Page 2 - 1961-12

fftnrt 9
ßp-ncM/L&tiß— PEN TR U CEA N A I I W A INFO RM AŢIE.
PENTRU CEI M AI IU N lE C B IIA J ?
PR IE T E N II
Ne aflăm în atelierul meca­
nic al depoului de locomotive
din Petroşani. In faţa unui
strung „Iosif Rangheţ“, ce stră­
luceşte de curăţenie, un tmăr nu
prea înalt, urmăreşte cu aten­
ţie cum cuţitul bine ascuţit
muşcă din metal.
Este strungarul Mircea Rădu-
leccu, unul dintre cei mai buni
meseriaşi din depou. Din cînd
în cînd, aruncă privirea spre
ceas, de parcă ar vrea să-i spu­
nă strungului r „Mai repede, că
aşteaptă cei de la arm ătură du­
pă noi“.
Intr-adevăr, piesa ce o lucra
acum — cap de abur pentru
pompa de aer a locomotivei nr.
230.005 ce se afla în reparaţie cu
ridicare de pe osii — era aş­
teptată cu nerăbdare.
In altă parte a depoului, o e-
chipă de lăcătuşi lucra de zor
!a locomotiva nr. 150.1121 care
se afla la spălare. Lăcătuşii se
întrec unii pe alţii în muncă, dar
rezultatele obţinute de armurie­
rul Nicolae Cazan îi lasă pe toţi
in urmă.
Toţi se grăbesc, locomotiva
trebuie terminată la timp, pen­
tru a nu fi scoasă din turnus.
In timp ce lucra la robinetul
mecanic, unul dintre lăcătuşi a
constatat că aceasta are unele
piese defecte care trebuiau ime­
diat înlocuite.
Ştiau cu toţii că asemenea pie­
se nu se găsesc în magazie şi
trebuie făcute la strung.
Cine să le facă ?
— Singurul care ne-ar putea
ajuta, spune deodată un lăcă­
tuş, ar fi Rădulescu. El ne-a a-
jutat întotdeauna...
Cînd Cazan ajunse în faţa
strungului, Rădulescu tocmai
terminase capul de abur şi-l d ă ­
duse unui lăcătuş.
Cînd îl văzu pe Cazan, în­
trebă :
— Ce-i frate, ce vînt te-adu­
ce ?
— Ne lipsesc nişte piese de la
robinetul mecanic al locomoti­
Peste 200 ore muncă
patriotică
La Tomeşti, raionul Brad, au
început de curînd lucrările de
"construcţie a unei şcoli de şapte
ani, care se va realiza prin con­
tribuţia voluntară şi munca pa­
triotică a cetăţenilor. Pînă în
prezent cetăţenii de pe raza co­
munei au efectuat peste 2.000
ore de muncă patriotică la tran­
sportul a 120 m.c. piatră pentru
fundaţie, 15 m.c. nisip, 10 tone
ciment etc.
Au fost confecţionate de ase­
menea 60.000 bucăţi de cără­
midă. S-au evidenţiat în mod
deosebit cetăţenii Dumitru Pirva,
Ioan Herbei, Petru Bulz şi alţii.
I. PÎRVA
corespondent
(Urmare din pag. l-a).
In consfătuire s-a arătat că
unul din factorii importanţi care
contribuie la obţinerea de pro­
ducţii bogate este mecanizarea.
Cu această ocazie a fost scos în
evidenţă faptul că mecanizato­
rii de la S.M.T. Alba Iulia au
executat în acest an un număr
sporit de lucrări. Astfel, au fost
arate pentru însămînţări de
toamnă 6.604 ha., s-au discuit
498 ha. şi s-au însămînţat me­
canic 6.538 hectare cu grîu de
toamnă.
Despre calitatea acestor lu­
crări executate de S.M.T. Alba
s-au spus cuvinte de laudă, cu
excepţia celor de la G.A.C.
Cricău, unde au fost lăsate fîşii
de teren nearate.
