Page 28 - 1961-12
P. 28
pag. 4 !uactsxaa tf»acwj*aa^T«wraira.wg»^ DRUMUL SOCIALISMULUI waşuguaaagaâfaajaag^^ Nr. 216?
Darea de seamă cu o perseverenţă neobosită pentru soluţio ţcsxxtasfRR•ir7?>rsm^^.-rrwKt!iMsxzx\«m ereTagR^juncEas^ w^iagwiwwfak l^ Bawiail
narea paşnică a problemelor internaţionale.
irezentată de tovarăşul Politica ei externă îmbină fermitatea faţă de a unirii şi concentrării eforturilor tuturor for firmă justeţea politicii externe a ţărilor la săvîrşirii construcţiei socialiste o constituie
9 uneltirile cercurilor agresive imperialiste cu ţelor păcii p entru, zădărnicirea uneltirilor gărului socialist. In calitate de membru al ridicarea neîncetată a rolului conducător al
supleţea şi elasticitatea în căutarea şi va comunităţii frăţeşti a statelor socialiste, ţara partidului în toate domeniile activităţii eco
Gheorghe Gheorghiu-Dej lorificarea oricăror posibilităţi de destindere agresive ale cercurilor imperialiste. noastră'va, urma .şi pe viitor, neabătut, ace nomice, politice şi social-culturale. Aşa cum
a încordării internaţionale, de atragere a noi Există o cale sigură pentru a se pune ca eaşi politică de. apărare a păcii, şi, în strînsă s-a subliniat la Congresul al IlI-lea al parti
(Urmare din pag. 3-a) şi noi state şi categorii sociale pe poziţiile dului, este necesar să se acorde şi de acum
păcii. Această politică leninistă, dinamică şi păt în mod radical pericolului de război,, în unire cu toate forţele mondiale ale păcii, va înainte principala atenţie întăririi neîncetate
Lichidarea totală a rămăşiţelor robiei colo realistă, de largă perspectivă, determină con milita pentru zădărnicirea uneltirilor agre a partidului, a rîndurilor sale, aplicării cu
niale este o necesitate obiectivă dictată de tinue deplasări in opinia publică mondială, cordării şi suspiciunii; lichidarea a înseşi sive imperialiste, sprijinind orice iniţiativă consecvenţă a principiilor şi normelor leni
însuşi mersul istoriei;, totodată aceasta va contribuie in mod hotăritor la izolarea cres- mijloacelor de purtare a războiului. înfăptu niste în viaţa de partid, a principiului con
avea ca urmare înlăturarea sursei perma clndă a promotorilor politicii de război, la irea dezarmării generale şi totale. Congresul ducerii colective în toate organele de partid,
nente de primejdii pentru pacea generală pe creşterea şi unirea tot mai strînsă a forţe al XXn-lea al P.C.U.S. a ridicat şi mai sus constructivă şi sporindu-şi propria contribu atragerii şi mai active a membrilor de partid
care o reprezintă războaiele purtate de „civi lor păcii. steagul luptei pentru dezarmare. înscriind ţie la rezolvarea paşnică a problemelor liti la dezbaterea principalelor probleme ale po
lizatorii“ colonialişti ca şi folosirea privilegi această cerinţă majoră a popoarelor ca obiec gioase. Republica Populară Romină va de liticii partidului. Să întărim neîncetat disci
ilor coloniale pentru instalarea de baze mi Politica de pace a Uniunii Sovietice şi a tiv programatic al Partidului Comunist al pune şi pe . viitor eforturi pentru extinderea plina in partid, fermitatea şi combativitatea
litare şi pentru atragerea noilor state în celorlalte state socialiste şi-a găsit expresia Uniunii Sovietice şi reafirmînd hotărîrea relaţiilor paşnice şi a schimburilor economice în lupta pentru aplicarea politicii partidu
cursa înarmărilor. Pornind de la interesele în eforturile lor susţinute pentru înlăturarea şi culturale cu toate statele, pentru dezvol lui, unitatea şi coeziunea întregului partid
popoarelor încă subjugate cit şi ale întăririi rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial U.R.S.S. de’a depune în continuare toate efor-~ tarea relaţiilor de bună vecinătate şi a co în jurul Comitetului Central.
