Page 17 - 1961-12

p r o l e t a r din t o a t e ŢĂRILE, VI!i ţ i -VA I
»IE ÎLBISA\ 11 IE IR! iE A C I F R E L O R IDME IP>IE A\ N
ní?!Maíi«Bí3a!B:?3iaanBRíninaHn«50BiBBDSíBD»»ríS6îBti3»anBHKi30HiiiBaB^ssHfi.itcinaBHBHannBnKiîaHon®5îa-aBfl anBEPaanicnnaBBnBS.SEBcaf «r.-
'Păşim în 1 9 6 2 c u entuziasm
¦<?>. «Qt>-O < & < Q > O 0<&>O <$>O
ş i hotăr
Creşterea productivităţii muncii -
preocupar® de seamă a fiecărui
M a t e r , inginer şi tehnician
In 19(55 se va produce în ţara au dat roade. Prim-topitorii Ale­
noastră de 2,7 ori mai multă e-
nergie electrică, de 2,3 ori mai
mult oţel, de 2,3 ori mai multe
tractoare, se va extrage de 1,4
— 1,6 ori mai mult cărbune şi
de 3,8 ori mai mult minereu de
fier decit in 1959 — acestea sînt
doar citeva din sarcinile puse
de Congresul al III-lea al P.'M.K.
în faţa colectivelor de muncă
din industria noastră în perioa­
da şesenalului. Pentru realiza­
rea lor, muncitorii, tehnicienii şi flat. în furnale, dozarea corectă
inginerii din fabrici, mine şi u-
zine, conduşi şi îndrumaţi în­
deaproape de organizaţiile de
partid, muncesc cu deosebită în­
sufleţire. An de an ei traduc
în viaţă măsuri tehnico-organi-
zatorice din ce în ce mai efi­
ciente şi ridică necontenit nive­
lul tehnic al producţiei. Măsuri­
le pe care le aplică, — întrecerea
socialistă entuziastă între bri­
găzi, secţii, sectoare şi între­
prinderi, fac ca producţia şi
productivitatea muncii să spo­
rească pe zi ce trece. In primele
10 luni ale anului acesta spre
exemplu, numai în regiunea
Hunedoara s-au produs peste
plan 33.000 tone fontă, 9.000 to­
ne oţel şi 34.000 tone laminate
finite. De asemenea, în aceeaşi
perioadă, s-au extras cu 160.000
tone cărbune şi 13.000 tone mi­
nereu de fier mai mult decit
prevederile planului.
La baza acestor sporuri de
producţie stă în primul rînd
creşterea productivităţii: muncii
si a indicilor de utilizare a agre­ m.c. cherestea, sute de maşini-
gatelor.
Aşa după cum arată tov. Gh.
Gheorghiu-Dej în Raportul pre­
zentat la Congresul al III-lea al
P.M.R. : ,.Pentru realizarea unui
ritm înalt de creştere a produc­
ţiei. lărgirea continuă a activi­
tăţii economice şi soeial-cultu-
raie, reducerea treptată a dura­
tei zilei de muncă, sînt necesa­
re un număr tot mai mare de
forţe de muncă şi sporirea ne­
încetată a productivităţii mun
cii, pe baza introducerii tehnicii
noi în toate ramurile economiei
şi aplicării în practică a cuceri­
rilor ştiinţei moderne“. Tn Va­
lea Jiului spre exemplu, pro­
ductivitatea muncii a crescut a-
nul acesta cu 6,7 la sută, faţă
de cea realizată în anul trecut.
Indicii de utilizare ai furnale­
lor de la Hunedoara şi Călan au
crescut faţă de 195S cu 27 la su­
tă şi respectiv cu 34 la sută, iar
ai cuptoarelor Martin de la Hu­
nedoara cu 37 la sută.
Aceasta înseamnă că sarcina
pusă de Congres în faţa oţela-
r'ilor de la Hunedoara de a spori
productivitatea muncii în 1965
cu 40 la sută faţă de 1959, se
îndeplineşte cu succes. Aplica­
rea măsurilor propuse de oţc-
lari cu ocazia dezbaterii Direc­
tivelor Congresului, precum şi
munca plină le însufleţire a tu­
turor echipelor şi schimburilor
::S3S
C uiuiiistul Pelin Liiert, strungar la atelierele R.M.R. Simeria îşi depă­
şeşte zilnic norma cu 20-23 la sută. Piesele realizate de el siut de calitate
huilă. Dc aceea el este fruntaş in muncă.
