Page 19 - 1961-12
P. 19
Nr. 2161 SESBABSRHBBMni DRUMUL SOCIALISMULUI pag-, o
RBBaraKBHBEHaSBnSBIKHZHaBBanBUni&Bfsaar-vi czra WKzwmt&aasm
Z corespondente cit mai J îi intveeema riali±tă
111 bogate iA n con In secţia maşini dc cusut de la U.M. Gugir munca
(Urmare din pag. l-a). marcabile în producţie. Organi vitatea corespondenţilor noştri. se desfăşoară cu entuziasm. Dc la începutul anului şi pînă
zaţiile de partid, comuniştii, La redacţie sosesc tot mai multe acum, acest harnic colectiv a produs peste sarcinde de
profesii de la preparaţia de căr muncitorii din întreprinderi se scrisori cu conţinut bogat. Unii plan mai mult dc 2.190 bucăţi maşini dc cusut „Ileana“.
bune din Petrila, care lucrează străduiesc să obţină de pe acum corespondenţi voluntari cum
în contul anului 1962 ; Sidonia realizări care să se ridice la ni sînt tovarăşii Clement Bodea de In fotografiile de faţă vă prezentăm cîţiva din frun
Barbu — despre strădania ţăra velul sarcinilor din anul viitor. la T. F. Sebeş, Ion Crişan de la taşii acestei secţii.
nilor colectivişti din raionul Ha Trebuie să depunem toate efor staţia C.F.R. Petroşani, Ion Pîr-
ţeg de a planta cit mai mulţi turile ca sarcinile planului de va de la Brad, Vasile Pop de la Comunistul Nicolac Gherghel. lucrînd cu atenţie la
pomi fructiferi pe dealurile ne stat pe anul 1962 să fie din pri I.C.S.H., ing. Iacob Traian de la strungul său îşi depăşeşte norma de producţie lunară
mele zile îndeplinite şi depăşite. Orăştie ş.a. au trimis în cadrul cu 15—20 la sută, iar piesele strunjite sînt de bună
productive. Corespondentul vo Sarcini importante revin în ceea concursului multe materiale in calitate (sus stingă).
luntar O. Zatoschil vorbeşte cu ce priveşte lărgirea şi consoli teresante, dintre care o bună
căldură în unul din reportajele darea sectorului socialist al a- parte au fost valorificate în co Comuniştii losii Similie si Gheorghe Munteanu, exc-
sale despre viaţa nouă care a pă griculturii. loanele ziarului. cutind operaţiile finale de montaj la maşinile de cusut
truns în unul din satele altăda „Ileana“. F.i îşi depăşesc norma de producţie lunară cu
tă „cu munţi de aur“ dar „cu Iată un- minunat cîmp de ac Redacţia ziarului aşteaptă în 25 la sulă. Maşinile montate de ci funcţionează irepro
cocioabe acoperite cu paie, cu tivitate pentru ziar, pentru toţi să de la corespondenţii săi vo şabil (jos).
minerii atacaţi de silicoză şi of corespondenţii noştri voluntari luntari un număr cît mai mare
tică. cu copii zdrenţuroşi cu fe din întreprinderi ! Oglindirea de scrisori şi de reportaje inte Comunistul Alexandru Pereanu. lucrînd la maşina
ţe de ceară“ arătînd că astăzi cit mai pe larg în ziar a mun resante, bogate în conţinut şi de rectificat rotund. El obţine depăşiri lunare de normă
în acest sat zîmbesc ferestrele cii pline de avînt depuse pentru scrise frumos. Ea aşteaptă o ac cuprinse între 25—50 la sută, iar piesele pe care Ic
largi ale caselor construite de îndeplinirea acestor sarcini va tivitate mai bogată din partea execută sînt de bună calitate (sus dreapta).