securităţii internaţionale, U.R.S.S. a prezen prin încheierea grabnică a Tratatului de pace
ta t la Organizaţia Naţiunilor Unite cunoscuta cu Germania şi normalizarea, pe această bază, turile pentru eliberarea omenirii de povara laborării internaţionale, pentru promovarea Organele şi organizaţiile de partid au da
propunere ca anul 1962 să devină anul lichi a situaţiei Berlinului occidental. Aceasta este perseverentă a principiilor coexistenţei paş toria să desfăşoare o şi mai intensă muncă
dării definitive a colonialismului pe întreaga o problemă vitală pentru asigurarea păcii în cursei înarmărilor şi de pericolele legate de nice şi statornicirea unei păci trainice în politico-organizatorică în mase, să întărească
noastră planetă, propunere sprijinită de ţă Europa şi în lume. A minimaliza primejdia lume. neîncetat legăturile partidului cu clasa mun
rile socialiste, precum şi de numeroase state pe care o reprezintă imperialismul agresiv aceasta. • citoare, cu ţărănimea, cu intelectualitatea,-
nesocialiste. vest-german pentru pace în Europa, aşa cum care urmează cu dragoste şi încredere parti
încearcă să facă unii oameni politici din Oc Popoarele iubitoare de pace, cercuri din dul nostru, înfăptuiesc cu hotărîre politica saU
Cu o forţă irezistibilă creşte valul luptei cident, ar însemna a desconsidera învăţă
popoarelor pentru dobîndirea dreptului de mintele Istoriei şi interesele vitale ale popoa cele mai largi ale opiniei .publice care urmă Trebuie să' atragem în şl mal mare măsură
a-şi hotărî singure soarta, pentru consolida relor, care în decursul unei singure genera masele populare la rezolvarea treburilor de
rea şi dezvoltarea independenţei recent cuce ţii au îndurat de două ori grele suferinţe din resc cu îngrijorare creşterea stocurilor de Tovarăşi, stat, preocupîndu-ne de continua sporire ă
rite. In desfăşurarea cu succes a acestei lupte vina militarismului german. arme nimicitoare sprijină poziţia Uniunii So rolului organizaţiilor obşteşti în viaţa socia’ă,
sînt de o uriaşă însemnătate existenţa siste şi perfecţionarea conducerii şi planificării
mului mondial socialist, ajutorul frăţesc al Astăzi nu este pentru nimeni un secret că vietice,' subliniată şi la actuala sesiune a' Programul P.C.U.S. reprezintă pentru po economiei, a formelor şi metodelor de muncă
ţărilor socialiste, în care popoarele coloniale, Bundeswehrul german a fost reînviat, că în O.N.U.', de a fi gata să semneze imediat un porul nostru întruchiparea propriului său vi ale aparatului de stat.