C O MU N I C A TW- '
xandru Nojogan, Traian Birlea,
maistrul Ştefan Tripşa şi alţi
oţelari, ale căror nume au fost
nelipsite de pc panourile de o-
noare, pot fi mindri de munca
lor.
La fel de lăudabile sînt şi rea­
lizările furnaliştilor şi lamina-
torilor. Pentru obţinerea lor ei
au luat încă din primele luni
ale anului măsuri privind ridi­
carea temperaturii aerului insu­
a încărcăturilor şi respectiv spo­
rirea vitezei de laminare.
Dar, unul din principalii fac­
tori care i-au condus spre creş­
terea indicilor de utilizare ai a-
gregatelor, a fost aplicarea unor
iniţiative din cele mai valoroa­
se in întrecerea socialistă. Fuv-
naliştii din Hunedoara au apli­
cat iniţiativa : „Să realizăm pla­
nul fiecărei luni cu o zi mai de­
vreme“, iar laminatorii de la la­
minorul de 650 mm. aceea de a
reduce timpul de laminare pe
fiecare blum. Discuţiile purtate
în adunările de partid şi con­
sfătuirile de producţie pentru ca
aceste iniţiative să dea rezulta­
te din cele mai bune, munca en­
tuziastă a colectivelor de furna-
lişti şi luminători, au constituit
temelia a mii de tone de fontă
-şi laminate produse peste plan.
La baza realizărilor obţinute
"de mineri stau: mai buna or­
ganizare a muncii şi întrecerii
socialiste, noile maşini de în­
cărcat, havezele, transportoare­
le şi armăturile metalice intro­
duse în ultimul timp în subte­
ran.
In regiunea Hunedoara au mai
fost produse însă in primele 10
luni din anul acesta peste plan
i00.000 perechi de ciorapi, 4.700
unelte şi maşini de cusut, nu­
meroase produse de blănuri, au
fost date în folosinţă obiective
industriale ca bateria a iV-a de
cocs şi multe altele. Meritul
acestor realizări revine colecti­
velor de muncă ale fabricii
„Sebeşul“ din Sebeş, întreprin­
derilor forestiere, U. M. Cugir,
„Vidra“ Orăştie, I. C. S. Hune­
doara.
De menţionat că sporurile de
producţie obţinute pe baza creş­
terii productivităţii muncii au
adus o contribuţie substanţială
la realizarea în perioada amin­
tită a unei economii la preţul
de cost peste plan pe întreaga
regiune de 49.000.000 lei.
Dar, nu s-ar putea spune că la
întreprinderile industriale din
regiunea noastră au fost valori­
ficate pe deplin toate rezervele
interne. Există întreprinderi cum
sînt I. M. Talc-Lelese, „Marmu-
(Gontinuîre în pag. 3-a)
L u c re a z ă în c o n fu !
anului viilo r
1 secretari ai Comitetelor regionale P.M.R., miniş­
Pe adresa Comitetului de )
5^^ partid al raionului Alba j
sosesc în aceste zile tele- ^
grame prin care colective- *j
f u rm i le de muncitori, tehnicieni 1
şi ingineri "din cadrul
se an g ajeaza . nor întreprinderi, fabrici
[¦ etc., raportează indeplini-
şi colectivele de muncă de la L rea sarcinilor planului de
mina „Victoria“ Călan, au pri­ l producţie pe anul 1961.
mit cu entuziasm cifrele de c In ultimele zile s-a ra- 1
plan pe anul 1962. La sectorul r portat îndeplinirea preve- J
furnale au luat cuvintul, îh şe­ [ derilor de plan pe acest an
de C-Are muncitorii, teh­
dinţele de dezbateri, 32 de to­ nicienii, inginerii de la
varăşi, care au făcut circa 50 Atelierele centrale de repa­
de propuneri dc îmbunătăţire a raţii, I. G. O. Alba Iulia,
procesului, de producţie. De ase­ Subcentrul tehnic nr. 2 din
menea, cu acest prilej s-au luat cadrul oficiului P. T. T. E.
valoroase angajamente. şi altele.
lîaportincl îndeplinirea j
Un angajament frumos şi-a
luat comunistul Toma Faraon, planului oamenii muncii ]
şef dc echipă la furnalul nr. 1. din oraşul şi raionul Alba
se angajează totodată să
Pe întregul sector, angaja­
mentul este dc a depăşi planul obţină noi succese in lupta
dc producţie în anul viitor cu desfăşurată pentru Înfăp­
600,5 tone fontă şi reducerea tuirea sarcinilor trasate de
declasatelor cu 15 la sută. partid.
