Page 23 - 1961-12

N r 91B2
Timpul de execuţie
al construcţiilor, cît mai scurt!
Luptînd pentru traducerea în zînd membrii comitetului pe ce­
viaţă a sarcinilor trasate de
Congresul al III-lea al Partidu­ le mai importante obiective şi
lui Muncitoresc Romîn, munci­ şantiere, asigură îndrumarea şi
torii, inginerii şi tehnicienii în ­ coordonarea întregii activităţi
treprinderii de construcţii side­
rurgice Hunedoara obţin zi de politice şi economice. Membrii
zi noi şi însemnate realizări. In
acest an, au fost terminate şi comitetului, controlînd în mod
date în exploatare unele obiec­
tive industriale şi social-cultu- practic activitatea şantierelor
rale ca: bateria a iV-a de cocs, de care răspund, iau măsurile
imediate care se cer în vede­
bateria I-a de semicocs Călan,
peste 22.891 m.p. suprafaţă lo­ rea întăririi muncii de partid în
cuibilă şi alte 130 obiective de cadrul organizaţiilor de bază,
îmbinării mai temeinice a mun­
mai mică importanţă. cii politice cu cea economică etc.
La marile obiective care Un lucru îmbucurător, care
revin ca sarcină constructo­ trebuie subliniat, este că rînclu-
rilor hunedoreni, ca noile linii rile organizaţiilor noastre de
de laminoare, noua secţie de
furnale s-au obţinut unele bază s-au întărit prin primirea
în partid de noi membri şi can­
realizări. Măsurile luate de că­
didaţi de partid. Respectînd cu
tre comitetul de partid şi de că­ stricteţe indicaţiile celui de-al
III-lea Congres al P.M.R., am ve­
tre organizaţiile de bază, care
gheat în permanenţă la îmbună­
au desfăşurat o muncă susţi­ tăţirea compoziţiei sociale a or­
nută de îndrumare şi control ganizaţiilor de partid. Astăzi ne
putem mîndri că în organizaţiile
atit asupra conducerii întreprin­
de partid din I.C.S.H. 83,54 la
derii cit şi asupra şantierelor, sută din totalul membrilor şi
candidaţilor de partid sint mun­
au contribuit din plin la acea­ citori direct productivi.
sta. Organizaţiile de partid au de­
venit mai mature în conducerea
Organele tehnice din ca'drul cu competenţă a problemelor
întreprinderii noastre, sub con­
ducerea şi îndrumarea organi­ producţiei. Ele analizează cu
zaţiilor de partid, s-au străduit
şi au aplicat anul acesta în con­ răspundere activitatea conduce­
diţii mai bune experienţa pe ca­
re au acumulat-o în construcţia rilor tehnico-administrative ale
agregatelor industriale. Mijloa­ şantierelor. Analiza lunară fă­
cele de producţie afectate între­ cută la şantierul montaj-insta-
prinderii noastre au fost folosite laţii II asupra stadiului lucră­
în mod mai just, forţele de mun­
că au fost mai bine utilizate. rilor pe loturi şi luarea măsuri­
Comitetul de partid se preo­ lor corespunzătoare, a dus la
cupă în permanenţă de reali­ îmbunătăţirea stilului de muncă
zarea şi depăşirea planului, de a conducerii administrative a
scurtarea timpului de execuţie loturilor şi şantierului, la înde­
al obiectivelor industriale şi plinirea ritmică a planului de
construcţiilor social-culturale,
punîndu-se în acelaşi timp un producţie. Rezultate bune au
accent deosebit pe îm bunătăţi­ fost obţinute de asemenea şi pe
rea continuă a calităţii lucră­ şantierele: construcţii II, elec­
rilor.
trotehnic şi construcţii I.