ca şi popoarele care au scuturat jugul impe mina foştilor generali ai lui Hitler — autori acord de dezarmare generală, acceptînd pro itor luminos, el răsună pentru oamenii mun
rialist au cei mai sinceri şi mai de nădejde ai cunoscutelor planuri de cotropire a Eu punerile puterilor occidentale cu privire la cii din ţa ra noastră ca o chemare la munca Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a acordat
prieteni. , ropei — care proferează făţiş ameninţări re control, dacă şi acestea acceptă programul şi luptă pentru desăvirşirea construcţiei so o atenţie deosebită activităţii ideologice,
vanşarde la adresa unor state vecine, sînt dezarmării generale. Hotărîrea guvernului cialiste şi crearea condiţiilor de trecere tre p muncii pentru făurirea şi dezvoltarea con
Un exemplu elocvent îl oferă în aceas puse arme dintre cele mai moderne. Intere sovietic privind reluarea tratativelor de la tată la construirea comunismului în Repu ştiinţei omului nou. constructor al comunis
tă privinţă Cuba revoluţionară; în ciu sele tuturor popoarelor, inclusiv ale poporu Geneva în problema încetării experienţelor blica Populară Romînă. mului. Invăţind din experienţa P.C.U.S., va
da tuturor acţiunilor agresive întreprinse lui german, cer să se pună capăt reînarmării atomice militare precum şi noile propuneri Studierea documentelor Congresului al trebui să îmbunătăţim neîncetat activitatea
de cercurile imperialiste din S. U. A. militariştilor vest-germani, să se lichideze fo în acest domeniu, reflectă dorinţa Uniunii So XXH-lea al P.C.U.S. de către toţi membrii ideologică, al cărei rol sporeşte pe măsura
— de la război economic şi încercări de carul de război din R. F. Germană. vietice de a nu precupeţi nici un efort pen partidului şi de către oamenii muncii se va clesăvîrşirii construcţiei socialiste in ţara
izolare politică, pînă la organizarea in tru a apropia ziua în care arma nucleară va face în strînsă legătură eu sarcinile puse de noastră. Organizaţiile şi organele de partid
vaziei armate — eroicul popor cuban se Tocmai de aceea ţările socialiste cheamă înceta să mai. ameninţe omenirea. au datoria de a munci pentru ridicarea ne
dovedeşte de neînfrînt, ţinînd sus steagul puterile occidentale la încheierea Tratatului Este semnificativă adoptarea recentă de că partid în actuala etapă a construcţiei socia contenită a nivelului politic-ideologic al
libertăţii. In faţa agresorilor, Cuba nu este de pace german şi transformarea Berlinul oc liste în ţara noastră, cu sarcinile de perspec membrilor lor, în primul rînd al cadrelor de
singură; în lupta dreaptă pe care o duce, ea cidental într-un oraş liber, demilitarizat, cu tre Adunarea Generală a O.N.U. a unei De tivă ale dezvoltării ţării noastre, cu sarcinile partid, pentru a asigura însuşirea cit mai
găseşte sprijin în rîndul unor puternice forţe cele mai largi garanţii internaţionale. In ve claraţii cu privire la interzicerea folosirii generale ale mişcării comuniste şi muncito temeinică a învăţăturii marxist-leniniste, in
internaţionale, în frunte cu lagărul socialist. derea soluţionării de comun acord a acestei armei nucleare. La acest succes al forţelor strînsă legătură cu sarcinile practice ale con
O efervescenţă fără precedent a cuprins con importante probleme internaţionale, Uniunea păcii s-a ajuns în urma voturilor ţărilor so reşti internaţionale. strucţiei socialiste.