mineri, a pătruns lumina elec spori şi mai mult elanul oame corespondenţilor de la Combi
trică, radioul şi cartea. nilor muncii din uzine. natul siderurgic Hunedoara, din j ¦ Mi 1
minele de fier şi cărbune, de pe 1
'Astfel de scrisori umplu de Pentru a-şi îmbunătăţi în per şantierele de construcţii, din u- 's,s/d/i& sSA
bucurie inimile cititorilor şi-i manenţă conţinutul şi pentru a nităţile socialiste ale agricultu 1
însufleţesc în lupta pentru în trata cît mai pe larg şi cu com rii. S i3
făptuirea sarcinilor trasate de petenţă cele mai importante
partid. probleme ale regiunii, ziarul In sprijinul activităţii cores
nostru acordă o atentie sporită pondenţilor voluntari, redacţia
Acordînd atenţie muncii de întăririi legăturilor sale cu ma îşi va îmbunătăţi munca orga
masă, ziarul nostru a reuşit să sele. In toate centrele raionale, nizatorică de masă, va ţine un
strîngă în jurul său un colectiv în principalele oraşe şi între număr cît mai mare de întîlniri
numeros de corespondenţi şi co prinderi au fost organizate sub- în întreprinderi, cartiere şi uni
laboratori, pe care se poate bi redacţii voluntare care grupează tăţile socialiste din agricultură,
zui. Ziarul se mîndreşte cu fap în jurul lor zeci şi sute de co va stabili o legătură directă mai
tul că cei mai mulţi dintre aceş respondenţi voluntari. Numărul bună cu fiecare om al muncii
tia sînt legaţi nemijlocit de pro celor care scriu ziarului creşte care scrie ziarului.
mereu. Totuşi, el nu este sufi
cesul de producţie, fiind ei în cient. Numărul scrisorilor pri rAducîndu-şi, prin cuvîntul
mite la redacţie nu este pe mă
şişi muncitori, ingineri, tehnici scris, contribuţia activă la în
sura cerinţelor actuale.-
eni fruntaşi, inovatori sau ţă făptuirea sarcinilor pe care le
In scopul stimulării activită
rani colectivişti dintre cei mai ridică măreaţa operă a desăvîr-
ţii corespondenţilor voluntari,
harnici, oameni care se bucură şirii construcţiei socialiste, co
atragerii unui număr cit mai
de autoritate deplină în mase şi respondenţii noştri voluntari se
mare de oameni ai muncii şi îm
al căror cuvînt scris este întărit vor bucura de întreaga preţuire
bogăţirii tematicii şi conţinutu
prin minunate fapte în produc a cititorilor.
ţie. Cu sprijinul lor, ziarul a ob
ţinut rezultate bune în tratarea lui scrisorilor trimise ziarului, organizări a muncii J
unor probleme importante cum redacţia a organizat recent un Noi Adun © 1
sînt îmbunătăţirea calităţii mi concurs „Pentru cea mai bună depunători lare de votare Preocuparea principală a colectivului de ]
nereului de fier, cărbunelui coc< informaţie, pentru cel mai bun
sificabil şi altor produse, creş reportaj“. Ziarul îşi deschide muncă al staţiei IV vest din cadrul sectarului 1
terea productivităţii muncii în larg coloanele la dispoziţia co
industriile minieră şi siderurgi respondenţilor voluntari ţi citi el voluntare de transporturi al C.S. Hunedoara este aprovi 1
că, realizarea de economii la torilor, dînd posibilitate unui zionarea in cele mai bune condiţiuni a furna 1
preţul de cost şi multe altele. număr cît mai mare de oameni la C.E.C. ¦J
ai muncii să folosească cuvîn- lelor cu minereu. De multe ori însă, lucrurile 1
Sarcinile pe care viaţa le ri tul scris în interesul desăvîr- In acesie zile, în satele regiunii noas
dică în faţa noastră sînt însă şirii construcţiei socialiste în Cu prilejul tre au loc adunări populare în cadrul plicaţia în legătura strînsă a sfatului larc şi a lucrărilor ce urmează a st nu merg cum ar trebui. Din cauza slabei or 1
mereu mai mari şi mai impor patria noastră. Se poate spune „Săptămînii e- cărora se analizează felul în care s-au popular şi a depulaIilor cu alegători înfăptui în anul 1962. Astfel, in sa ganizări a muncii la silozurile prăjitoarelor, va 1