In acest scop a fost analizată La realizarea construcţiilor
activitatea conducerii întreprin­
derii în ceea ce priveşte aplica­ unor noi obiective industriale
rea măsurilor tehnico-organiza- concură mai multe şantiere.
torice, stadiul în care se află Pentru îmbunătăţirea colaboră­
lucrările de la laminorul de 450
mm., problema transporturilor rii între aceste şantiere comite­
etc. In urma acestora, s-au or­ tul de partid a ţinut şi ţine pe­
ganizat şedinţe operative pe
şantiere şi loturi, în care s-a riodic şedinţe comune la care
analizat stadiul de îndeplinire a
planului, ce trebuie făcut pen­ iau parte birourile organizaţii­
tru ca să se scurteze durata de lor de bază, conducerile şantie­
execuţie a lucrărilor, cauzele u-
nor lipsuri etc. Prin măsurile relor şi inginerul şef coordona­
luate s-a reuşit ca procesul de tor. Asemenea şedinţe au avut
producţie să fie organizat şi loc la bateria a IV-a de cocs, la
condus mai operativ, să se cu­ secţia nouă de furnale, la noile
noască îndeaproape producţia linii de laminoare. Cunoscînd
zilnică şi săptămînală. Defalca-
rea planurilor operative pînă la stadiul lucrărilor, cit şi greută­
maiştri a făcut ca sarcinile de ţile, s-au putut lua măsuri pen­
plan să fie cunoscute din vre­
me în amănunţime. Acest lucru tru îmbunătăţirea colaborării
a dus la o mai bună aprovizio­ între şantiere. Tinindu-se de a-
nare şi o mai judicioasă organi­
zare a punctelor de lucru. Tinîn- semenea seama de posibilităţile
du-se seama de rezultatele obţi­ de lucru ale fiecărei unităţi,
nute în urma acestei practici, s-au întocmit apoi grafice a-
conferinţa Comitetului de partid
de la I.C.S.H. a subliniat în ho- mănunţite, urmărindu-se mai
tărîrea adoptată necesitatea îndeaproape stadiul lucrărilor.
continuării defalcării operative
a planului rde producţie pînă la Creşterea simţului de răspun­
şefii de brigăzi, echipe şi om. dere al comuniştilor, iniţiative­
Comitetul de pârtiei, reparti- le lor pătrunse de spirit parti­
nic, mobilizează masa de m unci­
tori, ingineri şi tehnicieni din
întreprinderea noastră la fapte
şi propuneri îndrăzneţe. Iniţia­
tiva colectivului şantierului
montaj-instalaţii II, de a rea­
liza planul săptămînal în 5 zile,
şi aceea a şantierului construc­
ţii II, de a realiza planul lunar
de producţie cu 2 zile mai de­
vreme, au avut un puternic ecou
în masa de muncitori de la ce­
lelalte şantiere, care se strădu­
iesc zi de zi să se situeze la înăl­
ţimea sarcinilor. Numele comu­
niştilor Stoian Ioan, Nazarin
S p e c t a c o l p e n tru m in e ri
Duminică după-amiază membrii cer­ zentată drama în 3 acte „Oameni care
cului de artă dramatică a 0asei raio- fac“ dc Alexandru Voitin.
nale dc cultură „Mihail Eminescu“ din
Brad au fost oaspeţii minerilor şi a ce­ Spectacolitl artiştilor amatori s-a bu­
lorlalţi oameni ai muncii din satul curat dc aprecieri calde din partea ce­
Zdrapţi. Gu acest prilej în sala cămi­ lor cca. 300 spectatori prezenţi în şală­
nului cultural din Zdrapţi a fost pre-
ii. POPA
corespondent
m -—...... — -------
IN SLUJBA
»/—»/—<i—>r~~'/—>i—>r
(_ Directorul Spitalului Iul dispunea de o sin­ Numai în acest an, .j
L unificat din Deva po- gură autosalvarc, so­
L vestea pe un ton pon­ licitată în întreg fostul autosalvărilc au con- -j
ţi- derat, nu lipsit însă judeţ Hunedoara.
