Page 21 - 1961-12
P. 21
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Anul XIII. Nr. 2162 Joi 7 decembrie 1961 4 pagini 20 bani
D i Z B ^ I E R E Â C I F R E L O R DE P L A N
R9C!"> ««iuiKHBiiii!iBrK»is3BHiinaBBBB**eB»B»BBn!iCEnsnBBOi*Bas»naBi!BBnBMBHaBi«niJBBiio.uiaaB«nBPBno3aoi!SBn!!caanain«!t.
P iş iii l i 1912 co c n iid iiii s?
Să facem, paşi şi mai mari Maşini-unelte de înaltă
pe drumul productivitate, Ia nivelul
tehnicii înaintate tehnicii mondiale
V. I. Lcnin spunea c ă : „so metal. Fără îndoială, aceste suc Muncitorii, tehnicienii, mai Datorită acestui fapt, colecti
cialismul nu e de conceput fără cese sînt în mare parte o u r ştrii şi inginerii secţiei maşini- vul secţiei a reuşit să producă
tehnica marii industrii...., fără mare a preocupării organelor şi unelte de la U.M. Cugir, au dez peste plan 21 bucăţi maşini-
o tehnică hazată pe ultimul cu- organizaţiilor de partid pentru bătut zilele trecute cifrele de unelte şi să realizeze pină la 1
vînt al ştiinţei moderne...“. Că- introducerea tehnicii noi în pro plan pe anul 1962. In referatul noiembrie 1.583.000 lei economii
lăuzindu-se după această învă .- cesul de producţie. Organizaţiile prezentat, şeful secţiei, ing. peste plan la preţul de cost.
ţătu ră conducerea partidului şi de partid din multe întreprin
statului nostru acordă o aten deri au căpătat deja o bună ex Teodor Josan, a subliniat că Sarcina noastră principală —
ţie deosebită industrializării so perienţă în activitatea cu cadre
cialiste a ţării pe baza tehnicii le tehnice pentru atragerea lor producţia de maşini-unelte tre a spus tov. ing. Teodor Josan
celei mai avansate. Congresul al în munca de căutare a ceea ce
III-lca al partidului stabileşte că este nou în producţie, în munca buie să crească de circa 2,6 ori — constă în construirea de ma
una din sarcinile de bază pen de cercetare şi aplicare a unor în 1965 faţă de 1959, aşa cum şini de înaltă productivitate, la
tru dezvoltarea întregii econo metode adecvate de lucru, de prevăd Directivele celui de-al nivelul tehnicii mondiale. Planul
mii naţionale este aplicarea în mare productivitate. III-lea Congres al P.M.E. pe 1962 este aproape dublu. El
procesul de producţie a celor este însă pe deplin realizabil.
mai noi cuceriri ale ştiinţei şi Intre acestea se numără şi La înfăptuirea acestei sarcini
tehnicii moderne, pentru conti comitetul de partid de la mina un aport însemnat trebuie să-şi
nua sporire a productivităţii Ghelar, care a reuşit să antre
muncii şi reducere a preţului de neze colectivul tehnic al între aducă . constructorii de maşini- Secţia a fost şi va fi dotată cu
cost. In scopul traducerii în via prinderii în activitatea de cău
ţă a acestei sarcini C.C. al P.M.R. tare a celor mai potrivite me unelte de la U.M. Cugir. Colec încă 13 maşini moderne de mare
şi Consiliul de Miniştri al Repu tode de exploatare a zăcăminte tivul acestei secţii şi-a însuşit
blicii Populare lîomîne, au adop lor locale. Şi munca a fost rod şi produce în prezent cinci ti randament. Colectivul nostru a . Una din multele străzi apă- ¦
tat în iulie 1960 o hotărîre pri puri de maşini-unelte. Datorită
vind ridicarea nivelului tehnic nică : s-au experimentat şi a- dotării secţiei cu maşini moder acumulat o bună experienţă în > rute in ultimul Urrip; citeva 8 9 tone preparate de carne
al producţiei. plicat apoi (cu posibilităţi de ne, de înaltă productivitate, a > din sutele de blocuri înălţa
crescut simţitor productivitatea construirea de maşini. Pentru te în ultimii ani în oraşul şi c o n s e rv e peste pian
In lumina acestei hotărîri co generalizare) metodele de ex muncii şi s-a redus preţul de anul 1962 sarcina de reducere1
lectivele de muncă din între cost. Procesul tehnologic şi locu s siăerurgiştilor — Hunedoara. < Colectivul de muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri din
prinderile regiunii noastre se ploatare cu înmagazinare, cu a preţului de cost este de 15,09 > secţia preparate de carne şi conserve a I.R.I.C. Deva, antrenaţi
rile de muncă au fost mai bine < in întrecerea socialistă pe profesii a obţinut în cursul acestui
preocupă în permanenţă de per subetaje şi combinată, care spo organizate, treeîndu-se la uzi- an succese însemnate.
