărfurile tipuri de maşini cu caracteris dă şi am hotărit ca i 0 hectare manuale), să fie executate m e
Sub îndrumarea Comitetului port în educarea comunistă a fabricate în întreprinderile noa să fie lucrate de echipa a Ill-a, canizat de către un singur tra c
orăşenesc de partid Deva, or Mai există şi la ora actuală elevilor. tici la nivelul tehnicii mondia iar celelalte 10 hectare de către torist. Noi l-am ales pe tov. ioan
ganizaţiile de bază din şcoli au unii directori de şcoli, cum este le, modernizării tipurilor exis echipa IV-a, care în anul trecut Munteanu, cel mai bun tracto
folosit în anul şcolar 1960-1961 cel de la Cristur, care pînă în au obţinut rezultate bune la în rist. El este din satul nostru,
r-i în actualul an şcolar metode luna noiembrie nu a efectuat tente. Este necesar să se depu treţinerea culturilor prăsitoare. cunoaşte bine terenul mai ales
si procedee menite să îmbunătă nici o asistenţă la clasă, iar tov. nă în continuare o activitate că de 4 ani ne-a lucrat numai
ţească conţinutul procesului dc Tărban Pantelimon, directorul Tarlaua de 20 de hectare de el pămîntul.
şcolii din Cirjiţi şi tov. Herţ In această direcţie, sarcina în stre să dea o mare satisfacţie susţinută în vederea obţinerii pe care sîntem hotărîţi să obţi
învăţămînt. Ioan, directorul şcolii din Băcia, văţătorului şi profesorului este oamenilor muncii care le-au unor produse numai de calita nem o producţie de 5.000 kg. po Tinînd cont de faptul că vom
Astfel, organizaţiile de partid de a sprijini organizaţia U.T.M. produs sau le folosesc, iar buna te superioară, care să poată rumb boabe la hectar, a fost respecta cu stricteţe întregul
pentru ca împreună să combată calitate a produselor, „marca concura cu produsele similare fixată în locul numit „Din sus complex de reguli agrotehnice,
misticismul şi prejudecăţile, fabricii“, să devină un titlu dc de pe piaţa mondială. de drum“, unde cu un an înain că vom folosi numai sămînţă din
pentru a explica fenomenele na onoare pentru colectivele tutu te terenul a fost bine îngrăşat soi de înaltă productivitate, şi
Organizaţiile de partid, sin şi cultivat cu griu. După recol că vom fi ajutaţi pentru execu
turii, a răspîndi adevărul ştiin ror întreprinderilor din ţara dicale şi U.T.M. sint chemate tarea griului, aici a fost tarea lucrărilor mecanizate de
ţific asupra originii pământului, noastră“.
să militeze cu tot mai multă făcută o arătură adincă de cel mai bun tractorist, sîntem
vieţii şi omului.
Această cerinţă îşi păstrează perseverenţă pentru a mobiliza vară Ia adîncimea de 28-30 cm. convinşi că vom realiza pro
ducţia planificată.
Organizaţiile de partid din şi în prezent actualitatea. Este masele largi de oameni ai mun Zilele acestea am transportat
şcoli vor trebui să antreneze necesar ca în toate unităţile cii la lupta pentru îm bunătăţi IOAN MUNTEANU
economice din regiune să fie rea în continuare a calităţii gunoi de grajd pe care l-am a- brigadier de cîmp la (i.A.G. (jlrbova
toate cadrele didactice în acti puse în valoare noi şi noi re produselor, să orienteze întrece
vitatea concretă pe tărîm cultu zerve care să ducă la lichida rea socialistă înspre realizarea
ral şi artistic şi să urmărească
consecvent modul cum se achită rea lipsurilor, la îmbunătăţirea unor produse de calitate supe
de această muncă. în continuare a calităţii produ
rioară, care să aducă colective
Comuniştii din şcolile noastre selor. Dezbaterea sarcinilor de
trebuie să lupte cu cea mai m a plan pe anul viitor, acţiune în lor din fiecare întreprindere o
re hotărîre împotriva infiltrării
ideologiei burgheze în mentali plină desfăşurare, constituie un înaltă apreciere pentru produ
tatea, atitudinea, sau ţinuta ca minunat prilej pentru a face
drelor didactice sau a elevilor, acest lucru. Pornind de la pro sele livrate.