tante. de pe acum — de la deschiderea conomiei“, ca realizat lucrările votate a fi înfăptuite din circumscripţiile electorale. tele Lăsau, l'ciu, Grind şi Finloag con
concursului a trecut doar o lună urmare a mun din contribuţie voluntară. De asemenea, tribuţia n fost votată pentru lucrările goanele cu minereu sînt sortite să rămină ne 1
Oamenii muncii din regiune - - că această întrecere a început cii depuse de cetăţenii votează volumul şi destinaţia Zilele trecute, locuitorii comunei Te- de electrificare. In satul Lâpugiul de 1
desfăşoară în prezent o muncă să aducă un suflu nou în acti- organele C.E.C. fondurilor din contribuţia voluntară iuş s-au întrunit într-o adunare popu Sus s-a propus să se folosească con descărcate. In ziua de 23 noiembrie, spre exem
plină de avînt pentru a încheia lară. Gu acest prilej ei au ascultat ra tribuţia voluntară pentru construirea a
anul acesta cu noi succese re-i portul comitetului executiv al sfatului încă trei săli de clasă necesare şcolii plu, manevranţii şi şefii de schimb din cadrul
popular comunal cu privire la înfăp de 7 ani. Şi locuitorii din satul Oliaba
tuirea lucrărilor din fondurile contribu au liotărit să termine construcţia şcolii staţiei, au fost nevoiţi să descarce ei înşişi va
ţiei voluntare votate pentru acest an. de 7 ani.
din raionul O- pentru anul 1962. In cuvîntul lor cei prezenţi la adunare goanele, pentru a debloca liniile silozurilor. 1
au apreciat felul în care s-au folosit In cadrul adunării populare, cetăţenii
răştie, numărul Gospodari pricepuţi fondurile respective. Totodată ei au şi-au exprimat hotărîrea de a sprijin' Oare conducerea serviciului încărcări-descăr 1
depunătorilor a Votat pentru anul 1962 ca valoarea prin muncă patriotică înfăptuirea pro cări a combinatului, nu cunoaşte această situa 1
contribuţiei voluntare să fie de 41.300 priilor lor iiotărîri. ţie ? Iar dacă o cunoaşte de ce nu ia nici o 1
crescut în luna Teiuşenii sînt cunoscuţi ca oameni lei. Din această sumă s-a hotârît ca în
noiembrie cu harnici şi gospodari pricepuţi. De fie anul viitor, cu sprijinul maselor şi prin V IC TO R I-IANKŞ măsură ? 1
folosirea resurselor locale, să se coh- corespondent 1
502. A crescut care dată ei răspund cu entuziasm la sfruiască o casă de naştere, să se ter I. OLARI'
mine asfaltarea trotuarelor de pe stra La Ziafna
şi numărul ce chemările sfatului popular, i-au parte da Lenin, să se construiască un gard corespondent
de beton cu grilaj din fier la şcoala La adunarea populară ţinută de cu
lor care econo activă la acţiunile întreprinse., pentru medie, să se amenajeze incă 2 parcuri rmi, cetăţenii din Zlatna au discutat
misesc bani la gospodărirea şi înfrumuseţarea comu şi altele. cu însufleţire despre ceea ce va trebui fă
Comandă specială nei. (Ba urmare, în ultimii ani pe stră cut în anul viitor prin contribuţie volun In loc de
C.E.C. pe bază zile comunei s-au plantat peste 300 do AD. OŢOIU tară şi muncă patriotică. Toţi cci pre
corespondent zenţi la a d u n -: au votat suma de
de consimţă- pomi ornamentali. Tineretul a amenajat 28.000 lei necesară construcţiei unei Ne aflăm in pragul iernii. In Valea Jiului fri
Consîrajcfii de Snferes focal săli cultural-sportive. Deşi este o lu gul s-a lăsat de mult. Păcat însă că acest lu
mînt prin vira în primăvara acestui an un parc în crare pretenţioasă, cetăţenii din Zlatna cru n-a fost sesizat şi de conducerea I.G.O. Pe
Şi în comuna Lâpugiu, raionul Ilia, sînt liotărîţi să ducă cu bine Ia înde troşani. ,
ment. Numai în centrul comunei în care au fost mon au avut loc adunări in care s-au luat plinire angajamentul luat.