L dc o justificată mîn- iribuit la ajutorarea a j
^ drie: Azi, în schimb, com­
plexul spitalicesc din 4.400 bolnavi, iar prin 3
Deva, cuprinde 10 sec­
ţii şi 3 servicii, fără avioanele sanitare s-au 3
a pune Ia socoteală
cele 13 servicii ale rezolvat 800 cazuri dc ^
policlinicii, cele 7 cir­
L — Faţă dc trecut, cumscripţii sanitare, îmbolnăviri de urgen- •)
t putem spune că în din raza oraşului, şi
L anii regimului demo- cele 3 puncte sanitare ţă şi s-au transportat j
^ crat-popular am făcut existente. Numărul ca­
L paşi uriaşi, ca de la drelor care veghează 963 kg. sînge, plasmă ]
L moarte la viaţă. Pla- la sănătatea oamenilor
[• ga trecutului, ca să muncii se ridică în şi medicamente.
L vorbesc în termeni prezent la 72 cadre cu
(_ medicali, extirpată, a pregătire superioară Au apus timpurile 4
(. dus la însănătoşirea (medici), 170 cu pre­
L vieţii prezentului. Iată, gătire medie şi 80 cu cînd oamenii muncii .
r spre confirmarea aces­ pregătire elementară.
ta tor afirmaţii, doar cî- Anual se cheltuiesc
(. teva cifre. In trecut, pentru nevoile spita­ trebuiau să se înglo- ^
t nu se putea vorbi dc lului circa 12.000.000
L un spital modern pro- lei, din care aproape deze în datorii pentru ^
^ priu-zis în Deva, cel 2.000.000 Ici pentru
L existent cuprinzînd medicamente. Spitalul a putea intra în vreun j
l doar două secţii: in- este înzestrat cu apa­
^ terne şi chirurgie, în rate şi aparaturi mo­ spital în caz dc im- 1
[. care bolnavul ajungea derne. Pentru cazurile
l cu mari cheltuieli. de urgenţă sînt puse la bolnăvire, unde de 3
dispoziţia celor sufe­ cele mai multe ori 3
r rinzi 9 autosalvărl şi
4 avioane sanitare. nici nu erau primiţi din }
L Acest spital era de-
lipsă de locuri. Azi, 3
cînd în regimul de- 3
mocrat-popular totul
este pus iu slujba 43
omului, asistenţa me- )
dicală în întreaga 3
ţară este gratuită şi
asigurată prin cadrele
medico-sanltare care j
stau la dispoziţia ce- 3
ţ servit de doi medici lor suferinzi, prin me- >j
dicamentcle şi tot
Lr. vsi alţi doi medici con-
^ sultan bolnavii în unl-
complexul terapeutic 3
(. ca circumscripţie sa- existent, la nivelul
L nitară existentă în medicinii moderne.
L oraş. In plus, spiţa-
I. S. 3
-./ «__I \~ J __! i_ J» >—>>—I \~Jx.
JV-f wJ \*dVra/ v*/ i«Ui —!v
'Arnold, NăstaseNicolae, Roşianu
Ştefan, Diaconescu Constantin,
Ciorogar Alexandru etc., frun­
taşi în întrecerea socialistă, sint
bine cunoscute şi se bucură de
aprecierea tuturor tovarăşilor
din întreprinderea noastră.
Avînd în centrul preocupări­
lor sale problema îndeplinirii şi
depăşirii sarcinilor de plan, co­
mitetul de partid îndrumă în
permanenţă conducerea admi­
nistrativă în introducerea şi
extinderea tehnicii noi, în apli­
carea celor mai avansate metode
de muncă, în mărirea gradului
de mecanizare a lucrărilor. A-
plicîndu-se unele metode înain­
tate de lucru, turnul de ră ­
cire de la furnalul nr. 7, s-a
putut turna cu cofraj glisant
acţionat de pompe pneumatice
în numai 2 săptămîni, faţă de
aproximativ 3 luni cît ar fi du­
ra t dacă s-ar fi folosit metode­
le obişnuite. Practicînd tra n ­
sportul betonului cu ajutorul
pompelor pneumatice, folosite
pe şantierele de construcţii II,
construcţii I, construcţii IV, se
obţine o reducere însemnată a
forţei de muncă, şi se realizează
betoane de calitate superioară,
la un preţ de cost scăzut. In pre­
zent ne străduim să găsim re­
zolvarea transportului mecani­
zat al betonului, încărcarea şi
descărcarea automată a cimen­
tului în vrac cît şi mecanizarea
tencuielilor la construcţii de lo­
cuinţe.