punerile făcute în adunările de
dezbateri, conducerile tehnico
de la Şcoala medie „Decedai“, în aceeaşi perioadă, n-au efec învăţătorii şi profesorii comu administrative ale întreprinde
Şcoala pedagogică, au dezbătut tuat decit un număr foarte re nişti precum si cei fără de p ar rilor, organizaţiile de partid,
in adunările generale felul în dus de asistenţe la clase. tid, trebuie să se apropie cu în sindicale şi U.T.M., vor trebui
care membrii de partid şi cadre Cauza acestor deficienţe tre credere de copii şi să le arate să acorde în anul viitor o aten l’eiitru a contri
le didactice din activul fără de buie căutată in lipsa de control cu căldură dar şi cu fermitate, ţie sporită problemei îmbunătă bui din plin ia
partid se achită de sarcinile pro din partea birourilor organiza deosebirea dintre morala bur ţirii calităţii. realizarea planului
fesionale, modul în care îşi pre ţiilor de partid, precum si din gheză şi cea socialistă, dintre în siderurgie este necesar să anual înainte de
gătesc lecţiile, nivelul acestora, partea secţiei de învăţămînt şi omul vechi şi omul nou, dintre se pună un accent deosebit pe termen, mecanicii
ceea ce a contribuit la îmbună cultură a Sfatului popular al societatea capitalistă si cea so elaborarea în cantităţi tot mai luan Dreghici, In-
tăţirea procesului de învăţămînt. oraşului Deva. sit Mogoşan şi
Bună a fost şi iniţiativa de Ia cialistă, să-i crească în spiritul mari de oţeluri speciale pentru Ioan Susan de la
şcolile medii din Simeria şi ţevi, osii de vagoane, rulment,i, Atelierele centrale
„Decebal“—Deva, care au re Munca de îndrumare şi con patriotismului socialist şi a in pe asimilarea de noi mărci de
trol efectuată, de secţia de în ternaţionalismului proletar. oţeluri slab aliate şi de înlocui
văţămînt şi cultură a oraşului de reparaţii Alba
partizat cîte un membru de par Deva, nu s-a desfăşurat întot Prin exemplul comuniştilor, tori de oţeluri înalt aliate, pe
tid să răspundă de cîte o clasă. reducerea rebuturilor în oţelu
In prezent, în şedinţele birou deauna în mod sistematic şi or prin îndrumarea muncii şcolare, rile livrate şi a declasatelor. Mi Iul ia, de iiecare
ganizat. organizaţiile de partid din şco dată, înainte de în
rilor organizaţiilor de bază, în lile noastre trebuie să facă din nerii din regiune vor trebui să- ceperea lucrului, işi
cadrul adunărilor generale sint O lipsă serioasă în activita fiecare unitate şcolară —aşa şi sporească în continuare efor repartizează in mod
dezbătute probleme legate de ni tea organizaţiilor de partid din cum spunea tov. Gheorghe judicios sarcinile,
şcoli este şi aceea că nu s-au o- turile în vederea reducerii con
velul lecţiilor, metodele de lu ţinutului de cenuşă în cărbune,
cupat în mod temeinic de în
cru ale unor învăţători şi pro drumarea cadrelor didactice în Gheorghiu-Dej — un izvor im in vederea reducerii sterilului şi
activitatea culturală de masă şi creşterii conţinutului dc metal
fesori, nivelul cunoştinţelor ele nu au tras la răspundere acele portant de cadre pentru făuri
vilor, problemele disciplinei. în rea socialismului. în minereurile feroase şi nefe
chegarea colectivului de elevi, cadre didactice care nu s-au roase.
notarea cunoştinţelor şi altele. preocupat cu munca cultural->
Merită a fi subliniate formele artistică din oraş. cursurilor agrozootehnice vor îi sa se ocupe de învăţământul
ele muncă folosite de tovarăşa Analizind aceste lipsuri, se mai bune. lecţiile mai interesan agrozootehnic de masă organi
dirigintă a clasei a Xl-a A, de te şi convingătoare dacă lecto zaţiile de partid. Folosind ex
ia şcoala medie „Decebal“, care poate arăta că nici Comitetul rii se vor folosi de experienţa perienţa acumulată pină acum,
printr-o strînsă legătură cu pă orăşenesc de partid Deva n-a concretă a unităţilor fruntaşe ele sint datoare să asigure în
rinţii elevilor, prin studierea
manifestat suficientă preocupa
particularităţilor individuale a- re pentru organizarea şi desfă
şurarea în cele mai bune condi-
Iq copiilor, în mijlocul cărora ţiuni a muncii instructiv-edu- (IJrmnre din pag. f-a). partid, această formă de ridi ţinută in vederea pregătirii des din raionul respectiv, a brigă drumarea permanentă a invăţă-
îşi petrece cea mai mare parte cative în toate şcolile. care a nivelului cunoştinţelor chiderii învăţămîntului agrozo zilor şi echipelor din însăşi gos mintului agrozootehnic, să con
a timpului liber, a reuşit să ri de pe fiecare hectar recolte de profesionale ale oamenilor mun otehnic de masă. 2’ilele acestea podăriile în care se ţine cursul. troleze Îndeaproape cum se des
dice această clasă la nivelul unei In viitor e necesar ca organi griu, porumb, cartofi şi alte cii din agricultură s-a Îmbună şi-au început sau îşi vor începe Lecţiile elaborate trebuie să făşoară, să răspîndească tot ce
clase cu medie generală peste 7. zaţiile de partid din şcoli să cu produse cu mult mai mari de tăţit an de an cuprinzînd mase activitatea peste 400 de cercuri aibă la bază cunoaşterea temei apare interesant in acest do
De asemenea, diriginta clasei a prindă în sfera lor de activitate cit gospodăriile învecinate care tot mai largi. Pe lingă rezulta care cuprind un număr de nică a situaţiei din fiecare meniu, să intervină operativ in
IX-a B de la aceeaşi şcoală, Picu toate aspectele muncii şi vie n-au respectat cerinţele agro tele bune, în desfăşurarea învă- cursanţi cu mult mai mare de G.A.S., G.A.C. şi sat în parte, înlăturarea lipsurilor ce se ma
Eleonora, membră a organizaţiei ţii şcolare, să urmărească cu tehnicii înaintate. Experienţa ţămîntului agrozootehnic au cit în anul trecut. Odată cu a solului ¦şi climei de acolo, a nifestă. Indrumind şi controlau!