în discuţie votarea contribuţiei volun- 'Autobaza din localitate are o sală de aşteptare
(I'Urmare ila pag. l-d) talul înroşit. La ciocan' „Săptămîna e- tate 10 bănci. Dc asemenea s-au pie spaţioasă şi destul de bine amenajată, dar ne
încălzită. Prin ea se perindă zilnic sute de că
au trecut ledenac şi Ileana. EiI conomiei1 nu- truit cu piatră de rîu trotuarele de pe lători, care sînt nevoiţi să aştepte astfel în frig,
uniform, pe toată secţiunea sînt mai tineri, iar la cleşte' mărul acestor străzile 6 Martie, A Petofi, Filimon unii chiar ore în şir — sosirea autobuzelor.
metalului brut. Şi pentru se cere multă experienţă, mai\ d e p u n ă t o r i Sîrbu, 11 Iunie şi Horea, pe o supra \ Sala nu este încălzită nu din lipsa combusti-
î bilului, ci pentru că lipseşte... soba. In locul e>
aceasta, nu corespundea orice ales cînd este vorba de o pie-" a crescut cu faţă de 11.900 m.p. S-a amenajat o
forjă. O flacără prea puter să mare şi complicată. l se află o bucată de tablă care are menirea să
încă 100, ajun- piaţă modernă avînd mese din beton
L? protejeze duşumeaua de... jarul inexistent.
nică, spre exemplu, putea să-l Sub loviturile puternice ale' gînd pe întreg pentru desfacerea produselor. La reali
ardă la suprafaţă, fără a pă ciocanului, bucata de fier in-'
trunde în adîncime. Apoi, pie roşit, lua forma unei prisme' raionul în pre zarea acestor lucrări s-au folosit re
zent la 1.200 sursele locale.
sa, în final, trebuia să aibă drepUinghiulare care se alun-' depunători. Participarea în număr mare a ce
forma unui arc de cerc, lucru gea văzînd cu ochii. } A. TÎ/V1PEANU tăţenilor la acţiunile de înfrumuseţare
foarte greu de obţinut prin Boier, şi Gdorfy aveau mîinile'
corespondent şi gospodărire a comunei îşi are ex-
forjare. „Şi cit de uşor se rea crispate pe cleşte, iar privirile{
liza înainte, la construcţii me li se întîlneau undeva pe ni-\
talice, se gîndea el. Fiecare covală.
(Urmare din pag. I-a) Creşterea productivităţi! muncii - de asemenea la exploatările
parte a piesei se prelucra în Cei din jur priveau în tăcere,' C.C.V.J. Aici va trebui să se
mod separat, iar la urmă se pînă cînd, în cele din urmă, ra"-Bîrcea, Trustul minier De pună in primul rind accentul pe
împreunau cu sudură... Eh, dar loviturile de ciocan au încetat.' va, I.C.I.L. Simeria, „Ilie Pinti- folosirea la întreaga capacitate
cel mai bine este să mă sfă Atunci, din piepturile . tuturor lie“ — Hunedoara, care nu şi-au preocupare de seama a fiecărui a utilajelor existente : maşini de
tuiesc cu oamenii...“. reaiizat planul la producţia glo încărcat, haveze, transportoare,
a ieşit un oftat de uşurare. ) bală pe primele 10 luni ale anu etc. De asemenea, va trebui să
Le spuse ortacilor ce aveau Dar, partea cea mai grea şi\ lui. La aceste întreprinderi nu se acorde toată atenţia exploa
de făcut şi care este părerea mai interesantă de-abia acum) s-a acordat atenţia cuvenită o r muncitor, inginer şi tehnician tării în abataje cu front lung
lui. urma. Braţul trebuia să capete j şi armare metalică, precum şi
— Va trebui să lucrăm forma unui arc de cerc, iar pe\ ganizării judicioase a muncii şi plan pot fi date la fiecare între introducerii în continuare a teh
atenţi. Cea mai mică fisură în nicovală aşa ceva, era foarte\ aplicării celor mai eficiente mă loc o şedinţă de lucru a activu la o productivitate medie pe ba prindere. Aceasta înseamnă că nicii miniere noi.
