Page 29 - 1961-12

Staţie C .P .RYR0IATAR1 DW TOATE ŢJţRILti, VNIŢI-VA! Guvernul R. P. R. a recunoscut
Anul XIII. Nr. 2164
I® SEff B /% Y ÎE ERI IE A 1 II IF R IE IL © R ® IE P IE J\ N
m i,6 lîsiicHHHB'ir'iEfls ş s î ; î. k k a y « 7 , K ? 3 7 i ? a H E s c ! i : c i R n « > > a r î B a a n n n n R r i i i s î î H n i J n R ’ S R î s n R i ^ i P . s r f z a r s a K i i ’ U K t â a n E K r i R î f n t r o i n i E a n « «>-.»
Păşim în 1962 cu entuziasm
<=$>O<g*>< $ > <?>- Q O < s $ > < &
şt» nV o~ t- aw n te
en cs. ru i. m ai mare
ficienţa a investiţiilor
Oarnenl! muncii din fabricile, uzine­ consumurilor specifice şi îmbunătăţirea cu însufleţire de harnicii lumi­
le şi minele regiunii noastre se pre­ calităţii construcţiilor.
zintă acum, ia siirşitul anului 19131 —
cel de-al doilea an al planului de fi
ani — cu succese tot mai însemnate
in muncă. Asemenea siderurgiştilor şi
minerilor care raportează depăşirea
planului cu zeci de inii de tone de ojel
şi cărbune, şi constructorii vin să ra­
porteze realizarea unor importante obiec­
tive industriale şi social-culturale. La
Hunedoara, Călan s-au ridicat îndrăz­
neţe construcţii, agregate moderne de
mare capacitate. Importante construcţii
industriale au fost realizate şi în Deva,
Zlatna, Gugir, Gurabarza şi în alte
părţi. A crescut în acest an volumul
construcţiilor social-culturale. In cele
10 luni care au trecut de la începutul
anului s-au dat în folosinţa oamenilor
muncii 2.200 apartamente, II cămine
culturale, Casa raională de cultură din
Sebeş, noile şcoli din Uricani, Petro­
şani, Lonea, Călan şi altele.
Sub îndrumarea permanentă a orga­
nizaţiilor de partid, oamenii muncii de
pe şantierele clin regiunea noastră au
manifestat un entuziasm tot mai mare
în lupta pentru traducerea în viaţă a
sarcinilor trasate de partid. Constructo­
r i marilor obi- Sive industriale ca şl
cii de pe şantierele de locuinţe, au
pornit o seamă de iniţiative valoroase.
Aşa de pildă, constructorii şantierului
nr. 2 montaj al I.G.S.H., au pornit ini­
ţiativa de a reni :::i planul săptămânal
iu 5 zile. Accaslă iniţiativă a avut un
larg răsunet in nudul constructorilor
de la l.G.S.ll., fiind îmbrăţişată şi de
alte şantiere.
Realizări imporlante au obţinut şi
constructorii de pe şantierul noii pre­
paraţii de cărbune din Goroeşti-Pctro-
şani. Aici a existat o preocupare per­
manentă pentru încadrarea lucrărilor in
prevederile de plan, pentru reducerea
4 nalizîndrezultatele
Zilele trecute colectivul secţiei
I-a de la Uzina chimică din
Orăştie a analizat rezultatele
obţinute in acest an cit şi ci­
frele de plan pe anul 1962. Re­
zultatele obţinute in anul 1961
sînt îmbucurătoare. Planul pro­
ducţiei globale a fost realizat în
proporţie de 108,3 la sută, pro­
ductivitatea muncii a crescut cu
14,7 la sută, obţinîndu-se toto­
dată şi economii la preţul de
cost in valoare de 1.259.081 lei.
Printre cei care au luat cu-
vintul se numără şi comuniştii
Iosif Şuteu, Nicolae Ştire, Ioan
Curea si alţii. Aceştia au ară-
HUNEDOARA
Colectivul laminorului
de 860 mm. şi-a îndeplinit
pianul anual
Hărnicia colectivului laminorului de
630 mm. al G. S. Hunedoara este bine
cunoscută. De aici a pornit iniţiativa
scurtării duratei de laminare al fiecă­
rui blum cu 15 secunde, aici au fost
aplicate numeroase perfecţionări tehnice
ale procesului de producţie, ceea ce a
dus la folosirea mai deplină a lamino­
rului.