Ne preocupăm de asemenea să
valorificăm mai bine balastul
din albia Cernei şi a Streiului,
folosind-o în loc de piatră con-
casată, să înlocuim piatra de ca­
rieră cu zgură etc. care contri­
buie direct la realizarea ritmi­
că a planului de producţie şi
aduc însemnate economii.
Cu toate că am obţinut unele
succese, trebuie să arătăm că
mai avem încă multe probleme
de rezolvat. Ritmul de construc­
ţie al unor obiective industriale,
a unor noi apartamente etc. es­
te încă nesatisfăcător. Mai avem
unele lucrări al căror termen de
executare a fost depăşit. Trebuie
să ne mobilizăm mai mult for­
ţele ca odată lucrul început să-l
ducem pină la capăt. Trebuie de
asemena să ne sporim eforturi­
le pentru a ne îndeplini în în­
tregime în acest an sarcinile ce
le avem în vederea construcţiei
unor noi locuinţe. Mult mai mul­
tă atenţie trebuie să acordăm
calităţii lucrărilor.
In anul ce vine avem de con­
struit noi obiective industriale
şi social-culturale. Colectivului
întreprinderii noastre ii revine
sarcina de a lua de pe acum
cele mai hotărîte măsuri pentru
a se asigura îndeplinirea întoc­
mai a prevederilor planului de
producţie. In centrul atenţiei
noastre trebuie să stea mai ales
ca un obiectiv central în mun­
ca ce o desfăşurăm — scurtarea
termenului de execuţie a fiecă­
rui obiectiv industrial, a fiecă­
rei construcţii social-culturale,
nescăpînd însă nici un moment
din vedere problema calităţii lu­
crărilor efectuate.
CORNEL COVALIOV
secretar al Comitetului de partid
I.C.S.H.
(Urmare din pag. l-a)
Să fa cem p a şi şi m a i m a riPentru anul viitor oamenii
muncii din regiunea noastră au
de îndeplinii sarcini sporite fa­
ţă de anul 1961. Astfel va tre­
pe dr umul t ehni ci i î n a i n t a t ebui extras cu 10,3 la sută mai
mult cărbune, cu 21 la sută mai
multe minereuri de fier, vor
trebui produse cu 18,4 Ia sută
mai multă fentă, cu 36 la sută
mai mult oţel cu 43 la sută mai
multe laminate finite, etc. Aces­
te cifre vor ii realizat« pe de o
parte prin introducerea în pro­
ducţie a noi obiective industria­
le (un furnal şi noi linii de la­
minoare la Hunedoara, noi aba­
taje la unităţile miniere ş.a.) iar
pe de alta, pe baza sporirii pro­
ductivităţii. E de la sine înţeies
că e necesar ca nivelul tehnic
al producţiei să fie şi mai ridi­
cat, procesul tehnologie din fie
care întreprindere să cunoască
noi îmbunătăţiri. 3)e altfel, în
3 şedinţa de lucru a activului Co­
1 mitetului regional de partid Hu«
nedoara din 28 noiembrie a.e. au
fost examinate principalele pro
bleme care trebuie să stea în a-
tenţia organelor şi organizaţiilor
dc partid, a conducerilor între­
prinderilor şi instituţiilor etc.,
pentru realizarea integrală a
planului pe anul 1962. Cu acest
prilej s-au scos în evidenţă o
seamă de rezerve interne nefo­
losite, multe posibilităţi de ri­
dicare a nivelului tehnic al pro­
ducţiei. In Valea Jiului şi în ge­
neral în industria extractivă din
regiune, consumul de lemn de