TRAIAN HORY \TH w.'wj.—/ v—/ <—t<_t '_»>_/•_rv_7._t »_/. _j
corespondent
O sarcină imncrJaniă
‘areatuturor
brigăzilor pian
De curînd, minerii sectorului 1 A de suri trebuie să vizeze in primul rind
!a mina Lupeni au dezbătut sarcinile lichidarea pierderilor de aer pe re­
de plan care le revin pentru anul vii­ ţeaua sectorului, îmbunătăţirea între­
tor. Cu multă satisfacţie s-a vorbit ţinerii utilajelor, a ciocanelor de aba­
de faptul că întregul colectiv al secto­ taj şi perforatoarelor, îmbunătăţirea
rului şi-a îmbunătăţit mult munca în calităţii reparaţiilor, ajmigiudu-sc ast­
ceea ce priveşte calitatea cărbunelui. fel la funcţionarea fără întreruperi re­
Dacă în trimestrul I al acestui an, petate a tuturor instalaţiilor şi utila­
sectorul I A a fost penalizat cu sute jelor din sector.
de tone pentru depăşirea procentului
de cenuşă din cărbune, din luna mar­ in cadrul adunărilor dc dezbatere a
tie şi pînă acum sectorului nu i-a sarcinilor dc plan pc anul 1902 mi­
mai fost rebutat nici măcar un singur nerii din sectorul I A şi-au exprimat
vagonet de cărbune. hotărîrea de a pune în valoare rezer­
vele existente în scopul lichidării ră-
In cadrul dezbaterilor, minerii din minerii în urmă a brigăzilor codaşe
sectorul I A s-au declarat totuşi ne­ şi realizării în condiţii cit mai hune
mulţumiţi de felul cum au muncit în a planului de producţie pe anul !962.
acest an. Li au analizat temeinic cau­ In cuvîntul lor, minerii şefi de bri­
zele pentru care unele brigăzi dm găzi Vasile Feher, Ionii Cotroază, Du­
sector răniîu lună de lună cu sarcinile mitru Rotam, Dumitru Dascălii, Va­
de plan neîndeplinite, fapt pentru care sile GaiIa şi alţii, şi-au luat în nu­
colectivul este dator patriei cu 2.200 mele brigăzilor pe care le conduc an­
tone de cărbune. Ei au insistat asu­ gajamente mobilizatoare pentru în­
pra măsurilor tehnico-organizatoricc tregul an.
care trebuie luate în scopul recupe­
rării minusului de producţie din acest Pe baza acestor angajamente s-a
an şi pentru crearea condiţiilor nece­ ajuns la concluzia că există posibi­
sare îndeplinirii planului încă din pri­ litatea ca sarcinile de plan Ia extrac­
ma zi a anului viitor. ţie să fie depăşite, să se realizeze la
preţul de cost al fiecărei tone de căr­
In dezbateri s-a insistat asupra mă­ bune extras în anul viitor o economie
surilor imediate care să ajute toate de 1 leu.
brigăzile din sector să sc ridice la
nivelul sarcinilor de producţie. Astfel, La mina Lupeni, adunările dc dez­
s-a cerut ca asistenţa tehnică acorda­ batere a cifrelor de plan pentru amil
tă de conducerea sectorului să se îm­ 1962 contuuiă să se desfăşoare pe
bunătăţească, să fie create condiţii schimburi de lucru. In toate adunările
optime de lucru în abataje şi să se care au avut loc pînă acum, minerii,
lichideze de urgenţă deficienţele în
aprovizionarea locurilor de muncă cu tehnicienii şi inginerii, an descoperit
material lemnos şi vagonete goale.
numeroase rezerve interne şi au făcut
A fost totodată subliniată necesita­
tea luării unor măsuri hotărîte care să valoroase propuneri menite să creeze
ducă la îmbunătăţirea activităţii ser­
condiţii optime pentru realizarea exem­
viciului clectro-mecanic. Aceste mă-
plară a sarcinilor de plan în viitorul
an de muncă.