Drept urmare, sarcina stabilită de
plenara G. G. al P.M.R. din 31 octom­
brie—1 noiembrie 1960 privind creşte­
rea producţiei de laminate finite pline
a fost depăşită. Totodată s-a îmbună­
tăţit niult calitatea laminatelor, au fost
asimilate noi proiile, iar la preţul de
cost planificat, in 10 luni, s-a realizat
o economie de aproape 3.300.000 lei.
Aceste succese au fost încununate re­
cent de un altul : îndeplinirea înainte
de termen a planului de producţie pe
anul curent. Printre cei mai buni s-au
dovedit a fi tovarăşii Adrian l'iilop,
Alexandru Junic, Constantin Ştefan,
Alexandru Bunglu, Ioan Trifan, Ioan
Hă! itaui si aii ii.
SSrabătă 9 decembrie 1961
> 4$
La şirul faptelor bune obţinute de
constructori pot fi adăugate încă multe.
Ne aflăm în pragul unui nou an de
muncă — anul 1962. Noul an înseamnă
şi penfru colectivele şantierelor de con­
strucţii, ca şi pentru ceilalţi oameni ai
muncii, încă un pas spre înfăptuirea
sarcinilor prevăzute în Directivele Gon-
gresului al IlI-lea al P.M.R. Sînt sar­
cini sporite, la realizarea cărora se im­
pune luarea celor mai eficace măsuri
politice şi tehnice. Or, pentru acest
lucru este necesar să fie descoperite şi
folosite pe scară tot mai mare rezerve­
le interne din întreprinderi. Iată de ce
larga dezbatere a cifrelor de plan pe
anul 1962, care are loc în aceste zile
pe toate şantierele de construcţii, tre­
buie orientată înspre analiza profundă a
rezultatelor care au fost obţinute piuă
în prezent, a popularizării metodelor a-
vansate de muncă şi scoaterii cu curaj
la iveală a lipsurilor şi greutăţilor ce
s-au manifestat. Resurse în cadrul şan­
tierelor sînt încă multe. Recenta şedin­
ţa de lucru a activului Comitetului re­
gional de partid a scos în evidenţă a-
cest fapt.
In bună parfe, şantierele de construc­
ţii au căutat să scurteze termenele de
dare în folosinţă a obiectivelor. Această
strădanie a constructorilor s-a răsfrinl
în sporirea producţiei industriale. Re­
zultatele obţinute nu s-au ridicat însă la
nivelul cerinţelor şi a posibilităţilor e-
xîstente. In cadrul unor întreprinderi ea
l.G.S.ll., T.R.C.1I. şi T.G.M.M. Brad,
nu s-a pus accentul pe respectarea în­
tocmai a graficelor întocmite pentru
darea în folosinţă a obiectivelor. Mai
mult, la l.G.S.ll., unele lucrări sînt pri­
vite ca mărunte şi în consecinţă nu li
se acordă atenţia cuvenită. Din aceas­
tă cauză, o serie de lucrări ca estacada
((Eontlnuare In pag. 2-a)
tat că realizările puteau fi şi
mai mari dacă conducerea fa­
bricii s-ar fi îngrijit de o mai
bună aprovizionare cu materii
prime şi materiale cit şi mai
buna organizare şi desfăşurare a
procesului de producţie.
Propunerile făcute cit şi pla­
nul de măsuri tehnico-organiza-
torice adoptat în vederea înde­
plinirii sarcinilor pe 1962, sînt
menite să ducă la îmbunătă­
ţirea activităţii economice. Pen­
tru anul viitor, spre exemplu,
este deja contractată 95 la su­
tă din materia primă necesară.
Participanţii la această a-
dunare şi-au exprimat in mod
unanim hotărîrea de a depune
tot efortul pentru îndeplinirea
sarcinilor ce le revin din planul
de producţie pe anul 1962.
gf&a«t r m 0 sfătuirea pe ţară a ţăranilor
CORNEL ILIN
şef de brigadă la mina Uricani.
