Page 20 - 1961-12
P. 20
pag. 4 DRUMUL1 SÜ6 TALiSMULUI Nr. 2161
Lucrările Congresului ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
Sindical Mondial
MOSCOVA 5 (Agerpres). — care 11 au sindicatele din ţările
In Palatul Congreselor din ce şi-au dobîndit recent inde
Kremlin îşi continuă lucrările pendenţa, in ce priveşte asigu
cel cle-al V.-lea Congres Sindical rarea dezvoltării acestor ţări pe
Aiondial. * . r • o cale nouă.
La punctul doi al ordine! de In crearea statelor de demo O nouă înfrîngere a adversarilor păcii Franţa democrată se pregăteşte
zi, Ibrahim Zakaria, secretar al
Federaţiei Sindicale Mondiale, craţie naţională, a subliniat ra Adunarea Generală a O.N.U. s-a pronunţai să ripostele fascismului
a prezentat raportul „Dezvolta
rea activităţii şi solidarităţii or portorul, un rol principal revi împotriva râsplndiriî armei nucleare PARIS 5 (Agerpres). — tărită violenţelor săvîrşite dc
ganizaţiilor sindicale în cadrul La 6 decembrie Franţa demo elementele „ultra“.
luptei popoarelor pentru lichi ne sindicatelor. NEVV (YORK 5 (Agerpres).— pre rezultatele acestui studiu Franţa, împotriva rezoluţiei au crată va spune un „Nu !“ răs
darea colonialismului“. Adunarea Generală a O. N. U. Comisiei O. N. U. pentru dezar votat încă şapte ţări. picat uneltirilor fasciştilor. Sub La Lyon a avut loc o m a r c \
Federaţia Sindicală Mondială, a aprobat la 4 decembrie rezo mare cel mai tîrziu la 1 aprilie această lozincă se desfăşoară în demonstraţie în faţa redacţiei
In perioada care s-a scurs de luţia adoptată la 30 noiembrie 1962. Pentru rezoluţie au votat 58 Franţa pregătirile în vederea ziarului „Chronique Sociale“,
la al 4-lea Congres (Leipzig cheamă pe oamenii muncii şi de Comitetul Politic cu privire de ţări, printre care U.R.S.S. şi „Zilei naţionale de luptă împo unde teroriştii au provocat re
1957) •— a subliniat raportorul la prcîntîmpinarea răspîndirii Ca şi la şedinţa Comitetului celelalte ţări socialiste, precum triva terorii OAS“, care a fost cent o explozie.
— milioane de bărbaţi şi iemei sindicatele din întreaga lume armei nucleare. Politic, puterile occidentale au şi majoritatea ţărilor afro-asia- fixată pentru 6 decembrie din
s-au eliberat din robia colonia Această rezoluţie, prezentată votat împotriva acestei rezolu tice. iniţiativa Partidului Comunist Ca răspuns la atentatul să
lă. Pe ruinele imperiilor colo să lupte in sprijinul: ţii, întrucît, nu Ie convine teza Francez şi a altor organizaţii vîrşit de elemente „ultra“ îm
niale au luat naştere 21 de sta de delegaţiile a şase ţări, îm din rezoluţie care prevede ca 23 de delegaţii s-au abţinut progresiste. potriva primarului din suburbia
te independente din punct de — luptei eroice a poporului puterniceşte pe secretarul ge ţările respective să-şi asume de la vot. 138 de primari de oraşe şi pariziană Orly, comunistul Bo-
vedere politic. algerian pentru independenţa neral provizoriu al O. N. U. să obligaţia de a refuza amplasa sate din departamentul Vauclu- idron, la 3 decembrie a avut loc
studieze posibilitatea ca ţările rea de arme nucleare pe terito Adunarea Generală a aprobat se au dat publicităţii un apel la Orly un mare miting de pro
Trecind la caracterizarea ac naţională şi integritatea teri care nu au arme nucleare să-şi riul lor. Această teză este cu to de asemenea o rezoluţie care o- comun în care subliniază că test.