narea în grup a pieselor pe ma la sută. Şi această sarcină poa W V ' A / V \ W W W W V W v / W v
fecţionarea procesului de pro resc productivitatea muncii de şinile mari. Montajul general Realizîndu-şi în fiecare lună planul de producţie cu o zi mai
şi pe subansamble a fost organi te fi îndeplinită şi avem posi Eficienţa devreme, la subsec'ţia de preparate de carne, harnicul colectiv
ducţie în scopul obţinerii unui cîteva ori şi contribuie la creş zat pe brigăzi de producţie, ceea bilitatea să realizăm şi 300.000 a realizat peste sarcinile de plan 79 tone preparate de carne.
ce a contribuit la îmbunătăţirea Frumoase rezultate a obţinut şi colectivul subsecţiei de con
marc surplus de produse, în terea conţinutului de metal în calităţii şi la reducerea timpu lei, economii peste plan. Aceas unei iniţiative serve care a produs peste plan 10 tone de conserve. In acelaşi
lui de montaj. ta se va obţine prin îmbunătă timp, datorită introducerii unor utilaje noi, de fabricaţie romî-
condiţiile depunerii unor efor minereul extras. nească, precum şi printr-o mai bună organizare a muncii, co
ţirea indicilor de manoperă, re Din secţia a Il-a furnale a lectivul secţiei a realizat economii la preţul de cost în valoare
turi fizice reduse. An de an sînt Bine au muncit în acest sens ducerea cheltuielilor de fabri C.S. Hunedoara a pornit va dc peste 12.000 lei în 10 luni.
caţie şi aplicarea de noi inova loroasa iniţiativă „Să lucrăm
introduse în fluxurile tehnologi şi organizaţiile de partid de la ţii şi raţionalizări. o zi pe lună cu cocs economi Pe lingă aceste realizări, în cadrul secţiei a fost extinsă
sit". Comuniştii de aici, între producerea de noi sortimente cum ar fi: pateul „Timiş“, con
ce utilaje şi agregate moderne, laminoarele de 650 mm. şi 800 N. BADIU serva „Turist“, pasta de şuncă şi alte specialităţi apreciate de
mm. ale C. S. Hunedoara, de la
la nivelul tehnicii celei mai a- f Con/iiuiare in pag. 8-a) care Radu Coşara, Gheorghe
minele Uricani şi Vulcan, de la
vansate, metode de lucru de ma =2323?ü Gismaş, Mihai Militam, Ale consumatori.
Industria ceramică Baru Mare
rc productivitate. Şi, fireşte, ca Depăşesc lunar sporisl în greutate xandrfu --Ola‘ru, Simion Jurca Mîndria colectivului o constituie şi faptul că în acest an
!urmare, nivelul de producţie etc. La laminorul de 650 mm., beneficiarii nu au refuzat nici un produs al secţiei ceea ce do
ş.a., au luptat neobosit, zi de vedeşte că indicii de calitate au fost respectaţi. Dintre fruntaşii
creşte, productivitatea de ase de pildă, s-a reuşit să se m ă
îngrijitorii de la ferma de tineret Pînă la 1 decembrie a.c., sporul me zi, pentru respectarea întocmai secţiei s-au rem arcat Rieger Reinhold, Maria Boancă, Mezo Iu-
menea, preţul de cost scade. rească mult viteza de laminare, a graficelor de lucru ale agre
taurin a gospodăriei agricole de stat diu zilnic era mai mare cu 0,113 kg. liana, Fekete Avram, Aurelia Ene, Sofia Crăciun, Maria Tem-
Amil acesta, de pildă, din aba ceea ce a adus după sine un a- neanu şi alţii.