mină este încă ridicat. Aceasta
în mare parte datorită faptului
că s-au folosit prea puţin înlo­
cuitorii lemnului. E necesar deci
să se studieze posibilităţile pen­
tru introducerea a noi metode de
exploatare, cu un consum spe­
cific de lemn mai mic decît cel
cerut de actualele metode. Po­
sibilităţi există în acest sens şi
faptele ne-o dovedesc: noile
metode de exploatare folosite la I. M. Teliuc şi I. M. Ghelar, tre ­ tiere şi unităţile de construcţii, natului siderurgic din Hunedoa­
DRUMUL’ SOCIALISMULUI
Masini-unelte de înaltă
productivitate, la nivelul
tehnicii mondiale
(Urmare din pag. I-a)
In vederea realizării planului
de producţie la toţi indicii, pla­
nul de măsuri tehnico-organiza-
toric prevede: trecerea execu­
tării unor piese care în prezent
se execută pe maşina de rabo-
ta t şi frezat portală, pe maşina
de broşat verticală : trecerea a
27 repere ce se execută pe
strunguri paralele, pe strunguri
cu program ; dotarea maşinii de
rectificat batiuri cu dispozitive
pentru rectificarea consolei de
la maşinile de frezat universale
şi verticale; mărirea magaziei
de semifabricate şi produse fi­
nite : dotarea secţiei cu elec­
trocare pentru transportul piese­
lor interoperaţii ; înlocuirea
operaţiei de răzuit manual la
cinci repere de la maşina de
ascuţit scule, cu operaţia de
rectificat pe maşina de rectifi­
cat ghidaje etc.
Participanţii la discuţii, prin­
tre care se numără tov. Gheor-
ghe Miercureanu, strungar, Iosif
Mareş, rectificator, Vasile Voi-
nea, maistru, Crăciun Herlea,
conducătorul brigăzii de produc­
ţie de la montaj general, şi-au
exprimat convingerea că sarci­
nile de plan, deşi aproape s-au
dublat faţă de acest an, sint
pe deplin realizabile, an,gaj indu­ mis, la 0,0!.
se să muncească cu ardoare pen­
tru a da patriei masini-unelte
cu caracteristici tehnico-econo-
mice la nivelul tehnicii mondiale
şi la un preţ de cost tot mai
scăzut. Ei au făcut totodată im­
portante propuneri pentru îm­
Trasatorul Sabin Suciu din secţia Ill-a mecanică a Atelie­
relor R.M.R. Simeria este fruntaş in producţie. El depăşeşte
zilnic norma în medie cu 28 la sută.
In fotografie: Comunistul Sabin Suciu executind trasarea
unei piese. ¦
I. M. Gheîar au făcut ca numai
în acest an să se economisească
mai mult de 4.000 m.c. lemn de
mină.
Tot pentru reducerea consu­
mului de lemn de mină e nece­
sar să fie revăzute şi perfecţio­
nate unele monografii de arm a­
re. De asemenea e necesară o mai
atentă urmărire a execuţiei o-
peraţiunilor de armare, pentru
a nu fi nevoie de un volum ri­
dicat de lucrări de întreţinere
şi deci de un consum suplimen­
tar de lemn.
Cît priveşte folosirea înlocui­
torilor lemnului în susţinerea
lucrărilor miniere, aceasta ră-
îîne şi pe mai departe una din
principalele sarcini. Numai că e
nevoie să se insiste mai mult
asupra calităţii armăturilor me­
talice şi a prefabricatelor din
beton, precum şi asupra condi­
ţiilor de folosire a lor. E nevoie
de o susţinere raţională, econo­
mică.