S»orir a şartelului —
izvor ai bunăstării
Majoritatea celor care au luat
cuvintul la consfătuire au ţinut
să reliefeze creşterea număru­
lui de animale proprietate ob­
ştească. Planul anual de procu­
rare a animalelor prin credite
acordate de stat pe termene
lungi şi fără dobîndă, a fost
realizat 100 la sută. Nu acelaşi
lucru se poate spune despre
procurarea de animale din fon­
duri proprii, unde proporţia de
cumpărare este de numai 50 la
sută. Aceasta se datoreşte lip­
sei de preocupare a consiliilor
de conducere din G.A.C.
Consfătuirea a scos în evi­
denţă faptul că producţia de
lapte pe cap de vacă furajată
a crescut. Cele mai bune rezul­
tate le-au obţinut colectiviştii
din Vinţul de Jos unde la 1 no­
iembrie a.c., producţia de lapte
ajunsese la 2 100 litri pe cap de
vapă furajată. Şi colectiviştii
din Berghin, Cistei, Benic, au
realizat peste 1.800 litri lapte
pe cap de vacă furajată.
Gospodăriile agricole colecti-
99
vei nr. 150.1121. Te rog să Ie
faci tu.
— Cam greu, fu răspunsul, n-o
să le pot da gata pînă la te r­
minarea şutului, iar după ora
15,00, ştii că nu pot să mai stau.
Trebuie să merg la şcoală. Azi
avem o lecţie grea la matema­
tică.
— Şi eu merg la şcoală după-
masă, dar nu plec din depou
pînă nu gătăm reparaţia loco­
motivei nr. 150.1121.
— Atunci nu plec nici eu pî­
nă nu termin piesele, îi răspun­
se Mircea, bătlndu-1 prieteneş­
te pe umăr.
Rădulescu a pornit strungul,
iar Cazan a fugit la băieţi să
Ie spună că prietenul său a ac­
ceptat să facă piesele cu prici­
na.
Accelerînd la maximum tu ra ­
ţia motorului, Mircea a reuşit
să termine mult mai devreme
piesele respective...
N-au mai trecut decît cîteva
ore şi locomotiva nr. 150.1121
putea fi văzută în capul unui
tren cu cărbune gonind spre Si-
meria.
...In după-amiaza acelei zile,
cei doi prieteni, cu genţile sub-
sioară, se îndreptau spre şcoala
medie. Mircea este în clasa a
X l-a B, iar Nicu în clasa V m -a
B a şcolii medii serale. Şi la
Ştiri din Petroşani
o An de an se schimbă înfăţişarea
oraşului Petroşani. Numai în anul 1961
s-au cheltuit peste 1.380.000 lei pentru rilor li se oferă posibilitatea de a
întreţinerea drumurilor. Au fost asfal­
tate sau pietruite, printre altele stră­ covoare, perdele etc. Pînă în prezent,
zile M. Eminescu şi 0. Miile. Pentru
accesul turiştilor la cabana Rusu, a
fost amenajat de asemenea un drum.
® O. C. L. produse industriale Pe­
No pe hîrtie, ci pe teren!
Colectiviştii din Geoagiu au
hotărît iniţial să cultive cu po­
rumb în anul viitor o suprafaţă
de 15 ha. de pe care să obţină
o producţie medie de 5.000 kg.
boabe la hectar.
Convinşi de rezultatele obţi­
nute în acest an, cînd de pe
unele parcele au scos producţii
de peste 4.200 kg. porumb ştiiî-
leţi Ia hectar, şi analizînd po­
sibilităţile de cave dispun, co­
lectiviştii au hotărît intr-o adu­
nare generală să mărească su­
prafaţa la 22 hectare.
In scopul obţinerii producţiei
respective, consiliul de condu­
cere al G.A.C., împreună cu
brigadierii de cîmp şi cu in ­
ginerul agronom au fixat o solă,
care în vară fusese arată la a-
dîncimea de 23 cm. încă de la
75 septembrie a.c. a fost întoc­
mit un plan de măsuri, unde,
Consfătuirea colectiviştilor fruntaşa din raionul Alba
GOSPODĂRIILE COLECTIVE -
DIN AN IN AN TOT MAI PUTERNICE
ve au asigurat baza furajeră ne­
cesară pentru iarnă. Anul aces­
ta s-au însilozat în medie cîte 10
tone de nutreţuri pe cap de
animal furajat.