ţiunilor F. S. M. în sprijinul toriului său, încetarea războiu asume angajamentul de a se ab tul contrară planurilor S. U. A. bligă puterile posedînd arme nu guvernul nu luptă în măsura
luptei împotriva colonialismu lui agresiv ce i-a fost impus ; Traducerea în viaţă a rezoluţiei cleare să nu transm ită altor necesară împotriva teroriştilor Informaţiile publicate zilele
lui, raportorul a arătat că ţine de la producţia sau achi adoptate ar însemna printre ţări arme nucleare şi să nu le „ultra“. Sintem ferm hotăriţi, acestea de ziarele „Liberation“
F.S.M. rămîne credincioasă prin — luptei popoarelor din Afri ziţionarea acestor arme şi să nu pună la dispoziţie informaţiile şi „L’Humanité“ ilustrează uni- ţ
cipiilor înscrise in statutul ei şi ca de sud pentru libertate şi c- îngăduie în viitor amplasarea altele falimentul planurilor de necesare producţiei lor. Rezolu declară ei, să barăm calea fas tatea democraţilor şi republica
acordă un sprijin total luptei galitate în drepturi, pentru acestor arme pe teritoriul lor. ţia cheamă la încheierea unui nilor in faţa primejdiei fasciste.
împotriva despotismului mon sprijinirea patrioţilor din Ango transformare a Germaniei occi acord internaţional, în baza că ciştilor şi să dăm o ripostă ho-
dial şi ioametei, muncii forţate la în lupta lor împotriva re In conformitate cu rezoluţia, ruia puterile nenucleare să-şi Kennedy se va înfîini
şi discriminării rasiale, împotri presiunilor sîngeroase; secretarul general provizoriu ai dentale într-o putere atomică. asume obligaţia de a nu poseda m m m*
va obscurantismului şi jafului O.N.U. trebuie să raporteze des- arme nucleare. §0ßß cu Macmillan
economic, ajută la eliberarea — libertăţii tuturor popoare In afară de S. U. A., Anglia şi
lumii de sub jugul colonialis lor, care gem încă sub jugul co RP NEW YORK 5 (Agerpres)'. —
mului. lonialismului, pentru lichidarea * “* La 4 decembrie Casa Albă a
definitivă a colonialismului şi anunţat că preşedintele S.U.A.,
Din momentul în care Marea pentru zădărnicirea aventurilor NEW YORK 5 (Agerpres). — biei, Italiei, Japoniei şi Austra Kennedy şi primul ministru al
Revoluţie Socialistă din Oc imperialiste împotriva tinerelor In şedinţa plenară din 4 de liei, care are scopul de a împie Marii Britanii, Macmillan, vor
tombrie a distrus lanţurile im state independente Congo şi dica prin manevre procedurale avea întrevederi în zilele de 21
perialiste în Rusia, a declarat Laos ; cembrie Adunarea Generală a soluţionarea pozitivă a proble şi 22 decembrie pe insulele
Ibrahim Zakaria, raportul de for reluat discutarea problemei re mei. Bermuda pentru a discuta sij
ţe se schimbă pe zi ce trece in — luptei oamenilor muncii şi stabilirii drepturilor legitime ale tuaţîa internaţională.