Dar metodele noi de exploa­
tare, care vor fi aplicate în mi­
nerit, trebuie să asigure şi o pro­
ductivitate ridicată. Cu alte cu­
vinte, pentru pregătirea lor să
nu se consume mult timp, să nu
reclame un volum ridicat de
muncă şi materiale. Din acest
punct de vedere nici metodele
folosite la Ghelar nu satisfac
încă exigenţele. Rămîne desi­
gur ca ele să fie îmbunătăţite,
obiectiv care de altfel face p a r­ fost cazuri cînd maşinile de
te din planul de măsuri al co­
lectivului acestei întreprinderi.
In industria extractivă şi în
special la E. M. Barza, E. M. Cer-
tej, E. M. Zlatna, E. M. Deva,
bunătăţirea planului de măsuri
tehnico-organizatoric.
in numele conducerii uzinei,
tov. ing. Nicolae Mareea, direc­
tor tehnic, a felicitat colectivul
secţiei pentru succesele obţinute
în acest an şi l-a asigurat că îi
vor fi create ţoale condiţiile
pentru îndeplinirea sarcinilor
sporite ce-i revin pentru 1962.
Angajamentele luate, propu­
nerile făcute, condiţiile care-i
vor fi create încă de pe acum
colectivului acestei secţii, îi va
da posibilitatea să îndeplinească
şi să depăşească cu mult pre­
vederile planului de stat pe
anul 1962.
©e la su b re d a c p a n o a s iră
v o lu n t a r ă clin C ă la n
Au redus r e b u t u l sub
cifra admisă
Antrenaţi în întrecerea pe
profesii, muncitorii de la sorti­
mentul piese mecanice, secţia
turnătoria veche, au obţinut în
cursul lunii noiembrie frumoase
rezultate. Re iîngă faptul că
planul de producţie pe această
lună a fost îndeplinit în propor­
ţie de 100,13 la sută, rebutul a
scăzut de la 2,27, cît este ad­
S-au evidenţiat în mod deo­
sebit echipele de turnători con­
duse de comuniştii Voşoş Ştefan
şi Stempel Adolî, care printr-o
bună organizare a muncii, îngri­
jirea modelelor, atenţia cu care
buie făcut mai mult pentru me­
canizarea în mai mare măsură
a lucrărilor de tăiere, încărcare
şi transport. In raportul pre­
zentat Ia cel de-al 111-lea Con­
gres al P.M.R. tovarăşul Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej spunea : „O
atenţie deosebită va trebui acor­
dată mecanizării lucrărilor gre­
le din industria minieră...“ Ori
în această direcţie în cursul a-
nului 1961 s-a făcut mai puţin
decît se putea face. In special
maşinile de încărcat sînt puţin
folosite, la fel havezele. Şi nu
pentru că ele n-ar da randa­
mentele dorite, ci din comodita­
tea unor cadre tehnice. La E.M.
Barza de pildă, s-a reuşit în li­
nele cazuri (ca şi la E. M. De­
va, de altfel) să se obţină vite­
ze de avansare foarte mari (în
jurul a 200 ra.l. pe lună) toc­
mai datorită folosirii maşinilor
dc încărcat. Dar tot la E. M.
Barza ca şi la E. M. Petrila, au
încărcat au fost folosite sub c a ­
pacitatea lor. Aceasta pe de o
parte pentru că nu au fost crea­
te condiţii optime de folosire a
maşinilor, iar pe de alta pentru
că minerii n-au fost ajutaţî să
înveţe să folosească raţional ma­
şinile.
In mod asemănător se prezin­
tă situaţia şi cu utilizarea ha-
vezelor în Valea Jiului. Experien­
ţa bună în această di­
recţie la mina Lupeni (la unele
sectoare) ar putea fi folosită şi
de alte exploatări carbonifere.
