Page 30 - 1961-12

pag. 2
Di;? activitatea organizaţiilor de partid
nvâţâmîntul de partid —
în centrul preocupărilor
Biroul organizaţiei de partid
din secţia turnătorie de fontă a
uzinei „Victoria“ Călan, acordă
toată atenţia desfăşurării în bu­
ne condiţiuni a învăţământului
de partid. El s-a ocupat cu gri­
jă de încadrarea membrilor şi
candidaţilor de partid la cercuri
şi cursuri, ţinînd cont de gradul
de pregătire al fiecăruia precum
şi de dorinţa lor de a studia.
La cercul de studiere a Stătu
tuluî P.M.R., au fost înscrişi 22
tovarăşi. Recent, în cadrul aces­
tui cerc a avut loc predarea vin cu regularitate la cursuri ş
lecţiei „îndatoririle şi drepturi­
le membrilor de partid“. Cursan­
ţii Viorel Vasiii, Irimie Ardelea­
na, Gheorglie Roşu, Nicolae Păs-
culescu, Lupu Viorel şi alţii, se
pregătesc cu sîrguinţă şi sînt pe ceilalţi oameni ai muncii să
stăpîni pe problemele ce se dez­ se înarmeze cu învăţătura mar-
bat. La lecţia „Statutul — lege xist-leninistă, să devină partici­
de bază a partidului“, ei au dat panţi activi la desăvîrşirea con
răspunsuri bune. In general, toţi strucţiei socialiste în ţara noas­
cursanţii depun interes pentru a tră.
se prezenta cît mai bine pregă­ Trebuie remarcat faptul că şi
tiţi. Au fost însă de data aceas­ comitetul de partid al uzinei
ta şi linii tovarăşi ca Gheorghe „Victoria“ din Călan se ocupă
Vrabie şi Doine! ’Potroacă care
au lipsit nemotivat de la cursuri.
Ei au fost criticaţi de către to ­
varăşii lor şi de către propa­
gandişti. Dar nu numai atît. Au
fost chemaţi şi în faţa biroului
organizaţiei de bază chiar a
doua zi, unde au fost traşi la
răspundere pentru lipsă nenio-
tivată.
La sfîrşitul lunii noiembrie,
în adunarea generală a organ!
zaţiei de bază, tov. Dumitru On-
ciulenco, propagandist la cursul
seral anul I, a prezentat o in­
formare privind felul cum se
desfăşoară învăţământul la acest
curs. Această informare a con­
stituit şi un preţios schimb de
* * 16 Studii şi cercetări de
metalurgie — nr. 3, anul
VI/1961.
100 pag. — 6 lei.
Ed. Academiei R.P.R.
* * 'Arta plastică — nr. 5,
anul VIH/1961.
50 pag. — 12 lei.
G. K. Jerve: încercările in­
dustriale ale maşinilor electrice.
428 pag. — 21 lei (cartonat).
Ed. tehnică.
V. POPESCU : Construcţii me­ zică uşoară ; 15,30 La şezătoa­
talice industriale. Hale, con­ re ; 17,40 Cintă orchestra de
strucţii cu etaje, construcţii in­ muzică populară „Doina Moldo­ gineri şi tehnicieni de la în­
dustriale auxiliare.
360 pag. — 24,10 lei (carto­
nat).
Ed. tehnică. rioara“ ; 22,35 Muzică de dans.
—® —
&1<N | S C
PENTRU 24 ORE
Vremea rărnîne rece şi umedă, cu
cerul mai mult noros. Vor cădea ploi
locale sub formă de lnpoviţă şi nin­
soare. Temperatura în scădere; ziua
va fi cuprinsă între 0 şi 4 grade,
iar noaptea între 0 şi -4 grade. Local d ans; 22,35 înregistrări de la
va fi rece pe văi. Vîntul va sulla po­ cel de-al II-lea Festival inter-
trivit cu intensificări locale din sec­ I naţional „George Enescu“ —
torul nord.
Statul nostru acordă o deose­
bită atenţie ridicării nivelului
tehnic al producţiei în toate ra ­
murile de activitate. In minele
din Valea Jiului spre exemplu,
au fost introduse în ultimii ani
numeroase maşini de încărcat,
haveze şi transportoare, s-au a r­
mat metalic mii de metri de ga­
lerie şi zeci de abataje. Drept
urmare, din adîncuri au fost ex­
trase la suprafaţă zeci de mii de
tone de cărbune cocsificabil şi
energetic peste plan, productivi­
tatea muncii a înregistrat creş­
teri apreciabile, iar preţul de
cost al producţiei a devenit din
ce in ce mai mic.