In ce priveşte construcţiile ne­
cesare pentru adăpostirea nu­
mărului sporit de animale, sta­
tul a acordat gospodăriilor co­
lective din raionul Alba credite
în valoare de 1.012.000 lei. Gos­
podăriile colective au ridicat
construcţii şi din fonduri pro­
prii. Numai la G.A.C. din Teiuş
au fost construite din fonduri
proprii un grajd, un patul, o
maternitate de scroafe, o ma­
gazie şi o îngrăşătorle de porci
la care au fost alocate 400.000
lei din fonduri proprii.
In creşterea şeptelului s-au
obţinut rezultate bune faţă de
trecut. In 1961 efectivul de ani­
male a crescut cu 1.075 capete
vaci, 376 scroafe, 7.854 ovine
din care 2.477 cu lină fină şi
semifină.
O rămînere în urmă se con­
stată insă in ceea ce priveşte
creşterea păsărilor. Puţine sint
gospodăriile colective care au
putut arăta la consfătuire că
şi-au îndeplinit planul anual de
procurare a păsărilor. Dintre
acestea s-a remarcat G.A.C. Alba
Iulia care faţă de planul de 300
păsări a realizat 470, din care
166 gişte. Aceste cifre sînt însă
mult prea mîci faţă de posibili­
tăţile existente. Toţi vorbitorii
au subliniat că în raionul Alba
există condiţii prielnice ca fie­
care gospodărie colectivă să-şi
dezvolte ferma de păsări şi s-au
şcoală, ca şi la locul de muncă,
cei doi prieteni se bucură de a-
preeierea profesorilor şi colegi­
lor. Mărturie sînt notele obţinu­
te. Cazan nu are nici o notă mai
mică de nouă iar Rădulescu de
şapte.
l-am întrebat pe cei doi mun-
citori-elevi ce planuri au după
terminarea şcolii m edii:
— Eu am să :;:ă înscriu la po­
litehnică mi-a spus Rădulescu.
— Specialitatea ?
— Material rulant, fără îndo­
ială.
— Pentru mine e mai greu de
spus. Sînt doar la început, însă
după terminarea şcolii medii,
tot acelaşi gînd îl am — a spus
Cazan.
Seara, după terminarea ore­
lor de curs, cei doi prieteni în
drum spre casă, sînt iar îm­
preună.
— Ce-ai făcut la matematică
Mircea ? îl întreabă Nicu.
— Bine, dar tu ?
— Eu am obţinut un nouă.
— La tine e mai uşor, eu nu
am primit decît un opt.
— Nu-i nimica, e bun şi ace­
la. Dacă şi la munca depusă de
tine azi s-ar fi dat notă, apoi
cred că mă întreceai cu mult...
I. CRIŞAN
corespondent
troşani a deschis în localitate o expo­
ziţie de toamnă cu vînzare. Vizitato­
cumpăra îmbrăcăminte de iarnă, stofe,
expoziţia a fost vizitată de peste 7.000
oameni ai muncii.
C. IOAN
corespondent
printre altele, s-a stabilit ca te­
renul respectiv să fie dat în pri
mire brigăzii a II a, să fie în­
grăşat cu gunoi de grajd, iar în
Pentru 5 .0 0 0 kg. porumb
boabe la hectar
primăvară, cultura să se gră-
peze cu grapa stelată de două
ori şi să se prăşească mecanic
şi manual ori dc eîte ori va fi
nevoie.
Pînă aici toate-s bune. Dar, cu
toate că de la data întocmirii
pianului de măsuri au trecut
mai bine de 70 de zile, terenul
respectiv a fost lăsat în voia
soartei. Pînă la 25 noiembrie
nu se executase arătură adîncă
angajat să lupte pentru înde­
plinirea acestei sarcini.
Consiliile de conducere ale
gospodăriilor colective s-au
preocupat cu atenţie şi de ac­
ţiunea de ţigaizare a oilor. In
anul 1961 s-a reuşit să se în-
sămînţeze artificial cu berbeci
de rasă ţigaie, peste 18.000 oi
ţurcane.
Cit mai multe legume
şi zarzavaturi
Consfătuirea a scos de aseme­
nea în evidenţă importanţa cul­
tivării de legume şi zarzavaturi.
In acest an gospodăria agricolă
colectivă din Miceşti, care a cul­
tivat legume şi zarzavaturi pe
70 ha. a obţinut venituri băneşti
de peste 1.000.000 lei.