metal poate cauza accidente greu de realizat. Soluţia li s-a j lui Comitetului regional P.M.R. zin de 1,170 tone pe post faţă munca desfăşurată de comitete
grave la mină. De aceea, nici părut şi mai încurcată cînd,\ suri tehnico-organizatoriee pen Hunedoara în care au fost ana de 1,092 cit au realizat anul le de partid şi exemplul însufle- Măsuri de introducere şi ex
nu se mai lucrează prin su în timp ce fierul se încălzea tru, folosirea la maximum a ca lizate rezultatele obţinute în acesta. O productivitate sporită ţitor al comuniştilor au făcut ca tindere a metodelor de exploa
dură, ci prin forjare, ca să se din nou, Boier şi-ai lui tră pacităţilor de producţie. La vor trebui să obţină şi minerii soarta producţiei să devină o tare şi de lucru de mare pro
obţină un lucru mai trainic. geau după ei cîteva lanţuri. Trustul minier Deva bunăoară, îndeplinirea planului de produc din Ghelar şi Teliuc. Siderurgiş preocupare de seamă a fiecărui ductivitate, vor trebui luate şi
Toţi au căzut de acord că Cu unul din ele, Boier prin a existat o insuficientă preocu ţie pe anul 1961 în întreprin tii din Hunedoara şi Călan la muncitor, inginer şi tehnician. la trusturile miniere Brad şi
cel mai bine este să încălzeas se picioarele mesei de lucru şi pare pentru deschiderea şi pre derile, fabricile, minele, G.A.C., rîndul lor vor trebui să acorde Deva. De asemenea, aici va tre
că metalul la forja cu cărbu le ancoră solid de nişte piloţi,i gătirea de noi rezerve de mine S. M. T., instituţiile din re o atenţie deosebită sporirii in Dar, pentru ca realizările să bui avut grijă ca lucrările de.
ne, iar, cum sarcina era să aflaţi lingă uşă, iar cu altul, ţ reu cu conţinut bogat de sub giune şi s-au examinat proble dicilor de utilizare a agregate fie cît mai bune, va trebui ca pe deschidere şi pregătire să ţină
lase totul pentru a executa înfăşură butucul nicovalei şij stanţă utilă. La întreprinderea lor. De asemenea, creşterea pro baza propunerilor ce se fac în pasul cu cele de exploatare
noua comandă, s-au şi pus pe un capăt al cricului de mină.) „Marmura“ Bircea, dintr-o se mele principale care trebuie să ductivităţii muncii va trebui să şedinţele de dezbatere a cifrelor propriu-zise.
treabă... rie de motive subiective, au fost stea în atenţia organelor şi or devină o preocupare centrală a de plan, precum şi în consfătui
Pînă aici toate bune. „Conso-i neglijate o serie de produse ca ganizaţiilor de partid, a condu tuturor colectivelor de muncă rile de producţie, comitetele de La întreprinderile D.R.E F.