favoarea popoarelor. In prezent, popoarelor din Coreea de sud Republicii Populare Chineze In Nefiind în stare să împiedice
sistemul socialist devine facto şi din Vietnamul de sud pentru O.N.U. In această problemă au ---------- X
rul hotăritor în dezvoltarea încetarea dominaţiei străine şi fost prezentate două proiecte de discutarea problemei restabilirii
omenirii. reunificarea acestor ţări. rezoluţie : rezoluţia Uniunii So drepturilor legitime ale Repu Condamnări samavolnica
vietice, care propune ca repre
Amintind de cuvîntarea lui F. S. M. sprijină lupta pe ca zentanţii clicii ciankaişiste să blicii Populare Chineze în II*. PARIS 5 (Agerpres).—
Nikita Hruşciov la a XV-a se re o duc oamenii muncii şi sin fie izgoniţi imediat din O.N.U., O.N.U., delegaţia americană în ¦ Tribunalul militar din Madrid
siune a Adunării Generale a dicatele ţărilor care au obţinut iar guvernul R. P. Chineze să cearcă în prezent să silească a pronunţat la 4 decembrie sen
O.N.U., in care acesta a cerut li recent independenţa, p en tru : fie invitat să-şi trimită repre Adeşli patrioţi vesf-gefmahi, mem tinţa in procesul înscenat unui
chidarea totală a sistemului co zentanţi pentru a participa la Adunarea Generală să adopte o bri ai unei organizaţii democra număr de 44 muncitori acuzaţi
lonial, Zakaria a arătat că Uni — majorarea salariilor, ga lucrările O.N.U. şi ale tuturor hotărire în baza căreia, pentru tice din R.F.G. nu fost condam de poliţia secretă franchistă de
unea Sovietică şi celelalte ţări rantarea plăţii salariilor şi un organelor sale şi rezoluţia Sta naţi la pedepse grele dc către un „rebeliune militară“, „propagan
socialiste apără in mod activ minimum garantat al salariilor, telor Unite ale Americii, Colum- aprobarea proiectului de rezo tribunal politic special din oraşul dă ilegală“ şi de încercări de a
această linie. reducerea zilei de muncă fără Lüneburg, pentru simplul motiv că constitui „celule comuniste“ în
scăderea salariului, crearea şi luţie să fie necesară nu o ma au luptat pentru pace şi pentru citeva mari întreprinderi indus
Caraeterizînd rolul clasei mun extinderea sistemelor dc asigu joritate simplă de voturi, ci o rezolvarea paşnică a problemei triale din oraş şi din împreju
citoare din ţările imperialiste, rări sociale şi prevederi sociale, germane. rimile lui.
Zakaria a arătat că lupta ei dreptul la muncă, introducerea majoritate de două treimi.
a dus, fără îndoială, la slăbirea şi aplicarea generală a sistemu După cum transmite cores
acelor cercuri care exploatează lui de contracte colective ; Luînd cuvîntul în şedinţa pondentul din Madrid al agen
popoarele coloniale şi a creat
pentru aceste popoare posibili — aprovizionarea pieţii cu a- plenară, delegaţii Suediei, Polo ţiei' France Presse, un acuzat a
limente şi alte produse necesare fost condamnat Ia 18 aniypatru
tatea de a-şi cuceri indepen şi scăderea preţurilor la acestea, niei şi Ceylonului, s-au pronun — la cîte 12 ani, iar ceilalţii 39
denţa naţională. introducerea concediilor plătite, — la închisoare pe termene
a învăţămîntului profesional. S c u r le M W iM t ţat cu hotărire împotriva aces variind între opt luni şi 11 ani.
'Apoi Ibrahim Zakaria a ana tor intenţii ale S.U.A.
lizat noile forme ale colonia Desfăşurînd lupta pentru in
teresele lor vitale, sindicatele din DJAKARTA. — In zilele de 2 şi 3 GESu
ţările slab dezvoltate creează ce decembrie Ia Djakarta a avut Ioc cea
le mai favorabile condiţii pen de-a doua plenară a Comitetului na Poporul algerian va învinge
tru mobilizarea maselor în vede ţional indonezian al partizanilor păcii
rea luptei pentru satisfacerea care a analizat problemele dezvoltăm — Conferinţa de presă a lui Henry Alleg —