U.T.M., preocupîndu-se cu mult colectiviştilor din Cilnic, Pe existat însă şi multe lipsuri : deschiderea acestor cursuri, ca plantelor ce se cultivă, a me îndeaproape munca sfaturilor
interes de activitatea clasei a perseverenţă ridicarea continuă treşti, Apoldul de Sus şi altele numărul colectiviştilor cuprinşi pătă o dc-osebită importanţă todelor agrotehnice care trebuie populare, a conducerilor admi
găsit procedeele pedagogice po a nivelului ideologic şi ştiinţific a arătat ce rezultate frumoase in cursurile agrozootehnice era munca ce se va depune pentru să se aplice pentru obţinerea nistrative din G.A.S. şi S.M.T.,
trivite cu ajutorul cărora a fă al lecţiilor, să vegheze asupra se pot obţine prin aplicarea prea scăzut; frecvenţa la cursuri buna desfăşurare a lor, pentru unor producţii cit mai mari. a organizaţiilor de femei şi ti
cut ca din numărul de 19 cori asigurării purităţii ideologice a metodelor ştiinţifice in creşte n-a fost pretutindeni satisfă asigurarea unui conţinut cores neret, etc., în acest domeniu,
genţi in trimestrul I, să rămînă lor, să se ocupe permanent de rea animalelor. cătoare: nivelul unor lecţii sau punzător şi a unei frecvenţe re Cursurile agrozootehnice nu organizaţiile de partid sint che
însuşirea temeinică de către conferinţe n-a corespuns întot gulate. vor putea cuprinde pe toţi ţăra mate să vegheze ca învăţămin-
8 corigenţi în trimestrul II, iar cadrele didactice a învăţăturii Prin lărgirea sectorului socia deauna cerinţelor şi n-a fost le nii muncitori. De aceea, trebuie tul agrozootehnic de masă să
la sfirşitul anului doar 4 cori marxist-leniniste, îmbunătăţind list şi prin sprijinul multilate Calitatea învăţămîntului agro acordată o atenţie deosebită şi dea cursanţilor cunoştinţe te
genţi. Tovarăşa dirigintă a afi controlul asupra organizării şi ral acordat de statul nostru, gat îndeajuns de sarcinile con răspîndirii cunoştinţelor agro meinice, care. să-i ajute în mun
şat graficul notelor obţinute in desfăşurării învăţămîntului ideo s-au creat largi posibilităţi pen crete ale raionului, comunei zootehnic, conţinutul, eficacita zootehnice in masa ţăranilor ca de sporire a producţiei agri
fiecare zi, a organizat şi urm ă logic. tru aplicarea metodelor ştiinţi sau gospodăriei respective, muncitori prin folosirea mai cole. Folosind din plin mijloa
rit orele de consultaţii pe ma fice în practica agricolă. Spori tea lui, depind în mare măsură largă a propagandei agricole cele muncii politice, organiza
terii, iar pentru matematică şi Pentru realizarea acestor sar rea simţitoare a parcului de In lumina sarcinilor reieşite prin conferinţe. Este necesar ca ţiile de partid şi de masă tre
fizică a făcut personal lecţii cu cini, comuniştii trebuie să fie maşini şi tractoare, creşterea din documentele plenarei C. C. de munca lectorilor. Unul din în G.A.C. şi la căminele cultu buie să arate lucrătorilor din
elevii rămaşi în urmă şi a stat exemple demne de urmat, să numărului de specialişti, extin al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie rale să se ţină cicluri de confe agricultură şi ţăranilor munci
de vorbă cu părinţii lor după împărtăşească experienţa lor a.c. în cercurile de învăţămînt aspectele negative care au exis rinţe cu teme bine alese, avîn- tori cit de important este să-şi
fiecare notă slabă obţinută de cadrelor tinere şi tuturor celor derea staţiunilor experimenta agrozootehnic din cadrul gos du-se în vedere specificul fie ridice în permanenţă nivelul
către aceştia. ce simt nevoie de ajutor, să în le pentru crearea de noi soiuri podăriilor agricole colective tat anul trecut în învăţămîntul cărei unităţi şi comune. tehnic profesional.