tinentul Americii Latine, popoarele latino- Sovietică şi celelalte ţări socialiste au propus cialiste, ale noilor state independente şi ale Principalele învăţăminte ale construcţiei
americane se ridică cu hotărîre la luptă pen în repetate rînduri puterilor occidentale să la unui număr de alte state; în schimb hotărî Este necesar să desfăşurăm o activitate
tru apărarea independenţei, pentru democra loc la masa tratativelor. Acest spirit con rea n-a obţinut sprijinul marilor puteri occi socialiste şi comuniste subliniate de Congres perseverentă în domeniul formării conştiinţei
ţie şi progres. structiv şi-a găsit o nouă expresie în faptul dentale. Oglindind schimbările care se produc evidenţiază justeţea liniei politice a partidu socialiste a oamenilor muncii, dezvoltînd în
că guvernul sovietic, pronunţîndu-se cu toată azi în lume, votul de la O.N.U. a făcut toto şi mai mare măsură activitatea politieo-edu-
Congresul al XXn-lea a acordat o Uriaşă fermitatea pentru soluţionarea rapidă a pro dată să apară în adevărata lor lumină pozi lui trasată de Congresul al IlI-lea al P.M.R., cativă în mase, cuprinzînd în sfera ei cele
atenţie luptei pentru pace. EI a reafirmat te blemei germane, a declarat că nu insistă In ţiile diferitelor state faţă de o problemă vi al cărei obiectiv fundamental este dezvolta mai largi pături ale populaţiei, acordind o
zele Congresului al XX-lea al P.C.U.S. şi ale mod neapărat asupra termenului de 31 de tală pentru omenire, care frăm întă atît de rea bazei tehnico-materiale a socialismului, deosebită atenţie tineretului de la oraşe şi
Consfătuirilor din 1957 şi 1960 cu privire la cembrie pentru semnarea tratatului, dacă mult popoarele. creşterea accelerată a forţelor de producţie sate. In centrul acestei activităţi trebuie să
posibilitatea reală a preîntîmpinării unui nou puterile occidentale se vor arăta dispuse să ale ţării, încheierea procesului de făurire a stea cultivarea dragostei şi respectului fală
război mondial, subliniind cu o nouă forţă în colaboreze la reglementarea acestei probleme. Un rol important în însănătoşirea întregii relaţiilor de producţie socialiste în întreaga de muncă şi îndatoririle sociale, faţă de bu
semnătatea principiului leninist al coexisten Considerăm justă şi sprijinim întrutotul situaţii internaţionale îl poate avea crearea nurile obşteşti, înrădăcinarea normelor şi
tei paşnice, ca principiu de bază, cu caracter această poziţie. Ceea ce interesează în p ri unor zone fără arma atomică. Ideea creării economie. principiilor socialiste de convieţuire în socie
permanent, al politicii externe a statului so mul rînd este nu data, deşi fireşte rezolva unor asemenea zone, ca o contribuţie la în Intrăm în al treilea an al planului de 6 ani tate. înfăptuind cu perseverenţă principiul
vietic pentru întreaga epocă istorică a trece rea problemei Berlinului nu va putea fi ter tărirea păcii generale prinde rădăcini tot mai conducerii de partid a activităţii ideologice
rii omenirii de Ia capitalism Ia socialism. giversată la infinit, ci rezolvarea efectivă a largi în viaţa internaţională; aceasta o arată cu un bogat bilanţ dc realizări în dezvol şi culturale, trebuie să veghem şi pe vii
'Aceste idei exercită o imensă influenţă mobi problemei, în interesul întăririi păcii pe con între altele rezoluţia adoptata recent la tarea economiei naţionale, rod al vastei ac tor ca această activitate să fie pătrunsă de
lizatoare asupra tuturor popoarelor. tinentul nostru şi în lume. O. N.U. cu privire la transformarea Africii în- tivităţi creatoare desfăşurate de oamenii partinitate, de intransigenţă faţă de orice
tr-o zonă denuclearizată. Iată încă o confir influenţă a ideologiei burgheze, în vederea
Imperialismul a generat în viaţa interna In această ordine de Idei este pozitiv fap mare a oportunităţii şi caracterului actual al muncii sub conducerea partidului. triumfului deplin al ideologiei socialiste.