următoarelor revendicări: şi întăririi continue a mişcării parti
zanilor păcii din Indonezia, precum PRAGA 5 (Corespondentul ceze. „Crimele ce se săvîrşese
— naţionalizarea întreprinde şl cere mai importante probleme inter Agerpres transm ite: în închisorile din Franţa şl Al
rilor aparţinînd monopolurilor naţionale, adoptînd rezoluţii corespun geria şi îndeosebi în lagărele dc
străine, crearea si dezvoltarea zătoare. Luni dimineaţa la clubul Uni concentrare, a spus vorbitorul,
industriei năţibtiâTe şi ă 'se c lo unii Ziariştilor Cehoslovaci a amintesc de acelea din lagărele
rul ui de stat, izgonirea monopo ROMA. — După cum transmite avut loc o conferinţă de presă
lurilor străine din aceste ţ ă r i ;
— efectuarea de reforme
agrare în favoarea ţărăn i
mii, mai ales a ţăranilor
lismului. săraci şi a muncitorilor agri agenţia France Presse, la 8 decembrie in cursul căreia luptătorul în naziste. Pe străzile Oranului şi ace lîiaiiiSestaf.M p o p u läre
.Trecînd Ia sarcinile mişcării coli, care să desfiinţeze pro la Roma vor începe tratative îranco- cercat pentru libertatea şi in su H epuiiliea D om in ican ă
prietatea colonială şi să lichi tunisiene privind problema Bizertei. dependenţa poporului algerian Algerului domnesc violenţa, in
sindicale în domeniul lichidării deze rămăşiţele feudalismului ; Henry Alleg a făcut declaraţii SANTO DOMINGO 5 (Ager Soldaţii au tras, se spune în
totale a colonialismului, rapor BONN. — La 4 decembrie, în apro reprezentanţilor ziarelor pra- justiţia şi rasismul“. aer, dar potrivit relatărilor co
torul a subliniat că lupta împo — democratizarea statului ca piere de Ebersheim (R. F. Germană) gheze şi corespondenţilor stră El şi-a exprimat dorinţa arză pres).— respondentului, cel puţin 6 per
triva imperialismului, colonialis re să asigure mobilizarea tutu in cursul unui zbor de instrucţie s-a ini. Ziaristul algerian a evocat In Republica Dominicană con
mului şi neocolonialisinului este ror forţelor naţionale în lupta prăbuşit un avion de tip „Boeing- condiţiile inumane in care sînt toare de a se întoarce la cei ca soane au fost rănite. Guvernul
în primul rind o luptă de clasă. împotriva imperialismului, pen 720“, care aparţinea societăţii vest- deţinuţi cei 15.000 de compa re pe pămîntul algerian.natal tinuă greva generală pentru în Balaguer încearcă să înăbuşe
tru progresul social; germaiie de transporturi aeriene „Lutt- trioţi ai săi in închisorile fran- îşi continuă lupta eroică pen lăturarea regimului de dictatură
Unirea tuturor forţelor anti- hansa". Membrii echipajului şi-au pier tru eliberarea patriei din lanţu mişcarea populară aruneînd îm-
imperialiste într-un singur front — ducerea unei politici de co dut viaţa în acest accident. Mare manifestaţie rile robiei coloniale. a lui Balaguer. De opt zile viaţa potriva poporului tancuri, ar
naţional nu se poate baza nu laborare cu toate ţările şi orga populară la Siena economică a ţării este paraliza mată şi poliţie ; nenumăraţi pa
mai pe sentimente naţionale. nizarea controlului de stat asu MONT EV1DEO. — De două zile Henry Alleg şi-a manifestat tă iar mişcarea împotriva dic trioţi care cer crearea unui gu
L'a baza unei astfel de unităţi pra comerţului exterior în scopul toate magazinele de desfacere a pîi- ROMA 5. — Corespondentul Agerpres încrederea in victoria poporului taturii departe de a se linişti, se vern popular şi lichidarea r ă
de acţiune trebuie să stea un ocrotirii acestuia, împotriva a- nii din llruguay sînt închise. Sînt în transmite: La siena a avut loc o algerian. Chiar în prezent — a măşiţelor dictaturii trujilliste
program clar de revendicări şi mestecului şi dominaţiei impe grevă muncitorii brutari din întreaga mare manifestaţie populară la care spus el — se poate afirma că intensifică. Luni, pe străzile ca