In anii şesenalului, minerii
vor primi noi utilaje, din cele
mai moderne. Producţia şi pro­
ductivitatea muncii în abataje
va creşte, în timp ce efortul fi­
zic al oamenilor se va reduce
simţitor.
In raportul prezentat la
cel de-al III-lea Congres
al P. M. R., tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej a ră ta: „G a-
tenţie deosebită va trebui
acordată mecanizării lucrărilor
grele din industria minieră, din
exploatarea lemnului, în con­
strucţii, la lucrările de încărcări
şi descărcări în transporturi,
precum şi a muncilor auxiliare,
a transporturilor interne din în­
treprinderi“.
Comitetele de partid de la ex­
ploatările miniere au îndrumat
conducerile tehnico-administra­
tive să elaboreze planuri con­
crete de introducere a tehnicii
noi şi au .îndemnat pe mineri să
folosească cu curaj noile cuce­
riri ale tehnicii. In felul acesta,
experienţă. Aşa de pildă, pro­
pagandistul a arătat printre
altele că pentru fiecare lecţie îşi
întocmeşte un conspect după
care şi predă lecţia Ia curs. Pen
tru a putea întocmi un conspect
bogat în conţinut, participă cu
regularitate la pregătirea pro­
pagandiştilor ce are loc la co­
mitetul de partid din uzină.
— Legătura care o ţinem cu
organizaţia de partid, munca cu
fiecare cursant, ne-a adus re­
zultate frumoase. Toţi cursanţii
participă ia discuţii — a arătat
tov, Onciulenco.
Acordînd toată atenţia învă­
ţămîntului de partid, organiza­
ţia de bază ajută pe comunişti şi
cu răspundere de învăţămîntul
de partid ce se desfăşoară în u
ziuă. Membrii comitetului con­
trolează felul în care propagan­
diştii studiază, cum pregătesc
lecţiile şi cum conduc discuţiile.
De două ori pe lună are loc la
comitetul de partid pregătirea
propagandiştilor, unde se face
seminarizarea lecţiilor predate
şi pregătirea în vederea predării
viitoarei lecţii Ia cercuri sau
cursuri. Propagandiştii sînt a-
jutaţi în a cunoaşte problemele
cele mai actuale ale politicii
partidului şi guvernului precum
şi evenimentele internaţionale
cele mai importante.
S. CERBIJ
10 DECEMBRIE 1961
Programul I : 6,00 Melodii
populare romîneşti şi ale mino­
rităţilor naţionale ; 8,00 Şcoala
şi viaţa ; 9,30 Teatru la micro­
fon pentru copii: „Noi şi co­
moara“ ; 10,30 Din muzica uşoa­
ră a compozitorilor din ţări so­
cialiste ; 11,00 Formaţii artis­
tice de amatori premiate la ce'l
de-al Vl-iea concurs pe ţară ;
11,30 Vorbeşte Moscova; 13,10
De toate pentru toţi ; 15,05 Mu­
vei“ din Ia şi; 19,05 „Melodii...
melodii“, emisiune de muzică
uşoară rominească; 19,30 Tea­
tru la microfon, premiera „Su­
Programul I I : 8,30 Clubul
voioşiei; 9,30 Concursul „Cine
ştie ne scrie“ — etapa a iV-a ;
9,50 Melodii romîneşti interpre­
tate la muzicuţă; 10,30 Revista
presei străine; 13,15 Muzică
populară rominească ; 14.15 Val­
suri ; 14,30 Cine ştie cîştigă;
16,00 Oameni şi fapte ; 17,25
Fragmente din opereta „Silvia“
de Kalman; 20,05 Muzică de
| 1961.
<i>-<L>*’L> -<î>< L
realizarea întocmai a obiective­
lor prevăzute în planurile teh­
nice a devenit una din preo­
cupările de seamă ale tuturor
colectivelor dc muncă. La mina
Petrila, spre exemplu, în primele
10 luni ale anului curent, s-au
încărcat mecanic în galerii cu
circa 5 la sută mai multă pro­
ducţie decit prevederile planu­
lui. Aceasta, datorită funcţionă­
rii continue a 5-6 cărucioare de
încărcat cu bandă de cauciuc.