Rezultate bune au obţinut şi
colectiviştii din Teiuş, unde
producţia din acest an a fost de
26.681 kg. la ha. la roşii timpu­
rii, 3.00C kg. la ha. la ardei,
32.500 kg. la ha. la morcovi, de
30.678 k,g. la ha. Ia zarzavaturi
tîrzii etc., realizind un ciştig
mediu de 182,000 lei la ha. faţă
de 150.000 lei cit a fost plani­
ficat.
Participanţii la consfătuire au
arătat însă că gospodăriile agri­
cole colective din raion au mari
posibilităţi in ceea ce priveşte
extinderea suprafeţelor de teren
cultivate cu legume şi zarzava­
turi. Ei au arătat că este nece­
sar ca fiecare gospodărie colec­
tivă să mărească în mod simţi­
tor suprafeţele cultivate cu le­
gume si zarzavaturi, că trebuie
DRV MUL SOCIALISMULUI
Aprovizionări
p e n tru ia rn ă
Datorită măsurilor luate di
către secţia de valorificări a
a U.R.C.C. Orăştie, s-a reuşit a
se însiloza pentru iarnă 120.00P
kg. cartofi, 10.000 kg. rădăcinoa
se, 70.000 kg. mere, 3.000 kg
prune uscate etc.
S-au produs de asemenea o
serie de semifabricate ca go­
gonele murate, senuconserve de
castraveţi la borcane şi butoi,
murături de gogoşari, de ardei
iuţi şi altele.
Pentru popularizarea acestor
produse, la Orăştie s-a orga­
nizat o expoziţie cu vinzare.
IOAN BUCUREŞTE.YNU
corespondent
0* E Si C U R T
de la c o re s p o n d e n ţii v o lu n ta ri
o De curînd, ne scrie tov. T. D.
Virginica, artiştii Teatrului de stal
din Reşiţa au prezentat în sala că­
minului cultural diri Ilia comedia
muzicală „Gintă privighetorile'* de
Lucia Demetrius. Spectacolul s-a
bucurat de o caldă primire şi
apreciere din partea publicului. Ase­
menea spectacole sînt bine venite-
Ele ajută pe spectatori să îndrăgeas­
că şi mai mult arta iar pe artiştii
amatori să-şi ridice nivelul de inter­
pretare. Oare, se întreabă corespon­
denta, Teatrul de stat din Valea
Jiului n-ar putea organiza Ia rîndul
său, mai multe turnee prin raionul
Ilia ?
o Gei care în urmă cu cîteva zi­
le au fost prezenţi în sala cinemato­ tului popular comunal va trebui să
grafului „Victoria" din Alba Iulia, se intereseze mai mult de această
Ia concertul dat de corul şi orches­ problemă, să contribuie mai eficient
tra de muzică populară şi uşoară a la ridicarea muncii cultural-educa­
Gasei raionale de cultură în cinstea tive din Strei la nivelul cerinţelor.
muncitorilor ce şi-au îndeplinit pla­
nul anual de producţie înainte de
termen, au rămas plăcut impresio­
naţi de măiestria artiştilor amatori
— ne scrie tov. V. Şerbu Gisteianu.
Căldura cîntecelor „Slavă partidu­ la cinematograf şi află... tocmai în
lui“, „Te cînt, partid“, „Gimpoierea-
sa“ etc., vocea plăcută a soliştilor
L. Tivig şi Lenuţa Popescu, au tre-
pe nici o palmă de teren din
suprafaţa de 22 hectare, iar gu­
noiul de grajd sade încă în plat­
vfleocrxtmi.vee.•în• • incintaYgosp...oVdăriei co-
„Nu răzbim cu atelajele, n-a-
vein braţe de muncă suficiente!“
— motivează tovarăşii de la
Geoagiu.
Noi credem că alta-i cauza
pentru care nu s-a făcut nimic
în această privinţă. Organizaţia
de bază P.M.R. şi Consiliul de
conducere al gospodăriei colec­
tive n-au acordat atenţia cu­
venită pregătirii solei fixate
pentru obţinerea unei producţii
de 5.000 kg. porumb boabe la
hectar.