In primele 10 luni ale anului,
brigada sa a săpat peste plan
336 m.c. de galerie.
independenta statului Tanganica r—fi un taşă
in noaptea de 8 spre 9 $eil mbrie a fost proclamată inde­
4 pagini 20 bani pendenţa Tanganicăî. Cu acest prilej, preşedintele Consiliului Staţia C.F.R. Coşlariu
de Miniştri al R. P. Romîne, Ion Gheorghe Maurei1, a adresat a primit in trimestrul 11
primului ministru al Tanganicăi, Julius Nyerere, o telegramă a.c. diploma de staţie frun­
de felicitări. In telegramă se arată că guvernul Republicii Popu­ taşă pe Regionala C.F.R.
lare Romîne a liotărît să recunoască independenţa statului Cluj. Gheorghe Eugnariu,
Tanganica şi se exprimă convingerea că între Republica Popu­ Silviu Sărăcsăianu, llieTu-
lară Komînă şi Republica Tanganica se vor stabili relaţii de co­ dor — şefi de tură, Traicin
laborare spre binele ambelor popoare şi al păcii în lume. Secară, Dumitru Răciri —
operatori R.M., Gheorghe
Ciobotă, Mihai Grosu, Flo­
rin Bretoi — impiegaţi de
mişcare, ion Popa, Nicolae
Vasiu, Vasilc Goguţă — re­
vizori. de ace. Cornel Boan-
> -<$>• -tL > O •••$ că, Hulea Marian, Vasilc
Vintu — şefi de manevră,
Alexandru Mariş şi Loghin
Pătrănjan — magazioneri,
E ntuziasm ul sînt doar ciţiva din mem­
laminatorilor brii harnicului colectiv cc
deserveşte staţia C.F.R.
Sarcinile ele plan sporite pen­ Coşlariu. Pi se numără
tru anul 1962, au fost. primite printre aceia care au fost
mereu in fruntea întrece­
rii socialiste, contribuind
— alături de toţi lucrătorii
staţiei — la cucerirea di­
plomei de onoare. Acest
cJ i l M t U l â f i
nători (ic la laminorul de 650
mm. al C.S. Hunedoara. Cu pri­ succes a entuziasmat între­
lejul dezbaterii cifrelor de plan, gul colectiv, indemnîndu-l
schimbul condus de comunistul să lucreze şi în continuare
Alexandru Cira s-a angajat să cu aceeaşi hărnicie. Şi ia­
producă peste planul anului vii­ tă că după alte trei luni,
lor 10.000 tone laminate. colectivul acestei staţii a
avut o nouă satisfacţie. Bi­
A. IFRIM lanţul întrecerii socialiste
pe trimestrul III, recent
corespondent întocmit, arată că pentru
depăşirea sarcinilor de plan
Cuvîntul constructorilor Colectivul de turnători de la sortimentul vane băi al tur­ cu 7 la sută. pentru că sta­
nătoriei vechi de la uzina „Victoria“ Călan şi-a realizat planul ţia n-a avut nici. un acci­
m arilor furnale — anual de producţie încă din 20 noiembrie. La acest succes ă dent de cale şi de muncă,
1 adus o contribuţie însemnată şi echipa condusă de turnătorul pentru că sarcinile de tran­
Constructorii de pe şantierul I sport au fost realizate în
construcţii al I.C.S. Hunedoara, Radu şi Maria Mişcă, şefi de lot, "] Iulian Sirbu. cele mai bune condiţiuni
într-o adunare ţinută recent, au Aurica Năzdrăvan, Nicolae. Olăres- In foto : Echipa condusă de iulian Sirbu, după lucru. de siguranţă a circulaţiei,
dezbătut cu entuziasm cifrele de cu, zidari şamotori, Octavian Po- staţiei C.F.R. Coşlariu i sc
plan pentru anul 1962. Făcînd un pescu, Ioan Palea, maiştri, şi alţii. Jfl»îi decernează clin nou diplo­
scurt bilanţ al muncii desfăşurate s-au angajat să muncească în aşa j ma ele onoare fiind clasi­
în cursul celor 11 luni din anul fel îneît să scurteze durata lucră­ U N Îl ii l l IU ff ficată ca staţie de catego­
curent, ei au scos în evidentă lip­ rilor cu 15—25 zile. ria I-a, fruntaşă pe ţară.
surile ce s-au manifestat, venind Ceferiştii clin staţia Simeria-călători au raportat că în zi'ua
cu propuneri pentru remedierea Ier. Principalul angajament al con­ Mulţi dintre ceferiştii de
Adunarea a constituit de asemenea, structorilor de pe acest mare şan- ¦) de 30 noiembrie şi-au îndeplinit planul de producţie pe acest an aici, printre care şi cei a-
un bun prilej de popularizare a tier, luat în urma propunerilor par­ mintiţi. au fost premiali cu
experienţei pozitive şi a metodelor ticipanţilor la dezbateri, se referă la toţi indicii. Acest succes umple de mîndrie inimile tuturor cile 300 şi 700 lei. Suma
înaintate de muncă. la terminarea tuturor lucrărilor de premiilor, se ridică la cifra
construcţii în vederea punerii în muncitorncr din staţia noastră, care nu au precupeţit nici un de 95.000 lei.