Tot aici, au fost armaţi metalic
peste 3.450 m.l. de galerie.
Cit priveşte susţinerea cu ine­
le din bol ţari, prevederea planu­
lui tehnic a fost realizată în a-
ceeaşi perioadă în proporţie de
101,9 la sută.
Realizarea este lăudabilă, dar,
dacă se are în vedere faptul că
ea s-a obţinut mai mult pe sea­
ma rearmării galeriilor odată
armate, lucrurile se schimbă.
Este uşor să ne dăm seama că la
baza acestei „realizări“ stă lip­
sa unui studiu aprofundat asu­
pra felului in care s-a executat
armarea iniţial (armarea s-a fă­
cut în cimpuri prea mari).
Exemple de nefolosire judici­
oasă a tehnicii noi se mai găsesc
insă la E. M. Petrila. Bunăoară,
prin luna noiembrie anul trecut,
au fost introduse în subteran
două maşini de încărcat tip
GNI.-30 M, una Ia sectorul III,
in abatajele cameră 3 vest şi 4
DRUMUL SOnAEMifcfifcCTI Wr. 2164
Cî~' ~l"7v':' r-r.r.^;rffKŢi--;r»flyrTyT^;r;j>,*rreraf^*TŢro?y^fy.rtrttfrţqg^^ ffî&zrqrcşsmeţrfm*J ^?gftL3 /v. gSWagfflliaag52&^r^ ~
Consfătuire cu cititorii
Miercuri 6 decembrie a.c., în Socialiste, Mihuţ Doina, Elena
sala C.F.U. a Combinatului si­ Dorneanu şi alţii. Ei au mulţu­
derurgic din Hunedoara a avut mit scriitorilor pentru fiecare
loc consfătuirea unui grup de operă izbutită, pentru eforturile
scriitori bucureşteni cu cititorii. pe care le fac spre a tălmăci cit
In numele grupului, tovarăşul mai fidel în scris gindurile şi
faptele înaripate ale celor ce
Mihai Novicov, cunoscut critic construiesc societatea socialistă.
literar şl scriitor, Laureat al Cititorii au apreciat apoi cu un
Premiului de Stat, şi-a exprimat deosebit simţ critic cărţile des­
bucuria do a se găsi în mijlo­ pre Hunedoara scrise de Vasile
cul harnicilor siderurgişti şi a Nicorovici, Nicuţă Tănase şi
adresat cititorilor participanţi Constantin Chiriţă, precum şi
la consfătuire — muncitori, creaţiile lui Mihai Novicov,
maiştri, ingineri, tehnicieni,
funcţionari ai C.S.H. — un fier­ Francisc Munteanu şi Mina Cas-
binte salut din partea tuturor
scriitorilor. El a arătat cît de sian.
rodnice sînt pentru creatorii de
Luînd cuvîntul în încheierea
literatură consfătuirile cu citi­
consfătuirii, scriitorii Franr ’sc
torii, cum acestea ii ajută să e-
Munteanu, Vasile Nicornv.e;,
laboreze opere mai strîns lega­ Nicuţă Tănase, Nina Cassian,
Constantin Chiriţă şi Mihai No­
te de viaţă, dc preocupările oa­ vicov, au răspuns la o serie de
Întrebări şi au împărtăşit citi­
menilor. torilor din proiectele de viitor în
Dintre cititori au luat cuvin-
UU loan Lucaci, Victorina Pîrlea,
Ştefan Tripşa, Erou al Muncii legătură cu propria creaţie.
Maistrul mecanic loan Gherman, ele la secţia tîmplărie a
U,M. Cagir, este unul dintre cei mai iscusiţi inovatori.
In foto: Maistrul loan Gherman discută cu muncitorii din Pentru o tot mai mare eficienfă
secţie despre una din inovaţiile sale.
investiţiilor
D IN A L B A - I LI L I A tierelor. Este şi aceasta una din cau­ lucrări, la neîncadrarea în costurile
zele care au contribuit la dublarea pro­ de deviz. Numai la I.C.M.M. brad
Subi edacţia voluntar (Urmare din pag. 1-a). ductivităţii muncii faţă de anii trecuţi. de pildă, preţul de cost a fost depă­
şit in 10 luni din acest an cu aproa­
ne comunică: nord de la O.S.M. 2, acoperirea lami­ Fără îndoială că şi D.S.A.P.C. Deva pe 8 milioane lei, iar la l.U.D. nr.