tajele minelor Văii Jiului au preciabil spor de producţie. La din Galda de .los realizează lunar im la categoria 6-12 luni, cu 0,119 kg. la gatelor, pentru economisirea F. NEDELCIU, D. BERARII
fost extrase în afara sarcinilor mina Uricani, ca urmare a unor portante sporuri în greutatea anima categoria 1-2 ani şi cu 0,091 kg. la cocsului. Drept urmare, în acest corespondai Ii
de producţie mai mult de 180.000 perfecţionări ale metodelor de lelor pe care le au în primire. categoria 2-3 ani. an consumul de cocs pe tona Realizări ale ceferiştilor din Alba lulia
Cele mai bune rezultate au fost ob de fontă a fost redus cu 27,86
tone cărbune, furnalele din Hu abatare, cît şi unor măsuri or -SEU kg., ceea ce a făcut ca la pre
ţinute de îngrijitorii Octavian Cioca,
nedoara şi Călan au primit cu ganizatorice, au crescut mult vi T iîf i © a m e ra i! Ion Goman şi Morar Dumitru. Ani
circa 26.000 tone mai mult me tezele de avansare în abataje şi malele îngrijite de ei cresc lunar în ţul de cost să se înregistreze Colectivul dc muncitori, tehnicieni tii, au răspuns cu însufleţire chemă
tal în minereurile de fier decît în galerii, ceea ce i-a ajutat pe secţie savafă. greutate cu circa 15-20 kg. mai mult economii de peste 5 milioane lei. şi ingineri dc la secţia L 11 (3.F.R. rii oţciarilor hunedoreni dc a co
decît prevede sarcina de plan. [ din Alba lulia, în. frunte cu comuniş- lecta şi trimite oţelăriiior cît mai mult
era planificat, unităţile siderur mineri să îndeplinească planul La laminorul de 650 mm. al C. S. fier vechi. In decursul acestui an, ce
Hunedoara funcţionează în prezent
gice din regiune au produs pes anual de producţie cu 40 de zile
mai devreme.
te plan zeci de mii de tone de
(Continuare în pag. 3-a)
cursuri de calificare în meseriile de Bi rodnic, perspective minunate feriştii secţiei L 11 din Alba lulia au
electricieni şi lăcătuşi. In curînd se colectat şi expediat cetăţii oţelului pes
8 Intr-o scrisoare trimisă redacţiei noastre, conducerea vor deschide cursuri de calificare în Istoria celor patruzeci de gos ciţiva ani. S-a pornit astfel o gospodăriilor agricole colective te 517 tone de fier vechi.
I. G. O. Deva anunţă îndeplinirea planului anual in ziua de toate specialităţile existente în secţie. podării colective din raionul însufleţită întrecere... (în materiale, manoperă, munci
80 noiembrie a. c. Acest rezultat se datoreşte muncii entuzias In acelaşi timp peste 30 de muncitori Sebeş a început să fie scrisă patriotice şi altele). Dar cele 29 Frumoase rezultate a obţinut acest
te desfăşurate de întregul colectiv al I. G. O. Deva în cele 11 urmează cursurile şcolii medii serale cu aproape unsprezece ani în Cîîeva cuvinte despre autocamioane, numeroase tocă harnic colectiv şi în privinţa altor ac
luni care au trecut. sau îşi completează studiile a 7 clase milioane tori, mori cu ciocane, motoare ţiuni în cadrul cărora s-au prestat
elementare. Cei care nu sînt cuprinşi urmă. La început au fost doar 16.500 ore de muncă patriotică.
® O altă scrisoare trimisă de corespondentul nostru Chiru- în formele amintite, urmează cursuri „Valoarea averii obşteşti de electrice, motopompe etc. pro
ţă Filaret anunţă de asemenea că I. G. O. Sebeş a îndeplinit le de învăţărnînt politic, universitatea cîteva. Ele s-au înjghebat fa în ţinută de membrii gospodăriilor prietate obştească a colectivelor In ce priveşte întreţinerea căii fe
planul anual in ziua de 1 decembrie a. c. La obţinerea aces muncitorească, sau cursurile de limba agricole colective din raionul din raionul Sebeş nu pot fi eva rate, în urma măsurării cu căruciorul,
tui succes şi-au adus un aport deosebit sectoarele construcţii rusă din cadrul clubului „Siderurgis- demnul partidului. Astăzi, nu a celor 127 km. de linie ce revin sec
şi întreţinerea locuinţelor naţionalizate. Bine au muncit echi mărul lor a crescut, ajungînd la Consfătuirea luate şi ele tot în milioane ?i ţiei, 121 km. au fost calificaţi foarte
pele de zidari conduse de comuniştii Nicolae David şi T. Lorenz tul“ din Hunedoara. colectiviştilor fruntaşi Milioane de Iei ascund în spatele buni iar 6 km. buni. (Balificativelc sa
precum şi echipa de zugravi-vopsitori condusă de Arpad 40. Fiecare nouă mare familie, tisfăcător şi nesatisfăcător au fost
Mansch. A. IFRIM din raionul Sebeş lor produsele agroalimentare va complet eliminate.
a pornit hotărîtă să-şi ajungă şi
Delegaţi Ia consfătuirea corespondent lorificate la stat pe baza contrac- PETRU TOMA
chiar să-şi depăşească pe veci
A. DAVID corespondent
nul care i-a luat-o înainte cu
pe ţara a coleci!oiştilor Sebeş a crescut de la 17.000.000 (Continuare in pag. °-a)
lei, cît a fost în 1959, la
43.000.000 lei în 1961. La sfîr-
şitul acestui an, 12 G.A.C., p rin
tre care cele din satele Gîrbo-
va, Apoldul de Sus, Miercurea,
Ungurei, Daia, Clinic, Pianul do
Jos, Apoldul de Jos etc., au de
venit milionare“.