e sub mormanul de jăra- liăează masa, îşi spuneau cei bolţari de mină, borduri de şo cerilor întreprinderilor institu din regiunea Hunedoara. partid să îndrume conducerile sînt încă slab folosite instalaţii
tec al forjei se vedea ca lalţi. Dar ce face cu cricul? sele etc.. ceea ce a condus la fo ţiilor etc. în vederea înfăptuirii administrative ale întreprinde le şi maşinile de scos şi apro
losirea incompletă a utilajului. sarcinilor de plan pe anul 1962. Cu ocazia dezbaterii cifrelor rilor să intocmească planuri de piat : funiculare, tractoare etc.
pătul unei bucăţi masive de Şi cum va îndoi metalul ?...“. Cu această ocazie s-a arătat că de plan pentru anul viitor cu măsuri tehnico-organizatorice De aceea, măsurile ce se vor
Rău este şi faptul că nu se în anul viitor în faţa colective masele largi de muncitori, dez cît se poate de chibzuite. Va lua, vor trebui îndreptate rnai
fier înroşit. Din cînd în cină, — Vine şi dispozitivul de depun peste tot eforturi pentru lor de muncă din regiunea noas batere care a început zilele tre
ca planurile anuale să fie înde tră stau sarcini sporite. Minerii cute la toate întreprinderile, se trebui avut grijă ca Ia fiecare întîi spre normalizarea acestei
la cîte o rafală mai puternică îndoire, le spuse Boier, ară plinite în mod ritmic. In luna din Valea Jiului vor trebui să constată că pentru realizarea şi întreprindere să fie folosite din stări de lucruri. Folosirea judi
de aer, din flacăra galben- tînd spre cei care transportau octombrie au rămas cu planul extragă în anul 1962 cu 10,3 la depăşirea sarcinilor, există toa plin rezervele interne în vederea cioasă a capacităţii de produc
nerealizat la producţia globală sută mai mult cărbune decît în te condiţiile. Furnaliştii de la sporirii continue a producţiei şi ţie va trebui să stea şi în cen
roşcată, ţîşneau spre acoperiş o roată metalică cu un diame Trustul aurului Brad, I. M. Ghe- 1961, cei din Teliuc şi Ghelar secţia I-a furnale a C. S. Hune productivităţii muncii. La C.S. trul atenţiei întreprinderii „Mar
Iar I. M. Teliuc, C.T.E. Paro- vor trebui să livreze siderurgiş- doara de pildă, şi-au exprimat Hunedoara şi Uzina „Victoria“ mura“ Bircea.
mii de scîntei, aidoma unor tru de 300 mm. Apoi, cu aju şeni, C. S. Hunedoara, „Vidra“ tilor din Hunedoara şi Călan cu convingerea că prin reducerea Călan bunăoară, va trebui să se
Orăştie, D.R.EF., „Orişana“ 21 la sută mai mult minereu. La timpilor de opriri a agregate insiste asupra aprovizionării Pe lingă măsurile tehnico-or
stele călătoare. Uneori, Andrei torul lor, o fixă pe masa de Brad. Pe lingă unele lipsuri in rîndul lor, siderurgiştii vor tre lor şi folosirea mai deplină a tehnico-materiale a secţiilor şi ganizatorice ce se vor lua la
terne ca de pildă insuficienta bui să dea patriei cu 18,4 la capacităţii lor, sarcinile pentru fiecare întreprindere în vederea
Boier. sau Ludovic Gdorfy, lucru, iar lingă ea mai fixă şi aprovizionare tehnico-materială sută mai multă fontă, cu 30 ia anul 1962 pot fi nu numai rea în special a aprovizionării oţe- creşterii producţiei şi producti
aranjau cărbunele cu ajutorul un proptitor. a locurilor de muncă şi nefolo- sută mai mult oţel şi cu 43 la lizate ci şi depăşite. Cei de la 1ăriilor cu fier vechi. Minerii din vităţii muncii, comitetele de
sirea cu curaj a unor metode de sută mai multe laminate finite. secţia a Il-a furnale, în urma Teliuc şi Ghelar vor trebui să se partid vor trebui să îndrume co
^ unei mături speciale, răspun- Metalul înroşit fu aşezat cu rriuncă de mare productivitate Va creşte de asemenea produc unor studii, au ajuns la conclu străduiască să livreze siderurgiş- mitetele sindicatelor pentru or
Ia C.S.H., exploatările Trustului ţia de maşini unelte, maşini de zia că prin traducerea în viaţă tilor minereu de cea mai bună ganizarea în cele rnai bune con-
( zînd în acelaşi timp întrebări- unul din capete între proptitor aurului Brad şi I. M. Teliuc, şi cusut, ciorapi, tricotaje, produ a unor măsuri tehnico-organiza- calitate şi în mod ritmic. diţiuni a intrecerii socialiste.