Considerăm că este timpul
ca hotărîrile trecute în planul
de măsuri să fie traduse în via
tă.
A. DAVID
extins pe scară largă şi îmbu­
nătăţit sistemul de irigare. De
asemenea s-a subliniat necesi­
tatea folosirii unor soiuri de să-
mînţă de legume şi zarzavaturi
timpurii şi de mare producti­
vitate, asigurind prin aceasta o
mai bună aprovizionare a popu­
laţiei cu aceste produse care
vor aduce mari venituri băneşti
colectiviştilor.
Viticultura
şi pomicultura — ramuri
in plină dezvoltare
In analiza făcută de consfă­
tuire s-a scos în evidenţă că
pentru o producţie mai mare de
fructe este necesară refacerea
livezilor existente şi plantarea
de viţă de vie pe terenuri im ­
proprii culturilor cerealiere.
In anul acesta, producţia me­
die la ha. a ajuns la Bucerdea
la 12.600 kg. struguri, fapt care
confirmă că prin aplicarea nor­
melor agrotehnice se pot obţine
producţii superioare la această
cultură.
Consfătuirea a scos de asemenea
in evidenţă faptul că suprafaţa
ocupată de meri este de numai
16 la sută din suprafaţa totală
a livezilor, deci mult prea mică
faţă de pruni, care ocupă 60
la sută. De aceea este necesar
ca în anii următori unităţile
agricole socialiste să ia măsuri
de plantare a unor mari supra­
feţe de livezi cu meri şi peri.
Consfătuirea colectiviştilor
zit rezonanţe profunde în rîndul
spectatorilor. Publicul din Alba fa­
lia aşteaptă ca atit orchestra cît şi
corul, condus cu pricepere de G. i.
Popescu să dea spectacole dese şi ia
fel de reuşite.
o In satul Strei, în anii regimu­
lui democrat-popular a fost construit
¦in frumos cămin cultural. Dar, ne
informează tov. S. Puiu, în ultima
vreme, în afară de baluri, la acest
cămin nu se desfăşoară şi o susţi­
nută activitate culturală. Tovarăşul
director al căminului cultural loan
Baicu nu se preocupă de antrenarea
tineretului din Strei la desfăşura­
rea unei rodnice activităţi cultural-
educative. Comitetul executiv al sfa­
o Tovarăşul loan Helju ne in­
formează că la cinematograful „î
Mai“ din Petreşti, raionul Sebeş, nu
există nici un afiş care să anunţe ce
film rulează. Aşa că cetăţenii merg
sală filmul pe care îl vor viziona.
Uneori, operatorul stă la uşa cine­
matografului şi anunţă filmul. N-ar
fi oare mai bine să renunţe la a-
cest procedeu şi, in schimb, să ex­
pună afişele de popularizare a fil­
melor trimise de l.G.R.S. Hunedoa-
ra-Deva ?
ÎN editura TEHNICA
a apărut:
Culegere de probleme
de fizica atomica
de I. E. IRODOV
Cartea cuprinde : radiaţia termică,
prbprietaţile corpusculnre ale luminii,
atomul Rutlieford-Bohr, proprietăţile
cnduialorii ale microparticulelor, ecua­
ţia lui Schrödinger, spectrele metale­
lor alcaline şi structura fină, atomul în
cîmp magnetic, diamagnetismul şi pa-
ramagnetismul, radiaţia Röntgen, atomi
cu mai mulţi electroni, sistemul perio­
dic al elementelor, molecula, transfor­
marea nucleelor atomice (radioactivita­
te, reacţii nucleare, fisiunea nucleelor.
Folosirea energiei nucleare), caracte­
risticile nucleului, particule elementare,
metode experimentale în fizica atomică
şi mai multe anexe.
fruntaşi din raionul ifilba a scos
în evidenţă succesele obţinute
de către gospodăriile agricole
colective din raion în ce pri­
veşte întărirea lor economico-
organizatorică. Au fost scoase de
asemenea în evidenţă şi unele
lipsuri care mai persistă în activi­
tatea consiliilor de conducere
a unor G.A.C. Pentru remedie­
rea acestor lipsuri organele şi
organizaţiile de partid precum
şi sfaturile populare raional şi
comunale, vor trebui să ia mă­
suri politice şi organizatorice
care să ducă la îmbunătăţirea
muncii.