C. MUNTEANU
SPECIALA
gomotelc ciocanelor te pe o parte pe alta, transfor-
intîmpină cu mult îna­ rnindu-se treptat într-o piesă
inte de a intra pe uşa atelie­ finită. Repeziciunea şi sigu­
rului forjă al U.R.U.M. Petro­ ranţa cu care lucra impresiona.
şani. Faptul că unele sînt mai
ascuţite, iar altele mai groase, — Să-l vezi pe Boier — îmi
ţi se explică abia înăuntru. spuse însoţitorul.
Atelierul are mai multe forje,
unele funcţionează cu moto­ îmi închipuiam şi fără să-l
rină, iar altele cu cărbune. Me­ văd. Iar cele circa 30 procente
talul încălzit in ele este mo­ depăşire de plan, pc care am
delat fie pe nicovale, cu aju­ auzit că le realizează cu echi­
torul ciocanelor de mină, fie pa sa în fiecare lună, nu mă
la ciocanele pneumatice. mai mirau.
La unul din ciocanele pneu­ C u 4 zile în urmă, lui Bo­
matice, aflat într-o încăpere ier i s-a adus la cunoş­
separată din spatele atelieru­ tinţă că are de executat o lu­
lui, lucrează şi echipa lui An­ crare deosebită: trei braţe
drei Boier. Pe el l-am găsit
urmărind cum unul dintre principale pentru o colivie de
muncitori modela cu indemi- extracţie.
nare o bucată de fier înroşit.
— Este o lucrare care nu s-a
Loviturile ciocanului se succe­
mai executat in atelierul dc
dau cu repeziciune şi după
forjă, ii spuse şeful secţiei. Ţi-o
fiecare, modelul era întors de
încredinţez dumneatale. Vei
lucra împreună cu Gdorfij. Ilea­
na şi Jedenac. Am toată in-
In /!lele dc 30 noiembrie — 5 decembrie a.c. Albania, poziţie dăunătoare atît intereselor po­
a avut loc şedinţa plenara lărgită a Comitetu­ porului albanez şi ale construcţiei socialismu­
lui Central ai Partidului Muncitoresc Romin. lui în Albania, cît şi intereselor lagărului so­
La şedinţa au luat parte membrii şi membrii cialist.
supleanţi ai Comitetul Central al P.M.R., mem­ Plenara a condamnat încă o dată acţiunile
brii Comisiei Controlului dc Partid şi ai Co­ antipartinice ale grupării Iractioniste Pauker-
misiei Centrale de Revizie, primii secretari şi Luca, ajutată de T. Georgescu, cit şi ale gru­
pării fraction iste Chişinevschi-Cousiantinescu,
tri, şefi de secţii şi adjuncţi ai şeiilor de secţii care s-au ridicat împotriva liniei partidului, au
ai C.C. al P.M.R., conducători ai unor organi­ promovat în ţara noastră practicile legate de
zaţii de masă, redactori ai presei centrale şi cultul personalităţii lui Stalin, au încălcat nor­
alţi activişti de partid şi de stat.
mele leniniste ale vieţii de partid şi legalitatea
La primul punct al ordinei de zi, tovarăşul socialistă. Participanţii la plenară au subliniat
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Co­ deosebita importanţă pe care a avut-o demas­
mitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro- carea şi înlăturarea acestor grupări pentru în­
mîn, a prezentat darea de seamă a delegaţiei tărirea unităţii si forţei partidului, pentru în­
Partidului Muncitoresc Romîn, la cel de-al făptuirea cu succes a politicii sale de constru­
XXlI-lea Congres al Partidului Comunist al ire a socialismului.
Uniunii Sovietice.
Plenara a hotărî) studierea în organi/aţii'c
In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul un de partid a materialelor Congresului al XXII-
mare număr de participanţi. Plenara a aprobat lea al P.C.U.S., cit şi a dării de seamă pre­
în unanimitate darea de seamă prezentată şi zentate de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
activitatea delegaţiei Partidului Muncitoresc Ro­ Studiul acestor document«} se va lace în strînsă
mîn !a Congresul al XXII-lca al P.C.U.S. Ple­
nara a dat o înaltă apreciere măreţelor realizări legătură cu sarcinile puse dc partid în actuala
ale U.R.S.S., Programului Partidului Comunist etapă a construcţiei socialiste, cu obiectivele
al Uniunii Sovietice — istoric document al mar- dezvoltării de perspectivă a ţării noastre, cu
xism-leninismului creator, — măsurilor luate sarcinile generale ale mişcării comuniste şi
pentru lichidarea deplină a urmărilor cultului muncitoreşti internaţionale.