nefolosirea la întreaga capacita se lactate, pîine etc. Acestea din urmă vor trebui să
> lor curioase ale celor din jur. şi roată, iar celălalt capăt fu te a utilajului la D.R.E.F., la torice judicioase şi desfăşurarea Pentru aceasta este necesar aibă grijă ca în anul 1962 să
această stare de lucruri a con In Raportul prezentat de tov. unei întreceri socialiste însufle nu existe nici un muncitor, in
( Pe măsură ce se apropia mo- prins cu lanţul de cricul de tribuit şi lipsa de colaborare în Gb. Gheorghiu-Dej la Congresul ţite, vor putea realiza în cursul însă ca la I.M. Ghelar să se ex
tre unele întreprinderi. Putem al IlI-lea al partidului se arată anului 1962 indicii de utilizare giner sau tehnician neantrenat
L montul scoaterii metalului din mină. In felul acesta, prin aminti în acest sens nepreluarea că în perioada şesenalului, pes prevăzuţi pentru anul 1965. tindă metodele de exploatare şi în întrecere. întrecerea socialis
minereului conform contractu te 70 la sută clin sporul produc tă, aplicarea iniţiativelor şi pro
v forjă, creştea şi numărul ce- tractase cu ajutorul cricului şl lui de către C. S. Hunedoara şi In acest sens ei au pornit de lucru de mare productivita punerilor oamenilor muncii, sînt
uzina „Victoria“ Călan de la ţiei industriale se va obţine pe una din cele mai valoroase ini
\ lor care vroia să vadă cum lovituri uşoare cu ciocanul, minele Ghelar şi Teliue. ţiative : „Să realizăm în 1962 in te, iar la I.M. Teliuc, acestea să izvoarele celor mai îndrăzneţe
seama creşterii productivităţii dicii de utilizare din anul 1965“.
*¦- va reuşi nova lucrare. Fieca după mai multe minute de în De asemenea, trebuie menţio fie studiate şi aplicate pe o
nat modul cu totul nesatisfăcă- muncii cu G0-G5 la sută. De Exemple de felul in care oa
re avea cîte o părere, pro cordare şi emoţii, i s-a dat ior în care sînt aprovLionate menii muncii mobilizaţi de or scară cît mai largă (sugerăm în
oţelăriile de la Hunedoara cu aceea, pentru realizarea sporu ganizaţiile de partid vin cu pro
nostic propriu. Pe feţele tutu forma dorită. fier vechi. rilor de producţie în 1962, se va puneri eficiente pentru realiza acest sens un schimb de expe
pune un accent deosebit pe creş
ror însă, se putea citi o în Victoria obţinută a fost con rienţă între cele două întreprin
terea continuă a productivităţii
cordare crescindă. firmată printr-un „ura“ excla muncii. Minerii din Valea Jiului deri).
In fine, a sosit şi clipa mult mat din toată inima. Necesitatea studierii şi extin
aşteptată. Cei din jur s-au — Primul braţ a reuşit I
derii metodelor de muncă de
tras la o parte. Boier şi Gdor Boier a reu şit!... erau cuvin
fy, cu ajutorul unor cleşti tele rostite de către toţi for
uriaşi, au scos din cuptor me- jorii. ’**»'
•W v. A - In ziua 'de 28 noiembrie a avut bunăoară vor trebui să ajungă rea cu succes a sarcinilor de mare productivitate se impune realizări.