In adunare s-a vorbit cu tnîn- funcţiune a furnalului nr. 7 — cel
drie despre lucrările de Ia bateria mai mare furnal din ţară — îna­ efort pentru obţinerea lui. Succesul muncii lor a
IV-a de cocs care au fost execu­ inte de termen. Angajamente fost sărbătorit cu entuzi­
tate intr-un timp record. Astiel, lu- asemănătoare au fost luate şi Merită a fi evidenţiaţi pentru contribuţia adusă la înde­ asm în ziua de 7 decem­
j- crările pentru încălzire au fost ter- brie, cînd întregul colectiv
[ minate în 60 de zile pe cînd la ceea ce priveşte terminarea ţ| plinirea sarcinilor anuale în 11 luni, tovarăşii Gheorghe Bră- a participat la întrunirea
alte baterii au durat 90 de zile, iar lucrărilor la C.T.E. III, de care tovărăşească organizată cu
lucrările de punere in funcţiune depinde intrarea în funcţiune a ghici, şef de tură, Petru Traşcă, şef de manevră, Ioan Popa, şef prilejul luminării diplomei.
a bateriei au fost gata în numai furnalului, executarea înainte de
8 zile în loc de 20—25 zile. De termen a lucrărilor, pentru darea de manevră-secţie şi alţii. ’ ’ IORDAN POPA Ceferiştii 'din Coşlariu,
asemenea, la lucrările de înzklire în exploatare a primei linii la noua -j muncesc cu hărnicie pen­
a bateriei a IV-a, s-a obţinut o fabrică de aglomerare şi a altor preşedintele comitetului sindicatului tru ca şi în 'ultimul tri­
productivitate medie cu 60—80 la lucrări cheie. Stafia C.F.R. Simeria—călători mestru al anului curent să
sută mai mare decît cea realizată se ridice la nivelul reali-,
la bateriile anterioare. La aceste — Dacă ne gîndim la faptul că ¦) Piantări ECONOMII DE COMBUSTIBIL zărilor din cele două tri­
lucrări s-au evidenţiat muncitorii noi am reuşi să terminăm unele Iu- j de puieţi
Ladislau Bogoş, Aurica Năzdră­ crări într-un timp record, cum Mecanicii Depoului de locomotive C.F.R. din mestre trecute şi chiar să
van, Mihai Echert, Dumitru Iile este executarea turnului de răcire Utemiştii. pio­ Teiuş au reuşit in luna noiembrie să facă o eco­
[ şi alţii, care au fost în permanenţă de la furnale în numai 14 zile în nierii şi. elevii nomie de 248,9 tone combustibil convenţional. le depăşească. Pe lunile oc­
în fruntea întrecerii socialiste. Ioc de 3-1 luni, spunea inginerul şcolii elementa­ Cu acestea, economiiJş realizate de mecanicii
Gheorghe Molrl, atunci putem să j re de 8 ani clin Depoului C.F.R. din Teiuş, de la începutul anu­ tombrie şi noiembrie, res­
Tot în acest an, harnicii con­ afirmăm, ele pe acum, că angaja- ] comuna Almaş lui şi pînă în prezent, se ridică la 3.136,7 tone
structori ai şantierului I con­ mentele noastre vor fi cu siguran­ Sălişte, raionul combustibil convenţional. pectând toţi indicii, el şi-
strucţii. au început lucrările la ţă îndeplinite. Ilia, însoţiţi de
noua secţie de furnale — obiectiv cadrele didacti­ ERNEST SVAIKOVSKY au depăşit planul produc­
de seamă al industriei noastre — ce, au prestat
luptind cu hotărîre pentru a tra­ zilele trecute a- corespondent ţiei globale cu 4 şi respec--
duce în viaţă sarcina de a asigura
punerea în funcţiune în 1962 a proximativ 120 tiv G la sută.