Organizaţiile de partid din
gospodăriile agricole colective
trebuie să analizeze periodic
munca consiliilor de conducere
a G.A.C. şi să ajute sectoarele
rămase In urmă. Comuniştii din
gospodăriile agricole colective
trebuie să fie lepartizaţi în sec­
toarele cele mai importante, să
mobilizeze pe colectivişti la rea­
lizarea planului de producţie,
la îndeplinirea sarcinilor trasa­
te de cel de-al in -lea Congres
al P.M.R.
In încheierea consfătuirii s-a
trecut la alegerea delegaţilor
care să participe la consfătuirea
pe ţară a ţăranilor colectivişti.
Au fost aleşi tovarăşii Mihai
Dobirtă, preşedintele G.A.C. din
Cistei, Ispas Dusa, preşedintele
G.A.C. din Berghin, Nicolae Fe-
r.eşer, preşedintele G.A.C. din
Bucerdea, Aurel Lazăr, briga­
dier de cîmp la G.A.C. din Teiuş,
Arpad Boroş, brigadier zooteh­
nic la G.A.C. din Oiejdea, Ioan
Avram, colectivist fruntaş la
G.A.C. din Ciugud, Ştef Cio-
plîntă Maria, îngrijitoare la fer­
ma de animale a G.A.C. din
Stremţ, Maria Avram, colectivis­
tă fruntaşă Ia G.A.C. din Mi­
ceşti şi Braşoveana Lăpăduş,
colectivistă fruntaşă la G.A.C.
din Hăpria,
r .jare c ran c.Tga g jüpa wu/
f o t b a l ( C e p a R.P.R. ediţia
Tradiţionala competiţie de
fotbal „Cupa R.P.R.“ a intrat
intr-o nouă ediţie. Incepînd de
duminică, echipele din campio­
natele raionale şi regionale îşi
vor disputa întîietatea în aceas­
tă populară competiţie. Şi de
data aceasta, ediţia anului 1961 -
1962 a „Cupei R.P.R.“ la fotbal
a atras un mare număr de echi­
pe. Iată şi programul etapei
preliminare de duminică din re­
giunea noastră :
Mureşul Drîinbar — C.F.R.
T eiuş; Mureşul Vinţul de Jos
— Auto Alba Iu lia ; Voinţa
Brad — Dinamo Barza ; Horia
Crîstur — C.F.R. Simeria ; Au­
rul Certej — Minerul Deva ;
Retezatul Haţeg — Parîngul Le­
nea ; Ştiinţa Petroşani — Mine­
rul Âninoasa; Minerul Vulcan
2 DECEMBRIE 1961
PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiu­
nea pentru sate ; 6,45 Salut voios
de pionier ; 7,15 Jocuri populare
romîneşti interpretate la diferite
instrum ente; 7,30 Sfatul medi­
cului : Bolile aparatului respi­
rator ; 8,00 Din presa de astăzi;
2 DECEMBRIE 1961
DEVA: Spectatori în ofsaid;
HUNEDOARA : Andreica ; PE­
TROŞANI : Două vieţi (seria
ll-a) ; SEBEŞ : Aproape de soa­
re ; ALBA IULIA : învierea (se­
ria I - a ) : Neînfricata: SIME­
RIA : Alba Regia ; HAŢEG: Ker
Oglî; TEIUŞ : Mama india ;
BRAD: Avionul pleacă la ora
9 ; ZLATNA : Pescuitori în ape
tulburi; ILIA : Fii atentă buni-
cuţo; APOLDUL DE SUS:
Aveau 19 ani; LONEA : Războ­
iul vesel.
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul tem­
porar noros ziua. Izolat vor cădea ploi
locale. Temperatura in uşoară scădere,
ziua va fi cuprinsă între 8 şi 12 gra­
de, iar noaptea între 4 şi 9 grade. Vîntul — ingineri fopomeirî,
va sufla potrivit cu intensificări lo­
cale din sectorul vest.
PENTRU URMATOARELF
TREI ZILE
Vreme schimbătoare cu cerul varia­
bil şi cu temperatura în scădere.