ţională relaţii întemeiate pe forţă, pe dictat tul că în unele declaraţii recente preşedintele propunerilor guvernului romîn cu privire Ia Planul de stat pe 1962 prevede sarcini deo
şi pe agresiune, de pe urma cărora omenirea S.U.A., J. Kennedy, se referă la necesitatea dezvoltarea unor relaţii de bună vecinătate în Fidelitatea nestrămutată a partidului nos
a avut de îndurat suferinţe incalculabile. A Balcani şi crearea unei zone denuclearizate sebit de importante pentru creşterea in ritm tru faţă do-învăţătura marxist-leninistă, uni
obţine ca în raporturile dintre state să tri tratativelor pentru examinarea problemelor în sud-estul Europei. Cercurile conducătoare rapid a industriei, pentru sporirea producţiei tatea şi coeziunea sa de monolit, experienţa
umfe principiile noi promovate de socialism, care provoacă încordare între state, inclusiv din Grecia şi Turcia, urmînd linia politică a industriale şi agricole, ridicarea bunăstării bogată pe care a dobîndit-o, devotamentul şi
principiile păcii şi egalităţii în drepturi, ale a problemei Germaniei şi Berlinului occi Blocului agresiv N.A.T.O., resping propune abnegaţia cadrelor şi membrilor de partid,
respectului faţă de independenţa şi suverani dental. materiale a celor ce muncesc. încrederea nemărginită cu care partidul este
tatea tuturor ţărilor — iată un obiectiv "care rile constructive ale ţărilor socialiste, menite In prezent are loc în întreaga ţară dezba urmat de poporul muncitor reprezintă che
însufleţeşte pe fiecare om cinstit, iubitor de Dacă puterile occidentale s-ar situa In pro să consolideze pacea în Balcani. In ce ne pri zăşia îndeplinirii sarcinilor măreţe ale desă
pace, din orice parte a lumii. blema tratativelor pe o poziţie care să por veşte, convinşi de marea însemnătate a aces terea prevederilor planului pe 1962. Sarcina vârşirii construcţiei socialiste în Republica
nească-nu de la pi'emizâ’''îM6hţiherii rămăşi tor propuneri pentru popoarele ţărilor balca principală care stă în faţa organelor şi or Populară Romînă.
In legătură cu aceasta apar limpede ce im ţelor.celui de-al doilea -război mondial şi a nice şi pentru pace în Europa, ne vom con ganizaţiilor de partid, a organizaţiilor sin
portanţă excepţională prezintă pentru desti actualei situaţii anormale din Berlinul Occi dicale şi de U.T.M., a conducerilor ministere învăţămintele pe care le tragem' 'din lucră
nele popoarelor existenţa sistemului mondial dental. ci de Ia necesitatea înlăturării foca tinua cu perseverenţă eforturile în această di lor şi întreprinderilor este de a asigura rea rile de însemnătate istorică ale Congresului
socialist, ce mare fericire este pentru întrea rului de război din R.F.G. şi reglementării recţie. lizarea şi depăşirea planului pe 1961, creind al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniu
ga omenire că forţele socialismului precum problemei germane in conformitate cu in te condiţiile pentru îndeplinirea ritmică şi la nii Sovietice însufleţesc întregul nostru partid
pănesc tot mai mult asupra celor ale impe resele tuturor statelor iubitoare de pace, Promovînd cu consecvenţă o politică de toţi indicii a planului de stat pe 1962.
rialismului. In epoca noastră forţele care aceasta ar fi numai spre binele păcii în Eu- coexistenţă paşnică, statele socialiste apre în lupta pentru a asigura deplina victorie a
stau de strajă păcii dispun de mijloace p u ripa şi în lumea întreagă. Poporul nostru este conştient că realizarea
ternice pentru a-i împiedica pe imperialişti ciază cu luciditate situaţia internaţională şi, planului de G ani va deschide în faţa sa noi socialismului în ţara noastră, a contribui in
să dezlănţuie un' război mondial. Creşterea şi Opinia publică internaţională este însă pe conştiente de răspunderea ce le revine faţă orizonturi luminoase, va crea condiţiile pen
întărirea continuă a socialismului înseamnă drept cuvînt neliniştită de faptul că guver dfe soarta popoarelor lor şi de interesele păcii tru o şi mai puternică înflorire a patriei so tot mai mare măsură la întărirea lagărului
întărirea forţelor păcii. nanţii R.F.G., în frunte cu Adenauer, răs în lume, iau măsurile necesare pentru întări cialiste. Pe baza indicaţiilor Congresului al
pund poziţiei rezonabile a statelor socialiste rea capacităţii lor.de apărare,.ca...răspuns.!a IlI-lea al P.M.R., care a stabilit liniile direc- socialist, la izbinda forţelor păcii şi socialis
La Congres a apărut din nou, cu o mare prin acţiuni tinzînd în mod deliberat Ia per pregătirile agresive ale puterilor imperialiste. toave ale dezvoltării ţării noastre în perspec
claritate, rolul U.R.S.S. ca principală forţă a petuarea situaţiei primejdioase create în cen Cercurile cele mai largi ale opiniei publice tivă se elaborează în prezent programul de mului în liunea întreagă.