primului furnal de 1.000 m.c. Par­
ticipanţii la dezbateri au subliniat ore muncă pa­ GHEORGHE RUSU
faptul că deşi s-au întîmpinat unele
greutăţi, mai cu seamă provocate triotică. corespondent
de întîrzierea proiectelor de exe­
cuţie, totuşi, s-au obţinut realizări A. VOLUNGAN
care prezintă garanţia că cifrele
de plan pe anul 1962 vor fi înde- corespondent
plini te cu succes. De altfel, toii
cei care au luat cuvîntul, printre Spectacol în pregătire
care amintim pe tovarăşii ingi­
neri Alexandru Goter, Alexandru Formaţia teatrală de amatori a clubului LO.S. Hu­
In vederea îndeplinirii angaja­ nedoara pregăteşte piesa în 5 tablouri „Oamenii în­
mentelor luate, constructorii au ce­
rut conducerii şantierului să ia mă­ ving“ de Al. Voitin. In spectacol, a cărui regie o .sem­
suri din timp pentru a li se tri-
mite proiectele complete şi în ter- nează Ion Vâran, vor apare artiştii amatori Nina So-
menii! fixat, să asigure aprovizio- 1
narea cu materiale. De asemenea, 1 tir, Emil Pcrţa, Silviu Marinescu, .Mioriţa Raţiu, Ion
Baba şi alţii. i
Pianul iniţial la arăiuri,
ei au propus ca şefii de brigăzi, -j a fos# realizai Delesata
maiştrii, inginerii, să se ocupe mal ) Unităţile agricole socialiste 'de
pe raza oraşului regional Deva,
mult de introducerea tehnicii noi. au obţinut succese importante
în actuala campanie agricolă de
Entuziasmul cu care vorbitorii 1 toamnă. Cu ajutorul tractoare­ o o o o o o o o o < OOC
şi-au spus cuvîntul este o dova- ^ lor de la S.M.T. Orăştie, pînă în Valuri, de lumină sc vor re
dacă sarcinile de pian pe anul 19132, prezent au fost efectuate ară­
care stau în faţa constructorilor x O varsa peste sală. Undeva, ps
marilor furnale, vor fi îndeplinite nJj turi de toamnă pe 3.400 hec­ a la mijlocul ei, sau poate în-
înainte de termen. tare, îndeplinindu-se în acest 9 tr-una din loji. se va afla o
A
fel planul iniţial la arăturile de
R. BUDIN toamnă. ^ ţinură colectivistă. Ochii ei
o de un albastru senin, vor
1 t— / C__l u J i ...I 1-- 1 1—/ «.—t i—J V.- J \__/ I_}
/o\ privi cu emoţ*ie, s’i curiozitate
===St!lilili!llilllllllll|i : o în jur. Fata cu pletele brune.
o împletite în cozi bogate, fata
o
o cu obrajii nimeni, va fi una
o dintre cei mai tineri dele-
c0ţ gaţi la Consfătuirea pe ţară
2 a colectiviştilor. Deabia a im-
9 plinit 17 ani. Aceasta este
O delegata colectiviştilor din
O Miceşti, utemista M a r ia
a A v r a m. A fost aleasă ca
^ delegată de colectiviştii frun-
o taşi din raionul Alba. care
O s-au intilnit zilele trecute
O
intr-o fructuoasă consfătuire. MARIA AVRAM
o „In fiecare rod al gospo- care face şi ea parte. Şi va ^
o
0 dăriei noastre, o părticică avea ce spune: Colectiviştii <>
o aparţine şi acestei fete — din Miceşti au obţinut anul o
spunea comunistul Marin Sir­ acesta 1.450.000 lei venituri L
bu, propunînd-o pe Avram băneşti din vinzarea produ- g
6o Maria ca delegată la Con-
selor vegetale, clin care o o
0 colectivişti. Aşa cum se în- mare parte de la grădina de 0
o trece duminica la horă, aşa legume şi zarzavaturi¦ 0
^ se întrece şi in muncă sau
L acolo unde-i trimisă ca să Şi numai, sfiala ar împle- g
O lucreze“...
MARIN DOP NICOLAE JOSAN MARCU NICH1E dica-o pe Maria Avram să
jurnalist la furnalul nr. 6 al şeful unei brigăzi de mecanici O
C.S. Hunedoara. In primele 4 la Atelierele centrale Alba Iu- timpiar mecanic la secţia tim- vorbească chiar despre ea si j>
zile ale acestei luni, colectivul lia. Luna trecută, brigada sa a plărie a U.M. Cugir. El îşi de­ O Ea, delegata celor din Mi- c
din care face parte, şi-a de­ depăşit planul cu peste 35 la păşeşte cu regularitate noima OO ceşti., va putea vorbi la con­
păşit planul cu 12,7 la sulă. despre părinţii ei, care în o
sută. in medie cu 30 la sută. to
anul acesta au efectuat peste o
sfătuirea colectiviştilor pe 500 zile-muncă. o
o
ţară despre gospodăria 'din ROMI E US LAL o
6o
V/^•nr0V. V0. .,^0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ,- ^ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 9 0 0 0 0 0 0 C O O 9