norului de 800 mm. de la 6.S.11., cen­ a obţinut în această direcţie multe suc­ 2, cu peste 5 milioane lei.
fVdV, ,.^xi/V reducerii preţului de cost care trala suflăutelor de la Călan, descoper­ cese. Nu înseamnă insă că a făcut to­
ir e a zăcămintelor şl tunicularnl ele tul. in cursul anului au fost date de Depăşirea cheltuielilor de producţie
Noi seefii cu pîanui in această perioadă a fost către D.S.A.P.C. multe documentaţii cu reflectă că pe şantiere pregătirea şi
steril de la Teliuc ca şi alte lucrări, intîrziere, iar altele cu greşeli. Aici organizarea locului de muncă nu se
anuaî îndeplin i scăzut cu 5 la sută faţă de sînt rămase în urmă în mod cu totul este încă scăzută productivitatea mun­ fac încă în cele mai bune condiţii,
nejustificat. Urmarea este o micşorare a cii. Aceasta şi ca urmare a faptului că că aici se desfăşoară o activitate eco­
Datorită bunei organizări a sarcina planificată. eficienţei investiţiilor respective. problema refolosirii proiectelor nu este nomică nesatisfăcătoare.
procesului de producţie şi a în atenţia proiectanţilor, iar uneori se
întrecerii socialiste, în care Printre muncitorii fruntaşi ) Se constată că şi la construcţiile de lo­ iroseşte timp prelins cu găsirea de so­ Răspunzînd chemării partidului pen­
au fost antrenaţi toţi munci­ cuinţe termenele de dare in folosinţă luţii nu din cele mai eficiente. tru continua îmbunătăţire a calităţii
torii, majoritatea secţiilor care au lucrat cu multă în- ( depăşesc prevederile de plan. Sînt mul­ lucrărilor, multe din colectivele de pe
din cadrul cooperativei „Mu­ te blocuri de locuinţe a căror perioadă Un ritm susţinut de muncă pe şan­ şantiere au obţinut succese. S-a reu­
reşul“ din localitate au rea­ sufleţire la realizarea aces- { de execuţie ajunge la 14 şi 18 luni. tierele de construcţii este asigurat şi de şit ca prin munca politică desfăşurată
lizat planul anual de produc­ Deşi. atît T.R.C.H., l.C.S.H. şi f.G.M.M. buna organizare a muncii, de aprovi­ şi măsurile luate, să se întărească
ţie înainte de termen. tor succese, se numără comu- <* şi-au întocmit grafice cu termene pre­ zionarea la timp cu materiale, de gra­ răspunderea muncitorilor faţă de pro­
cise de dara in folosinţă a fiecărui dul de calificare al cadrelor tehnice şi pria lor activitate. Sînt însă şantie­
Printre secţiile care şi-au bloc în parte, ele nu sînt respectate. inginereşti. In bună măsură aceste pro­ re mai ales în construcţiile de locuin­
niştii Hărmănaş Nichifor, / ¦Mai mult, a devenit o practică a con­ bleme au stat în atenţia conducerilor
ducerilor acestor întreprinderi de a nn- întreprinderilor de construcţii. Gu toa­
Voiau Mihat, lancu loan, Ene- ) şi respecta propriile angajamente şi de te acestea, mai sînt încă multe lucruri
a întocmi, atunci cînd termenele prevă­
şei Iheorghe şi alţii. ţ
V . S L R B U C1STF.IANU ^
realizat planul anual cu mai 660 perechi p a n 'o H zute sînt depăşite, noi grafice. Aşa de de făcut. In primul rind disciplina pe ţe (T.O.M.M. şi T.R.G.H.), unde ca­
pildă, la r.R.C.H. s-au întocmit în a- şantierele T.R.G.H., I.Q.S.H. şi litatea, îndeosebi a lucrărilor de lini*
bine de o lună înainte de ter­ T.G.M.M. Iasă de dorit. Numărul absen­ saj şi instalaţii, lasă mult de dorit.