apărării păcii.- Uniunea Sovietică militează trul Europei. s-au putut convinge din experienţa întregii dezvoltare a economiei naţionale pînă în 1980.
perioade postbelice că Uniunea Sovietică, state Obiectivul fundamental al acestui program
In actualele condiţii, cîn’d datorită existen va fi crearea'bazei tehnico-materiale necesare
ţei armei termonucleare un nou război ar trecerii treptate la construirea comunismului,
aduce omenirii distrugeri incalculabile, nu asigurarea unui avint uriaş al forţelor de pro
există obligaţie mai imperioasă decît aceea ducţie pe baza continuării industrializării so
cialiste, acordîndu-se neabătut prioritate in
le socialiste şi-au pus întotdeauna forţa în dustriei grele şi îndeosebi construcţiilor de
slujba apărării păcii, a înfrînării cercurilor maşini, dezvoltarea multilaterală a agricultu
agresive imperialiste, a preîntîmpinării unui rii socialiste, — în vederea obţinerii unui bel
război mondial distrugător.
şug de bunuri.
Credincioşi misiunii lor istorice, comuniş Muncind cu entuziasm şi abnegaţie pentru
tii ţin ferm în miinile lor steagul păcii, unind dezvoltarea Republicii Populare Romîne, bucu-
în jurul lor mase mereu mai largi în lupta rîndu-se de ajutorul frăţesc al Uniunii Sovie
pentru zădărnicirea uneltirilor agresive ale tice, de avantajele colaborării şi intr-ajuto
cercurilor imperialiste, pentru salvgardarea rării dintre toate ţările lagărului socialist, po
păcii. Cu prilejul Congresului al XXII-lea ai porul nostru îşi va transforma patria într-o
P. C.U.S., partidele comuniste şi muncitoreşti perioadă istorică scurtă intr-o ţară avansată
şi-au exprimat din nou hotărîrea de a păşi din punct de vedere al producţiei şi consu
mai departe pe calea luptei pentru apărarea mului pe locuitor, va păşi în comunism, mai
păcii, potrivit intereselor fundamentale ale mult sau mai puţin în acelaşi, timp cu toate
tuturor popoarelor, ale întregii umanităţi. popoarele marii comunităţi socialiste.
Evoluţia evenimentelor internaţionale con Condiţia de bază a înfăptuirii sarcinilor de-
TEL
Sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. Demonstraţii studenţeşti In Kaîanga; Conlinuă lupfele înfre forjele
MOSCOVA 7 (Agerpres). — putăţii în Sovietul Uniunii şi în în capitala Venezuelei 9 DECEMBRIE 1961
TASS transmite :
Sovietul Naţionalităţilor au con CARACAS 7 (Agerpres). — O, N. U. şi trupele de mercenari Programul I : 6,10 „Cintec şi scrie“, etapa a iV-a ; 19,05 Scri
Joi, în a doua zi a lucrărilor tinuat să discute în şedinţe, se voie bună“, program de muzică sori din ţa r ă ; 20,30 Ce e nou
parate planul de dezvoltare, a Corespondentul din Caracas al agen LEOPOLDVILLE 7 (Agerpres), Lupte serioase s-au dat joi în uşoară; 7,15 Melodii populare în librării.