ţeluri de luptă, care să cores rialiştilor ; ţară, care cer stabilirea de preţuri participanţii au cerut interzicerea ime el va învinge. Cu preţul unor pitalei dominicane au avut Ioc sînt arestaţi şi aruncaţi în în
pundă năzuinţelor naţionale şi diată a Partidului neofascist — „Miş noi vărsări de sînge colonialiştii' puternice manifestaţii populare. chisori. Dar în ciuda represiu
intereselor tuturor forţelor fron — participarea deplină şi in fixe la produsele de panificaţie. carea socială italiană“. se pot menţine încă la putere nilor, la puternica acţiune popu
tului naţional. dependentă a oamenilor muncii ALGER. — Acţiunile teroriste ale un timp oarecare dar ei nu pot După cum relatează corespon lară s-a alăturat piuă şi corpul
şi a sindicatelor la alcătuirea Manifestaţia s-a încheiat cu un mi Împiedica eliberarea Algeriei. dentul agenţi'1 United Press In redacţional al ziarului guverna
Largul ajutor dezinteresat pe şi traducerea în viaţă a planu ultracolonîaliştilor împotriva populaţiei ting la Teatrul „Metropolitan“, unde Poporul algerian capătă forţe ternational, manifestanţii, prin mental „Nacion“ şi personalul
care ţările socialiste, prietene rilor şi programelor în vederea paşnice algeriene se desfăşoară fără din justeţea cauzei sale şi din
sincere ale tuturor popoarelor a luat cuvîntul senatorul comunist Pie- hotărîrea fermă de a lupta pen tre care numeroşi tineri, au în posturilor de radio iar numeroşi
asuprite, îl acordă acestora, des dezvoltării economiei naţionale. întrerupere sub ochii îngăduitori at tru această cauză. fruntat trupele în ţinută de cam militari dominicani intenţionea
chide mari posibilităţi tuturor autorităţilor franceze. tro Secchia. panie.care patrulau înarmate ză să urmeze exemplul ofiţerilor
ţărilor ce şi-au dobîndit recent In încheiere, Ibrahim zakaria El a arătat că luptătorii pen pînă în dinţi şi au parcurs orc
independenţa. După cum transmite corespondentul tru libertatea Algeriei dau o care şi-au dat demisia din a r
a afirmat angajamentul solemn din Alger al agenţiei France Presse, înaltă apreciere ajutorului şi întregi străzile centrale ale ora m ată în semn de protest împo
Zakaria a vorbit de rolul pe al Federaţiei Sindicale Mondia în cursul zilei de luni, în mai multe sprijinului primit din partea şului Santo Domingo scandînd :
le de a nu-şi precupeţi forţele triva dictaturii lui Balaguer.
oraşe din Algeria, ultracolonialiştii au ţărilor socialiste, din partea tu „Afară cu Balaguer“, „Moarte
in mobilizarea mişcării sindicale lui Balaguer“, „Libertate“.
mondiale în vederea sprijinirii săvîrşit 10 atentate în urnia cărora au turor popoarelor Africii, Ameri
cu fermitate a oamenilor mun fost ucise patru persoane, iar alte cii Latine, Asiei şi Europei.
cii şi popoarelor care luptă îm 22 au fost rănite.
potriva colonialismului. io n i jMieşîe după„Muu! k ta s « “. purtătorul de cuvînt al Ministerului
de Război vest-german, a declarat că
0S9 noul plan „va exclude necesitatea con-
simţămîntului tuturor ţărilor membre
Illlllill: Cu o săptămînă înaintea întîlnirii de la refuzat să dea amănunie cu pri a ţinut să precizeze că în comenzile ale N.A.T.O. în ce priveşte ordinul de
Paris a celor patru miniştrii de Exter vire la conţinutul acestui plan“. Ulte date monopolurilor americane producă lansare a armelor nucleare“, invocîttd
Cineîi sprijină pe asasini OmsIk ne occidentali, premergătoare sesiunii rior însuşi Strauss s-a pronunţat, într- toare de armament sînt incluse şi anu ca argument că un asemenea procedeu
de iarnă a consiliului N.A.T.O., la Bonn un interviu acordai la 4 decembrie te mite tipuri de rachete. ar fi prea „greoi”.