men, se numără: secţia len­ din economii cest an trei asemenea grafice dar nici ţelor nemotivate este încă mare. Şi
jerie, care şi-a terminat pla­ aceasta se întîmplă şi din cauză că une­
nul anual pină la 20 noiembrie, In cursul acestui an. colec­ unul nu a fost respectat. La I.G.M.M le cadre de tehnicieni şi ingineri or­ In curînd vom păşi intr-un nou an
croitoria nr. 1, care şi-a rea­ tivul de muncă de la secţia există blocuri care deşi aveau termene ganizează, îndrumă şi coordonează încă
lizat planul anual pină la 15 de predare Ia 1 decembrie 1960, nici slab activitatea echipelor şi brigăzilor. de muncă — 1962. Este cel de-al trei­
noiembrie, secţia mecanică la De asemenea organizaţiile de partid şi
25 noiembrie, secţia croito­ de croi a fabricii de încălţă­ acum nu au !ost finisate şi predate sindicale deşi au sesizat acest lucru, nu lea an din planul de 6 ani. In faţa
rie nr. 2 la 28 noiembrie, iar au căutat să desfăşoare o muncă po­
secţia de reparat stilouri şi minte ..Ardeleana“ din Alba beneficiarilor. Lipsă de respect faţă de litică educativă în rîndul muncitorilor. constructorilor stau obiective mari.
¦I instrumente m u zica lela 30
noiembrie. lulia. a realizat importante propriile angajamente a manifestat şi Lipsuri se mai manifestă şi în apro­ Numai la Hunedoara vor trebui ter­
grupul 4 l.C.S.H. care nu a dat in fo­ vizionare. Nu întotdeauna ea are ia
Tot m a i m u l t ă m o b i l ă economii de piele. 5 losinţă nici unul din cele 5 blocuri P, bază cerinţele şi nevoile şantierului, nu minate şi date în exploatare de către
deşi ele aveau termene între 6 şi 26 no­ se face ritmic. Aceasta a dus pe de
Din cei 16.500 dm.p. piele ) iembrie a.c. o parte Ia goluri în aprovizionare, la l.C.S.H. linia de simtă, furnalul nr.
-tagnări in producţie, iar pe de altă
care au fost economisiţi, in I Slaba preocupare pentru grăbirea parte la crearea de stocuri suprauorma- 7, cuptorul Martin nr. 6, la Călan vor
ritmului şi scurtarea Termenelor de da­ tive.
primele 10 luni ale anului.*se > re in folosinţă a construcţiilor de lo­ fi date în exploatare centrala suflan-
Se constată că pe şantierele de
pot. confecţiona ..peste plţin | construcţii, îndeosebi cele ale T.R.O.H., telor, iar la Vel mc se termina
un număr de 660 perechi , gradul de mecanizare a lucrărilor lucrările de descopertarea zăcăminte­
este încă mult scăzut. Din aceas­
pantofi. [ cuinţe se reflectă şi in faptul că din tă cauză- o serie de forţe de muncă lor şi altele. Faţă de anii anteriori,
pentfn,! popta-afiS Printre fruntaşii întrecerii ^ cele 9.700 apartamente planificate pen­ sînt folosite la operaţiuni care meca­ în 1962, la Hunedoara, vor intra în
nizate ar avea o eficientă mult mai
Colectivul de muncitori, in­ socialiste care s-an remarcat < tru acest an. pînă !n 1 noiembrie erau funcţiune cele mai multe agregate,
in mod deosebit la obţinerea l terminate doar 2.200 apartamente. ridicată.
acestor economii sc numără ^ care au o importanţă deosebită in
treprinderea Iprodcoop din tovarăşele Moldoveni Ana. Grăbirea ritmului de construcţie este Partidul a trasat constructorilor sar­
Scheau Paraschiva. Lazăr ^ influenţată şi de modul in care benefi­ economia noastră naţională. De aceea
ciarii de lucrări se preocupă de asigu­ cina de a realiza lucrări la un preţ
Alba lulia, desfăşoară o acti­ \Marin şi Angelescu Marin. f rarea la timp a documentaţiei ele des­ este necesară luarea încă de pe acum
vitate rodnică, muncind cil T O M AP L T R U chiderea finanţării şi eliberarea ampla­ de cost tot mai redus. Este semni­
pricepere şi hărnicie pentru samentelor. Fără îndoială că iu marea a celor mai corespunzătoare măsuri
satisfacerea cerinţelor popu­ ficativă în acest sens munca orga­
laţiei. Lucrătorii de aici au nizaţiei rle partid de pe şantierul uzi­ tehnico-organizatorice. Este necesar ca
reuşit ca in luna noiembrie
să depăşească planul produc­ majoritate, beneficiarii au reuşit să fa­ nei de preparare din Goroeşti, care a încă din această lună să ne orga­
ţiei globale cu 42 la sută. iar
cel al producţiei marfă cu Economii pesfe plan ^ că acest lucru în bune condiţiuni. Au reuşit să imprime în rîndul majori­ nizăm în aşa fel munca înc.ît să aitin-
46 la sută. tăţii muncitorilor spiritul gospodăresc.