O atenţie deosebită trebuie să
acorde mecanizării lucrărilor
grele şi întreprinderile fores­
RöRQS5szsronö2s®yCTfn.z
In sectorul de timpurie al U.M Cucjir, comunistul Nic'lac
Albu este socotit ca unul dintre cei mai buni muiu.lori FA
depăşeşte lunar planul in medie cu 20 la sută.
au lucrat la formare şi datorită
respectării procesului tehnolo­
gic, au lucrat cu zero rebut şi
şi-au îndeplinit planul de pro­
ducţie pe echipe. Tot cu zero
rebut a lucrat şi echipa condusă
de tov. Kojan Ludovic de la
sortimentul postamente-băi, de-
păşindu-şi. în acelaşi timp pla­
nul de producţie.
V. TĂTAR UŞ
controlor tehnic de calitate tori activi ai bibliotecii din n u ­
Tof mai mulfi tineri
la acîiviîăfife culturale
Nu de mult, in şedinţa plenară
lărgită a organizaţiei U.T.M. de
la secţia furnale, s-a analizat
activitatea culturală a tineri­
lor şi preocuparea comitetului
U.T.M. pentru îmbunătăţirea
muncii cultural-educative.
Atit din referat, cît şi din
discuţiile purtate, a reieşit că
utemiştii secţiei işi aduc apor­
tul la desfăşurarea unei activi­
tăţi culturale care să vină in
sprijinul producţiei. Cu toate
acestea au existat şi o seamă de
lipsuri pentru remedierea cărora
plenara lărgită a votat o hotă-
rire care cuprinde măsurile con­
crete ce trebuie să Ic ia comi­
tetul pentru îmbunătăţirea ac­
tivităţii cultural-educative. Aces­
te măsuri au şi început să fie
traduse in viaţă. Astfel, brigada
artistică de agitaţie, reorgani-
P R IM E L E S U C C E S E
Deşi uniţi de numai cîteva
luni in marea familie a colec­
tiviştilor ţăranii muncitori din
satul Strci-Săcel sînt puşi pe
fapte mari. Hotărîrea tuturora
este să tacă din tînăra gospo­
dărie o unitate puternică, în­
floritoare. Succesele de pînă
acum o dovedesc cu prisosinţă.
Primele măsuri stabilite în adu­
narea generală de constituire au
şi fost înfăptuite. Pînă în urmă
cu citeva săptămîni, a fost sc-
în special cele ale T.R.C.H. Se
folosesc încă puţin macaralele,
tractoarele, funicularele pentru
mecanizarea operaţiunilor de ri­
dicat şi transportat. Volumul de
muncă manual în construcţii es­
te prea ridicat în raport cu po­
sibilităţile tehnice existente. Şi
la fel în industria forestieră din
regiunea noastră.
Rezerve serioase în ce pri­
veşte perfecţionarea tehnică a
producţiei există şi în siderur­
gie. La furnale există posibili­
tatea să se insufle aer cald Ia o
temperatură mai ridicată. Nu­
mai cu o lună şi ceva în urmă
la furnalul nr. 1 din Călan s-a
reuşit acest lucru, cu rezultate
foarte bune. Zilele trecute, cu
prilejul dezbaterii cifrelor de
plan pe anul 1962, s-au angajat
să mărească tem peratura aeru­
lui cald introdus în furnale şi
furnaliştii din Hunedoara.
Viteza de laminare la lami-
noarele bluming şi de 650 mm.
poate încă să crească — fapt
confirmat de însăşi realizările
anului în curs ; la oţelării există
posibilitatea, prin respectarea
întocmai a procesului termic,
prin supraîncărcarea cuptoare­
lor şi prin alte metode, să creas­
că indicii de utilizare. Dar, re­
petăm, e nevoie de preocupare
în acest sens.
Un loc de seamă în activita­
tea unităţilor economice trebuie
să-l aibă preocuparea pentru fa ­
bricarea de produse Ia nivelul
tehnic şi economic cerut de in­
dustria noastră socialistă.