personalităţii lui Stalin, contribuţiei aduse de
P.C.U.S. la întărirea unităţii mişcării comu­ La al doilea punct al ordinei de zi, plenara a
niste şi muncitoreşti şi a lagărului socialist, ascultat informarea tovarăşului A’. Vi joii, mi­
pentru triumful cauzei comunismului şi păcii. nistrul Finanţelor, cu privire la prevederile pro­
iectului de Buget al Statului pe anul 1962, sta­
Plenara a condamnat poziţia, potrivnică le­ bilind ca proiectul de buget, cu îmbunătăţirile
ninismului şi internaţionalismului proletar, ce s-au desprins din discuţii, să fie prezentat
adoptată de conducătorii Partidului Muncii din spre aprobare sesiunii Marii Adunări Naţionale.
i
p rg t-S r
1Ü Datorită hunei or­
ganizări a muncii
ii pregătirii sale
profesionale, comu­
nistul Gheorghe
loan, strungar la
secţia mecanică a
uzinei „Victoria"
Călan îşi depăşeş­
te zilnic norma dc
producţie cu 20-22
la sută.
I \ LO IO: strun­
garul Gheorghe
loan. la Incul de
muncă.
Y i ' r i - L b-
Ziarului — corespondenţe cît mai multe
şi mai bogate în conţinut
In activitatea ziarului există oamenii muncii işi spun părerea actuale. Sute de brigăzi de m i­
un moment, care, prin conţinu­ despre elementele noi şi intere: neri de la Teliuc şi Ghelar, clin
tul său, are o semnificaţie deo­ sânte ale vieţii noastre socialis­ Munţii Apuseni, şi din Valea
sebită. Cind factorul poştal des­ te, despre munca entuziastă din Jiului şi-au însuşit această ini­
chide geanta cu corespondenţă, 'întreprinderi şi de pe ogoare, ţiativă îmbunătăţind simţitor
privirile pline de curiozitate ale despre metodele de muncă avan­ calitatea minereului şi a cărbu­
redactorilor se îndreaptă avide sate, despre stările de lucruri nelui. Corespondenţii noştri vo­
spre maldărul de scrisori. Fie­ -care frînează mersul înainte. Tot luntari din Hunedoara au scris
care este dornic să afle cit mai mai mulţi oameni ai muncii ziarului despre iniţiativele fur­
repede : din ce localităţi au so­ consideră că a fi în primele naliştilor de a îndeplini planul
sit veşti noi ? Cine a mai scris rinduri ale luptei pentru 'desă­ fiecărei luni cu o zi mai devre­
redacţiei ? Ce noutăţi din in­ vârşirea construcţiei socialiste, me şi de a lucra o zi pe lună cu
dustria, agricultura şi viaţa cul­ a milita pentru grăbirea trium ­ cocs economisit. Rezultatul
turală a regiunii vor îmbogăţi fului deplin al socialismului — popularizării şi însuşirii acestor
coloanele ziarului care apare înseamnă nu numai să fii tu în ­ iniţiative de către masa furna­
miine ? liştilor este concretizat în cele
suţi fruntaş la locul de muncă 25.285 tone fontă date peste plan
Momentul acesta cotidian ca­ ci să mobilizezi şi pe cei din jui­ şi 10.895.223 lei economisiţi la
re trezeşte atita interes din par­ sa urmeze exemplul celor mai preţul de cost in primele zece
tea redactorilor noştri are o im­ buni şi să lupţi în acelaşi timp luni ale anului acesta.