In decurs de doi ani, cu două 307.000 lei economii r-» i-* r-» /t *
zeci şi şase de milioane lei a
crescut valoarea averii obşteşti prin aplicarea inovaţiilor rea a încă 3 blocuri care vor li 1
a colectiviştilor. Pentru a jus date in curind în folosinţă.
tifica această adăugire de mi De la începutul , anului . şi pînă
lioane este nevoie să concreti în prezent, cabinetul tehnic de la E. D. POPA
zezi ce se ascunde în spatele fabrica chimică din Orăştie a pri
lor. Şi nu-i deloc lipsit de im mit din partea secţiei a I-a un corespondent
portanţă faptul că în aceşti doi număr de 13 propuneri de ino
GHEORGHE CRĂCIUN BIMEL MATEI IOAN ROMAN ZSOK LADISLAU ani, au consimţit şă-şi unească vaţii. Ele au . şi fost, aplicate în Biblfofecă comunală
Este unul din cei mai tineri Din satul Pianul de Jos, ra Se numără printre cei mai Este preşedintele gospodăriei pămînturile, păşind pe drumul procesul de producţie,' aducîrid :eco-
preşedinţi de gospodărie co ionul Sebeş, este un colectivist harnici membri ai gospodăriei colective „Petofi Şandor“ din belşugului, încă 7.910 familii de nomii antecalculate în -valoare, de, La Oimpa a luat fiinţă, o nouă
lectivă din raionul Sebeş. îm harnic şi priceput. Pentru agricole colective din Sintan- oraşul Deva. Priceput gospo ţărani întovărăşiţi şi cu gospo 307.000 lei. bibliotecă comunală, dotată cu
preună cu consiliul de con meritele sale el a fost de drei. Prezent la toate munci dar şi bun organizator al pro dării individuale cu o suprafaţă peste 1.200 volume. De curînd, fon
ducere al G.A.C. a reuşit să multe ori reales în funcţia le ce se efectuează în gospo ducţiei, el şi-a adus din plin de 26.235. ha. teren agricol. Nu i Printre cei mai activi inovatori dul de cărţi al acestei biblioteci a
ridice unitatea din care face de preşedinte al gospodăriei. dărie, el a reuşit ca an de an contribuţia la întărirea eco- întîlniin pe comunistul Ştefan Sze- fost îmbogăţit cu alte 183 cărţi,
parte în rîndul gospodăriilor Din iniţiativa lui, anul acesta nomico-organizatorică a gos lipsit de im portanţă nici fap ghedy şi Ioan Gherman. în valoare de 1.600 lei. Pînă în
la Pianul de Jos s-a desţele să se numere printre fruntaşii podăriei agricole colective, la prezent, bibliotecara Ferchezău Au
colective milionare. Iubit şi nit suprafaţa de 2 hectare de sporirea avuţiei obşteşti a tul că in aceşti doi ani numă Noi blocuri în folosinţă rica a înscris 170 de cititori.
apreciat de colectiviştii din pe care s-au obţinut peste colectivei. Pentru meritele
Girbova, a fost ales să par 30.000 leg. cartofi timpurii la acesteia. rul bovinelor a crescut de la R. BÂLŞAN
ticipe la consfătuirea pe ţară sale el a fost recent ales să
hectar. 1.103 la 6.025, al vacilor de la p corespondent
a colectiviştilor fruntaşi. participe la consfătuirea pe
te de la 359 la 2.679, al porci Constructorii din*L,upeni af.u f pre- Economiile elevilor
ţară a colectiviştilor fruntaşi. dat zilele trecute încă 2 blocuri
nelor de la 483 la 3.632, folosin- La şcoala de 7 ani din
du-se pentru procurarea acesto cu cîte 2b apartamente. Noii loca 'Apoldul de Jos, din 326 elevi,
ra, numai credite acordate de tari sînt mulţumiţi de calitatea lu- 318 au economii la C.E.C.
stat în valoare de peste 7 milioa ¦crărilor. ;> Numeroşi depunători au fost ^
ne lei. In aceste zile, constructorii din- atraşi in ultima vreme şi la ^
Semnificativ este şi faptul că şcolile elementare din Singă- -j
numai în 1961 s-au ridicat con Ltipeni lucrează intens la termina- Un şi 'Ludoş. 3
strucţii în valoare de peste
8.000. 000 lei din care 3.100.000
lei bani din credite şi 6.900.000
lei din contribuţia proprie a j '—t'—luj uJ jtuJ w/wJ<*mjWJ bJWu/ wJu/ l / uJ WtVu,fuj