Colectivele oţelăriilor Combi­
pag-. 8
zată de curind, pregăteşte sub
conducerea responsabilului loan
Rusu două spectacole. Primul
va fi prezentat la 23 decembrie,
iar cel de-al doilea la revelio­
nul ce se va organiza pentru ti­
neretul din Călan. Textele sint
lucrate de cei 5 membri ai co­
lectivului de creaţie al cărui
responsabil este Ioan Tătaru.
Atragerea tinerilor la concursul
„Iubiţi carteatl a contribuit atit
la creşterea numărului de citi­
dul utemiştiior cit şi la antre­
narea lor pentru a-şi face bi­
blioteci personale.
M. SEM CIUC
maistru furnalist
O nouă promoţie
de macaragii
In urmă cu citeva zile, în faţa
comisiei de examinare s-au pre­
zentat cei care de Ia începutul
anului au învăţat să minuiască
manetele macaralelor în cadrul
cursului organizat de conduce­
rea uzinei „Victoria“ Călan. La
examenul teoretic, Ia proba
practică şi la examenul de au­
torizare, peste 20 de cursanţi au
obţinut calificative foarte bune.
Dintre aceştia s-au remarcat
îndeosebi tinerii Vasile ' Cuzic,
Gheorghe Cîmpeanu şi alţii.
I. CRAŞCA
şef dc schimb — montaj
mânată cu grîu întreaga supra­
faţa planificată şi s-au executat
arăturile adinei de toamnă.
Concomitent, ci au executat
pi in muncii patriotică lucrări de
reparaţie la căminul cultural şi
Ia şcoala din localitate. La exe­
cutarea acestor lucrări au mun­
cit cu tragere de inimă toţi. dar
mai ales Todosoi Şinca, Ionel
Maier şi Aioise Perja.
N1COLAE OPRIŞOR
corespondent
ra trebuie să studieze posibili­
tăţile pentru asimilarea unor
noi mărci de «ţel. E necesar ca
oţelurile pentru ţevi, osii de va­
goane, rulmenţi etc. să fie de
bună calitate,, cu caracteristici
tehnice ridicare. Şi pentru a
ceasta e nevoie înainte de toate
să fie respectat întocmai proce­
sul tehnologic stabilit. Reco­
mandarea aceasta se referă de
altfel şi la turnătoria de lin-
gotiere de la Călan, bineînţeles
la specificul ei.
Sarcinile de plan pentru anul
viitor, după cum s-a mai ară­
tat, sint sporite faţă de cele ale
anului în curs. Cu prilejul dez­
baterii acestor sarcini, oamenii
muncii s-au arătat hotărîţi să le
ducă în med exemplar la înde­
plinire. Desigur, faptul este cît
se poate de îmbucurător şi dove­
deşte înainte de toate încrederea
maselor în partid, ataşamentul
lor faţă de regimul de democra­
ţie populară. E necesar însă ca
elanul muncitorilor să fie însoţit
şi de noi perfecţionări tehnice
ale procesului de producţie. In
acest fel munca va fi mai rod­
nică, mai uşoară, iar produsele
mai durabile, mai frumoase.
Organelor şi organizaţiilor de
partid le revine sarcina să con­
ducă organizat şi competent ac­
tivitatea colectivelor tehnico-in-
ginereşti din întreprinderi şi să
o dirijeze înspre rezolvarea celor
mai importante probleme ale
producţiei. Activitatea comisii­
lor de tehnică nouă trebuie im­
pulsionată, pusă în slujba noilor
sarcini, ridicate de nivelul c i- »
frelor de plan sporite pentru
anul 1962.
In anul în curs au fost obţi­
nute realizări frumoase pe tă-
rîmul introducerii şi extinderii
perfecţionărilor tehnice în pro­
ducţie, dar au existat şi lipsuri ;
să facem în anul 1962 paşi şi
mai mari pe drumul tehnicii
înaintate şi eforturile ne vor fi
răsplătite de realizări deosebite.