— Dezvăluirile fostului reprezentant al O.N.U. în Katanga — s-a dezvăluit existenţa unor noi planuri leviziunii americane, „pentru instau
de înarmare nucleară a R.F.G. Vechea rarea unui sistem de asociere atomică Aşadar, în faţa întîrzierii în livrarea Pînă în prezent, Bonnul nu a obţinut
NEW YORK 5 (Agerpres). — ţa,. ea, a spus O’Brien, se amestecă în declaraţia lui O’Brien, a constat controversă „cuie să apese pe butonul în cadrul N.A.T.O.“. de arme nucleare direct Bonnului, ciştig de cauză. După cum relata co
Anglia şi Franţa se pronunţă pen în treburile Gongoului prin Brazza- in a traduce în viaţă rezoluţiile Con declanşării morţii atomice ?“ a fost Adenauer a reluat esenţa vechiului mentatorul agenţiei D., P. A., Franz
tru separarea Katangăi dc Gongo, a ville. , siliului de Securitate şi în special re reanimată brusc o dată cu reinstala La ora actuală oferirea de arme nu „plan Norstad“, botezat cu numele co Ilange, „doleanţele Bonnului ca
declarat la New York la 5 decembrie zoluţia clin' 21 februarie a.c. care che rea lui Adenauer în funcţia de cance cleare Bonnului s-a transformat, aşa mandantului suprem al forţelor atlan N.A.T.O. să dispună de dreptul de a
la Conferinţa de presă fostul repre O’Brien a declarat că pentru o ade ma la evacuarea imediată a întregu lar vest-german şi cu vizita sa în cum au demonstrat recentele tratative tice, de transformare a N.A.T.O. într-o da ordinul pentru folosirea armelor a-
zentant al O.N.U. în Katanga, O’Brien. vărată reglementare a situaţiei în lui personal străin, militar şi sernimi- S.U.A. insistenţa cu care Bonnul cere duse de Adenauer la Washington, într- „a patra putere atomică independentă“. lomice au fost respinse probabil de
Politica îndreptată spre dezmembra Gongo, trebuie; traduse în viaţă rezo litar din Gongo, inclusiv mercenarii şi „egalitate“ cu anglo-ainericanii în do un obiect de tîrguială. Aşa cum acor- Potrivit acestui plan, folosirea armei Kennedy în cursul întrevederilor cu
rea Katangăi de Gongo şi spre con luţiile Adunării Generale şi ale Con consilierii politici străini. Deşi rezolu meniul înarmărilor şi implicit al folo nucleare care era hotărîtă pînă acum Adenauer, prin menţionarea competenţe i
solidarea forţelor lui Ghombe, a spus siliului de Securitate al O.N.U., iar ţia a fost adoptată în februarie, ca sirii armamentului atomic devine tot mai Comentarin extern de S.U.A., ar fi în viitor hotărîtă de legislative a Parlamentului am erică.
el, .este sprijinită în special dc primul traducerea tor in viaţă trebuie să fie a rămas neîndeplinită pînă astăzi. . înverşunată. Aşa cum la vremea lui. toate cele 15 ţări participante. Ga să De altfel, sesiunea consiliului N.A.T.-o.
ministru al Angliei, Macmillan, de efectivă şi să nu fie frînată sau sa llitfer ţipa că „nu mai poate fi tolerată dul Gilpatrik-Strauss încheiat cu prile amintim cuvintele generalului Norstad va discuta .şi această problemă”.
unui din funcţionarii superiori ai Mi botată. In jandarmeria katangheză au ser inegalitatea“ Germaniei în domeniul jul vizitei ia Bonn a ministrului ad toate ţările N.A.T.O. „vor apăsa cu
nisterului de Externe al Angliei, lor vit peste 500 de străini, inclusiv 200 înarmărilor, Adenauer şi Go. cer „resta junct de Război al S.U.A. prevede ca degetele lor pe butonul de lansare“. Deci, direct sau pe căi ocolite, Bonnul
dul Lansdowne, de primul ministru al Fapte interesante care demască ro otiţeri din armata belgiană. Toate pos bilirea suveranităţii şi egalităţii în drep în schimbul unor comenzi militare date se grăbeşte să dispună de arma
guvernului Federaţiei Rhodesici şi lul Belgiei, Angliei şi Franţei în Gon turile principale de consilieri în Ka turi“ a Germaniei occidentale în do- monopolurilor americane, bugetul vest- In aparenţă, „egalitatea“ partenerilor nucleară.