T R U S T U L MIN8ER D E V A
cu sediul în Piaţa Unirii nr. 9 telefon 137 sau inter 1
ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ
tf$ un inginer to p o g ra f pentru E,M. D eva
cu 3 ani în specialitate.
H un inginer topograf pentru E.M. Să-
că rîm b cu stagiul efectuat conform
H. C. M.
0 doi tehnicieni topografi pentru E.M.
Săcărîm b.
La fel anga jează prin concurs:
0 ş a s e maiştri mineri pentru E.M. S ă ­
c ă rîm b şi E.M. Muncel.
>vOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOo
S I. R. T. A. HUNEDOARA
O
g cu sediul în Deva, strada Cuza Vodă nr. 17
| A IV G k J E Â Z 4
o pentru autobazele: HiSNEOOARA, 0EYA, OUAU,
8 PETROŞANI, SEBEŞ şi ALBA IULIA, 6
8 <c©0id a ic ă t © i* i
o de muncă In acord, m im premial şi pentru
o auîocoloane indemnizaţia' de deplasare.
ooo ooooooooooocooooooooooooooocooooooooooooooockxx
N r 2157
ra iv ^ Tsm'>ADsac:
66 autocamioane
în G.A.C,
La 15 noiembrie a.c. gospodă­
riile colective din regiune deţi­
neau 66 autocamioane cumpă­
rate din fonduri proprii. Numai
anul acesta şi-au cumpărat au­
tocamioane G.A.C. din Geoagiu.
Beriu, Şibot, Mărtineşti, Pianul
de Jos etc.
...........................^
La ora de vioară. Sub
supravegherea profesoarei
Irina Meszaroş de la şcoala
de 7 ani de muzică şi artă
populară, din oraşul Hu­
nedoara, elevii învaţă să
cinte la vioară.
— 1962
— Minerul Petrila ; Recolta
Miercurea — Sebeşul Sebeş ;
Pieîarul Sebeş — Metalurgistul
Cugir ; Mureşul Şibot — Dacia
Orăştie ; Dinamo Orăştie —
Victoria Căian ; Ardealul Telinc
— Minerul Ghelar ; Ştiinţa Hu­
nedoara — Constructorul Htu,
nedoara.
Meciurile încep la orele 15.
Conform regulamentului de joc,
în caz de egalitate, cele două
echipe vor juca în prelungire
încă două reprize a cîte 15 min.
fiecare. In caz că şl după pre­
lungiri meciul se va termina îa
egalitate, va ciştiga echipa în
deplasare.
Neprezentarea Ia aceste me­
ciuri se sancţionează conform
regulamentului campionatului
regional de fotbal.
9.00 Roza vînturilor ;' 10,20
„Concert ghicitoare“ (reluare):
11,03 Muzică uşoară; 12,00 Mu­
zică din operete de compozitori
din ţări socialiste; 12,20 Album
sportiv ; 14,00 Formaţii romî­
neşti de muzică uşoară; 15,45
Din creaţia scriitorului sovietic
Konstantin Paustovski ; 16,00
Muzică de estradă: 16,15 Vor­
beşte Moscova!; 17,50 Ştiinţa
în slujba păcii ; 18,30 Concursul
„Cine ştie ne scrie" — etapa a
IlI-a ; 19,05 Scrisori din ţa ră :
19,45 Muzică de dans'; 20,'40 R o­
manţe ;
PROGRAMUL II ; 13,00 Muzi­
că populară romînească întet-
pretată de Traian Uiiecan şi Ni­
cu Stănescu ; 15,00 Muzică u~
şoară ; 17,30 Carnet de repor­
ter : Grădiniţa de copii; 19,30
Pe teme internaţionale: 21,00
Actualitatea radio; 21,15 Gintă
Maria Tănase : 21,30 .Album ar i
tistic.
BULETINE DE ŞTIRI:' 5.00 î
6,00; 7,00; 10,00; 11,00; 13.00;
15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 22,00 : 23,52
— 23,55 (programul I) 12,00 j
14,00; 16,00; 18,00; 20,00 ;;
23.00 (programul II).
ANUNJ
I.C.S. HUNEDOARA
angajează
— tehnicieni fopomefri
Solicitanţii se vor adre­
sa la întreprinderea de con­
strucţii siderurgice Hune­
doara, str. Molotov nr. 8
serv. personal.
care beneficiază