portanţă deosebită deoarece în­ pentru o opinie de masă împo­
treaga activitate a ziarului se triva lipsurilor şi a'm anifestări­ Fiecare scrisoare sosită la re­
bazează intr-o măsură tot mai lor nesănătoase. Şi, corespon­ dacţie aduce ceva nou, care me­
mare pe sprijinul şi participa­ denţii voluntari se achită cu cin­ rită atenţie. Numeroase scrisori
rea largă a maselor. informează cititorii despre mi­
ste de această îndatorire cetă­ nunate fapte din întrecerea so­
cialistă pentru înfăptuirea sar­
Cu cît este mai mare şi mai ţenească folosind marea forţă a cinilor măreţe trasate de cel de­
al III-lea Congres al P.M.R. Mai­
variat numărul scrisorilor sosi­ cuvintului tipărit. Iată, la înce­ strul furnalist Marcel Semciuc
scrie redacţiei despre lupta fu r­
te la redacţie, cu atît este mai putul anului minerul loan M. naliştilor din Călan pentru îm ­
bunătăţirea calităţii fontei ;
legat ziarul de colectivele dc Popa de la mina Teliuc a scris Constantin Băduţă — despre re­
zultatele întrecerii socialiste pe
muncă din întreprinderi şi uni­ ziarului despre iniţiativa din bri­
(Continuare tn pag. 3-a)
tăţile socialiste din agricultură, gada sa de a îmbunătăţi calita­
instituţiile de cultură, de orga­ tea minereului extras în aşa fel
nizaţiile de partid şi de stat, cu incit să nu aibă „Nici un vago­
atit este mai bogat şi mai inte­ net de minereu rebutat“. Aceste
resant conţinutul său, cu atit cuvinte au fost considerate de
sînt mai mari influenţa şi efica­ către un mare număr de mineri
citatea sa. drept una din lozincile cele mai
Odată cu dezvoltarea econo­
mică şi culturală a ţării, în via­
îndeplinirea angajamentuluiţa poporului s-a statornicit o-
biceiul de a se trimite ziarelor
corespondenţe şi scrisori în care anual reînnoit
In cursul zilei de ieri, colectivul secţiei l-a furnale a C.S.
Hunedoara a repurtat un nou şi remarcabil succes : îndeplinirea
crederea c-o veţi scoate la ca­ angajamentului anual reînnoit, de a da peste plan 12.000 tone
păt cu bine. fontă. Această realizare se datoreşte avintului cu care furna-
liştii au desfăşurat întrecerea socialistă, aplicării pe scară
Boier a promis s-o execute, largă a iniţiativei „Să realizăm planul fiecărei luni cu o zi mai
dar nu fără o stringere de ini­ devreme“, introducerii in furnale a unui minereu bine prăjit,
mă. Asta, nu pentru că s-ar ridicării, temperaturii, aerului insuflat, precum şi respectării,
teme de greutăţi. Departe dc stricte a reţetelor de dozare şi graficelor ds evacuare. Trebuie
el un asemenea obicei. Se gin- subliniat faptul că la furnalele nr. 1 şi 2 se realizează indici
dea doar, că este o lucrare cu de peste o tonă pe m.c. volum util de furnal, că la preţul dc
totul nouă şi dacă nu-i va cost, in 10 luni au fost realizate economii de.peste 5 milioane
reuşi, aşa cum o doreşte el,
din prima încercare, oamenii lei. In primele rinduri ale întrecerii s-au situat Octavian Aleclii.
vor lucra cu mai puţină însu­ prim-încărcător la furnalul nr. 1, Gheorghe Stegaru, prim-in-
fleţire.
cărcător la furnalul nr. 2 şi inginerul Nicolae Gheorghioni,
Piesa fiind masivă şi destul şef de schimb.
de complicată, ridica o serie de
probleme noi. De aceea, lui ANDREI RAC.Z
Boier i se perindau prin minte
fel de fel de întrebări. Cum să * „secretarul organizaţiei de bază P.M.R.
facă încălzirea ? la forja cu
motorină sau la cea cu căr­ .. ?secţia I-a furnale a G.S. Hunedoara
bune ? Cum să-şi organizeze
lucrul ?... şi cite şi. mai cite. -------— — -------------------------------------=-------
încălzirea trebuia făcută M ilio an ele in o vato rilo r
GH. COMSUTA Iniţiativa colectivului secţiei maşini începutul anului şi pînă la I noiem­
de cusut de la II3.A1. Gugir ca fiecare brie, inovatorii de aci au realizat
(Continuare in pag. 3-a). inginer, tehnician şi maistru să reali­ 3.042.901 lei economii antecalculate.
zeze în acest an cel puţin 10.000 Iii Recompensele plătite inovatorilor, în
economii prin aplicarea de inovaţii această perioadă, se ridică la 175,043
şi raţionalizări, a fost îmbrăţişată de lei.
toate cadrele tehnico-inginereşti. De Ia