Nyassalandului, R o y Wclcnsky şi de go au fost citate de O’Brien şi în de tanga erau ocupate de belgieni. bîndirea de armament modern. german să suporte o parte din cheltu N.A.T.O. îndărătul căreia şi-a camu
guvernul Republicii Sud-Africane. claraţia lui cu privire la demisia din ielile de întreţinere a trupelor ameri flat Norstad planul de transformare a Dorinţa aprigă de a obţine „dreptul“
O’Bricn a anunţat că atunci cînd postul dc reprezentant al O. N. U.- O’Brien subliniază, că el a fost. ne După prezentarea, săptămînă trecută cane dislocate pe pămîntul R.F.G., şi N.A.T.O. într-o „a patra putere atomică de folosire a armei atomice ignoră pri
la 13 septembrie -au început ciocnirile Iui în Katanga şi cu privire ia ple voit să-şi dea demisia tocmai .datorită ¦în Bundestag a declaraţiei guverna înarmarea atomică a Bundeswehrului independentă“ ar da „satisfacţie“ tutu mejdia pe care o asemenea atitudine
între forţele lui Cliombe şi forţele ar carea lui din Ministerul de Exlerne .poziţiei pe c a re 'a ocupat-o Franţa, şi mentale care preconizează aceeaşi o- este tărăgănată tot în scopul obţinerii ror ; în realitate, acest plan care cons o comportă chiar pentru soarta popu
mate ale O. N. U. în Gongo, însuşi al Irlandei, al cărui colaborator a fost în special A nglia,, ia O.N.U., El îşi rientare falită a politicii, vest-germane unor avantaje de acelaşi soi. tituie o variantă a „egalităţii“ pretin laţiei vest-germane.
Cliombe s-n adăpostit la consulatul en exprimă speranţa că demisia lui va de continuare a cursei înarmărilor, se de Adenauer de a dispune de arma
glez din Elisabethville, . iar consulul In declaraţia .sa, publicată la New atrage, atenţia faţă de maşinaţiimile Ministerul de Război de la Bonn a dat Dc altfel, pentru a infringe eventua ment atomic, ar da arma atomică iu Tocmeala in jurul problemei „cine să
englez nu a adus aceasta ta cunoş York la 2 decembrie, O’Brien a ară din culise ale Angliei şi Franţei în în vileag existenţa unor variante noi lele rezistenţe care s-ar manifesta şi mîna militariştilor din Comandamen apese, pe buton“ va continuă la sesiu
tinţa comandamentului forţelor armate tat că el a demisionat. pentru a-i de privinţa Kafangei şi va împiedica ză ale planului de obţinere de armament pentru a grăbi înzestrarea Bundesweh tul N. A. T. O., în care, după cum se nea Consiliului ministerial al N.A.T.O.
ale O.N.U. In ceea ce priveşte Fran masca pe acei care îl priveau ca „o dărnicirea traducerii în viaţă a rezo nuclear. După cum anunţa corespon rului cu arma atomică, ministrul de ştie, toţi speidelii, heusingerii şi alţi din luna decembrie, ca şi cum ar li
piedică în calea concilierii în Ka luţiei GonsiliuIui.de Securitate în pro dentul din Bonn al agenţiei Associa Război Strauss a făcut în cursul vizi generali hitlerişti nu ocupă ultimul loc. vorba de o oarecare pradă de împărţit
tanga“. ted Press, un purtător de cuvînt al tei sale recente în S.U.A. comenzi de şi nu de vieţile a milioane şi milioane
blema Gongoului. *3 ’'tót*/ Ministerului de Război vest-german armament monopolurilor americane De altfel, Bonnul nu pretinde „ega de oameni. Popoarele condamnă cu
Misiunea mea' în Kata'nga, s‘e spune „a dezvălui că Germania occiden pentru anii 1961 şi 1962 în valoare de litate“ pentru toţi cei 15 parteneri din mîiiie tîrguiala in problema compelen-
:_2L 2,8 miliarde de mărci. La coborîrea sa N.A.T.O., ci numai ca generalii vest- ţci declanşării morţii atomice. Imp.e-
tală a elaborat un plan care a- din avion la Frankfurt pe Main, Strauss germani să aibă posibilitatea să-şi dicarea inimii criminale, care vrea să
spună cuvîntul hotăritor în „apăsarea aprindă flăcările războiului, este ade
cordă N. A. T. O. controlul asupra pe butonul declanşării morţii atomice“. vărata problemă căreia i se consacră
imensa majoritate a omenirii.
lansării armelor nucleare, dar - a Agenţia Associated Press relata că
Z. FLOREA
Redacţia şi administraţia 2iarulul: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.820 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai” — Deva