drume şi să sprijine conduceri de seminţe de mare productivi precum şi în cursurile care s-au
Mai poate fi scoasă în eviden le şcolilor in lupta pentru obţi tate, dezvoltarea producţiei de organizat ori se vor organiza în agrozootehnic de masă din re Principala răspundere pentru Ridicînd la un nivel mai înalt
ţă şi măsura luată de conduce nerea de rezultate bune la în îngrăşăminte chimice etc. dau S.M.T. şi G.A.S. (pentru meca buna organizare şi desfăşurare învăţămîntul agrozootehnic de
rile şcolilor pedagogice şi „De văţătură şi pentru asigurarea muncii în agricultură o înfăţi nizatori şi pentru muncitorii giune l-a constituit faptul că un a învăţămîntului agrozootehnic masă, mobilizind oamenii mun
cebal“ din Deva, care sub în şare nouă, care se deosebeşte din sectorul creşterii animale de masă şi a propagandei agri cii din agricultură la însuşirea
drumarea organizaţiilor de p ar unei discipline liber consimţite. radical de cea din trecut. Folo lor) sint cuprinşi un număr mai număr destul de mare de in cole prin conferinţe revine sfa şi aplicarea metodelor agrozoo
tid, au adus în internat copiii sirea deplină a tuturor acestor mare do colectivişti fruntaşi, turilor populare. Deschiderea Ia tehnice înaintate, organizaţiile
Organizaţiile de partid vor brigadieri, şefi de echipe, îngri gineri şi tehnicieni din agri timp a cursurilor, controlul şi de partid îşi vor spori contri
care au ambii părinţi în pro- trebui să acorde mai multă a- condiţii depinde in mare măsu jitori de animale, tractorişti etc. îndrumarea lectorilor, ţinerea cu buţia la îndeplinirea sarcinilor
tenţie şi sprijin muncii comisii cultură n au fost atraşi in mun regularitate a lecţiilor, evidenţa privind creşterea producţiei
lor metodice din şcoli, pregătirii ră de răspîndirea cunoştinţelor Prin măsurile luate în vederea cercurilor şi frecvenţa Ia agricole, la crearea condiţiilor
ca de ridicare a nivelului cu cursuri, constituie probleme im pentru îmbunătăţirea aprovizio
tco:noim ii re a liz a te p rin in o v a ţii agrozootehnice în rîndul oame îmbunătăţirii conţinutului aces portante care stau în faţu sfa
noştinţelor agrozootehnice, ale turilor populare în perioada ce nării oamenilor muncii de la
In ultimii doi ani in între- re a inovatorilor la realizarea nilor muncii de la sate. tui învăţămînt, legării Iui de urmează.
prinderile din raionul Ilia, miş diferiielor probleme tehnice ale ţărănimii muncitoare. Lichida oraşe şl sate cu produse agro-
carea de inovaţii şi raţionali producţiei. Astfel, în această Plenara C.C. al P.M.R, din 30 sarcinile concrete pe care le r i Cu multă răspundere trebuie allmentare.
zări a cunoscut o mai mare perioadă au fost făcute 28 pro rea acestei stări de lucruri ne
dezvoltare faţă de anii anteri puneri de inovaţii din care 24 iunie — 1 iulie a.c., punînd sur dică practica, se face un înseni
ori. Organizaţiile de partid au se aplică in procesul de produc gative, va contribui la întărirea
ajutat comitetele sindicale să ţie care au şi adus economii în cina sporirii producţiei vegeta nat pas înainte pe calea ridică
găsească noi forme de antrena- valoare de 337.000 lei. eficacităţii cursurilor agrozoo
le şi animale, a subliniat nece rii nivelului acestuia.
tehnice, la legarea lor de prac
sitatea îmbunătăţirii învăţămîn Organizaţiile de partid şi sfa
tică. Eficacitatea învăţămîntu
tului agrozootehnic de masă, a turile populare, organele agri
lui agrozootehnic depinde în
legării lui mai strîns de cerin cole, conducerile G. A. S. şl
mare măsură şi de felul în care
ţele vieţii. G.A.C., au depus o muncă sus
sint întocmite şl predate lecţii
Datorită măsurilor luate 'de
le, Este evident că rezultatele