celei de-a şaptea sesiuni a So economiei naţionale şi bugetul ţiei Renter anunţă că la 0 decembrie, După o noapte in care tirul diferite puncte ale oraşului. în- romîneşti interpretate la vioară
de stat al U.R.S.S. pe’ 1962. în capitala Venezuelei, au continuat de mortiere şi mitraliere nu a registrindu-se zeci de morţi şi de Ştefan Stroie; 8,00 Din pre Programul II : 12,15 Muzică
vietului Suprem al U.R.S.S. care demonstraţiile studenţeşti organizate în încetat, joi au continuat luptele numeroşi răniţi. Schimburi de sa de astăzi ; 9,00 Roza vintu- de estradă; 14,03 Muzică din
se desfăşoară la Kremlin, de între forţele O.N.U. şi trupele de focuri între trupele O. N. U. şi operete : 14,30 Melodii populare
mercenari din Katanga. „La ivi mercenari au avut loc şi ia rom îneşti; 17,30 Carnet de re
semn de protest împotriva măsurilor re rea zorilor, transmite corespon Manono în nordul Katangăi.
dentul agenţiei Reuter, nici o
Naţionalizarea unor societăţi străine în Irak presive ale poliţiei care a arestat mai parte nu deţinea controlul la Autorităţile O.N.U. au anun-
mulţi studenţi pentru că au organizat Elisabethville". ¦ţat că 350 de jandarmi katan-
ghezi au dezertat din cadrul
BAGDAD 7 (Agerpres). — In decurs de şase luni, pînă la o manifestaţie ostilă unui grup de şase După bombardarea aeropor rilo r; 11,03 Muzică uşoară; porter ; 19,30 Pc teme interna
turilor katangheze de la .Kol- unităţilor lui Chombe şi au ce 12,20 Album sportiv ; 12,30 Cin- ţionale ; 19,40 Estrada artistului
Postul de radio Bagdad a un an, aceste societăţi urmează senatori iiord-amcricâni. Potrivit agen wezi şi Jadotville, forţele O.N.U.
anunţat că guvernul irakian a să treacă în proprietatea statu ţiei, studenţii au incendiat mai multe şi-au asigurat supremaţia în rut protecţia O.N.U. tece de dragoste şi jocuri popu amator ; 21,30 Album artistic ;
ordonat naţionalizarea a 663 so lui irakian. Dintre societăţile automobile şi au manifestat în centrul aer. Avioanele de luptă ale for
oraşuiui. „In repetate rînduri — trans- ţelor O.N.U. au bombardat un „Centrul comercial al Elisa- lare rom îneşti; 15,45 Actuali 23,15—0,55 Muzică de dans.
depozit de muniţii al mercena
cietăţi străine care se ocupau cu naţionalizate un număr, de . 42 j mite agenţia — s-au auzit focuri de rilor situat în'apropiere de Eli bethville-ului, transmite cores tatea literară în ziarele şi re Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 :
importarea 'de produse alimen !armă“; sabethville. Totodată, avioane de vistele noastre; 16,15 Vorbeşte 7.00 ; 10,00 ; li,00 : 13,00 ; 15,00;
tare şi bunuri <Je larg consum. aparţineau unor cetăţeni transport aduc în permanentă pondentul agenţiei Reuter, este Moscova ; 17,50 Ştiinţa în slujba 17,00; 19,00; 22,00; 23,52-23,55
tanici. bri Pînă în prezent au fost arestaţi pes Întăriri şi provizii pentru tru păcii: Din realizările ştiinţei
pele O.N.U. pustiu. Pe străzi circulă doar sovietice; 18,00 Program muzi (programul I) ; 12,00 ; 14,00 ;'
te 50 de studenfi. cal pentru fruntaşi in producţie 16.00 ; 18,00 ; 20,00 ; 23,00 (pro
vehicule militare, multe dintre gramul II).
Dezbaterile din Comitetul Politie
ele camuflate cu crengi de co
al Adunării Generale a O. N. U. din industrie şi agricultură ;
pac, şi ambulanţe sanitare cu
refuză cu încăpăţînare. să ţină sirenele urlînd“. 18,30 Concursul „Cine ştie, ne
seama de aceste propuneri logi
NEW YORK 7 (Agerpres)'. — ce care, printre altele fie spus, de delegaţia sovietică. Era cu —@—
pornesc de la ţara care a des ceririi Cosmosului de către om,
La 6 decembrie Comitetul Po chis omului pentru prima oară deschisă dc Uniunea Sovietică, Giieva cocioabe de la periferia unui mare oraş francez în care trăiesc Vreme în curs de răcire, cu cerul N. FRADKIN : Din istoria
litic al Adunării Generale a calea spre Cosmos. Semnifica care a trimis in Cosmos pe Iuri în cea mai cumplită mizerie 60 de familii de algerieni, la fel ca majori variabil mai noros ziua. Vor cădea hărţii — Pagini clin istoria des
O.N.U. a continuat discutarea tivă din acest punct de vedere Gagarin . şi Gherman Titov, a tatea celor 450.000 de algerieni stabiliţi în Franţa. precipitaţii sub formă de ploaie iar coperirilor geografice.
raportului Comitetului O.N.U. este cuvîntarea rostită la şedin spus printre altele delegatul în regiunea de munte lapoviţă şi nin
pentru folosirea spaţiului cosmic ţa din 6 decembrie de delegatul Cehoslovaciei, are o uriaşă im soare. Temperatura în scădere. Ziua AL. CAZABAN ; Deştept bă
în scopuri paşnice. Belgiei. Exprimîndu-şi speranţa portanţă pentru întreaga ome va fi cuprinsă între 1 şi 6 grade, iar iat — cuiegere de schite şi po
că U.R-.S.S. şi S.U.A.- vor putea nire. Activitatea eficientă a Co noaptea între 2 şi minus 2 grade. vestiri. Prefaţă de Georgeta Ho
In cursul discutării raportului ajunge la o înţelegere în cursul mitetului O.N.U. pentru folosi Vînt potrivit cu intensificări tempo rodincă.
se confirmă tot mai mult temei lucrărilor Comitetului pentru rea spaţiului cosmic In scopuri rare din nord-vest.
nicia poziţiei delegaţiei sovieti Cosmos, delegatul belgian a lă paşnice poate fi asigurată nu B. IORDAN ; Zile şi nopţi in
ce în ce priveşte componenţa sat însă să se înţeleagă clar că mai pe baza respectării princi PENTRU URMĂTOARELE furtună — voi. 1!!, roman. Co
Comitetului pentru folosirea este împotriva principiului una piului reprezentării egale şi pe TREI ZILE perta şi vigneteie dc I. Zarliu.
spaţiului cosmic in scopuri paş nimităţii în activitatea comite baza Înţelegerii.
nice şi principiile activităţii tului. Vreme relativ rece cu cerul noros N. MĂRGEANU: A treia
sale. După cum se ştie, dintre Acest lucru l-a subliniat şi de ziua şi cu înseninări noaptea. noapte fără lună — povestire.
cei 24 de membri ai acestui Co Reprezentanţii ţărilor socialis legatul R.S.S. Ucrainene. Ediţia a IH-a revăzută.1
mitet, 12 sînt reprezentanţi ai
ţărilor participante la blocurile te care au luat cuvîntul au spri In şedinţa din 6 decembrie a
militare occidentale. jinit cu hotărîre principiile ac Comitetului au mai luat cu
tivităţii Comitetului, elaborate vîntul reprezentanţii' Ungariei,
Cuvîntăriie, reprezentanţilor Albaniei, Suediei, Republicii
ţărilor participante la blocurile Sud-Africane şl Japoniei.
occidentale dovedesp insă că ei
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188;.189; 75. Taxa plătită î.n numerai conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tioarul: Intreorfnderea Poligrafică 1 Mai“ — Deva