Desfăşvrmd larg întrecerea ( existat insă şi cazuri cind aceste pro- gem Ia obţinerea de indici la nivelul
In sectorul camere combi­ socialistă, meşteşugarii coo- c bleme au fost rezolvate cu mari intîr- Ca urmare, numai în ultimul timp,
nate, de exemplu, a fost rea­ | zieri de către unii beneficiari, cum sînt aici s-au realizat economii la preţul celor din anul viitor.
lizată o depăşire a planului
de producţie de 11 la sută, perativei ..Progresul“ din io- / Sfatul popular al oraşului Hunedoara, de cost de circa 300.000 lei. Aseme­ Este necesară luarea de măsuri care
iar la sectoarele bucătărie să ducă la grăbirea ritmului la asi­
tip Alba lulia şi utilaje, de­ calitate au realizat sarcinile ţ pentru locuinţele din cvartalul Poşta nea fapte se întîlnesc şi pe unele şan­ gurarea terminării la timp a lucrări­
lor, la creşterea productivităţii mun­
de plan pe luna noiembrie în nouă, unele secţiuni ale Sfatului popular tiere ale l.C.S.H. Sînt însă multe şan­ cii şi reducerea preţului de cost. In
tiere ca acele ale F.R.G.H. şi T.C5.M.M.- primul rînd este necesar să se treacă
proporţie de 100 la sută. In regional şi altele. la o mai bună organizare, la meca­
nizarea şi automatizarea unor lucrări
păşiri de 17 şi respectiv 20 această cooperativă, o aten­ La buna desfăşurare a lucrărilor de cît şi la folosirea utilajelor la capa­
ţie deosebită se dă realizării investiţii, o contribuţie importantă îşi citatea lor.
la sută. de economii. In luna noiem­ aduce şi proiectantul prin asigurarea
O atenţie deosebită a fost brie. de pildă, au fost obţi­ unei documentaţii de calitate şi la
nute economii la talpă şi pie­ timp. La Hunedoara de pildă proiecte­
acordată în acelaşi timp şi le in valoare de circa 4.000 le pentru construcţiile industriale au
fost întocmite cu consultarea executan­
lei. tului şi a furnizorului. Această mă­ In faţa organizaţiilor de partid stau
sarcini sporite. Munca de partid tre­
MAR IA B O L D U R A sură a contribuit la o valorificare mai buie să fie ridicată pe o treaptă nouă,
bună a posibilităţilor fabricilor şi şan-
Brad şi chiar ale l.C.S.H., unde lip­ să se facă tot mai simţită inllnenţa
sesc spiritul gospodăresc, grija faţă acesteia în procesul de producţie. Rrin
L A M SNA P E T R I L A sau se aduc schimbări în modul de avutul obştesc. Iată cum se ex­ măsurile politice ce se vor lua prin
de organizare al lucrului şi în plică faptul că consumurile de mate­ •
>< 0 •*L> <Cî>-T- sistemul de armare, sau utila­ riale sînt încă ridicate. Numai Ia
jele vor fi trecute la alte lucrări T.R.G.ll. s-au consumat in plus mari munca educativă de la om la om. să
vest, iar una la sectorul IV. Pri­ sau nu folosirii maşinilor de în­ unde dau randamentul maxim eantitări de fier beton, ciment, che­ facem în aşa fel ca îndeplinirea sar­
ma a funcţionat lună de lună. cărcat. (ne referim în mod deosebit la restea şi altele. Re şantiere există iucă cinilor de plan pe anul 1962 să con­
Cea de-a doua însă şi astăzi se maşina de încărcat de la secto­ risipă de materiale. Acestea sînt ma­ stituie o cauză scumpă a fiecărui
află în garaj, la orizontul 10 A, La toate acestea mai trebuie rul IV). nipulate fără grijă, sînt prost depo­ muncitor, tehnician şi inginer con­
adăugat faptul că nici comite­ zitate. Fără îndoială că toate acestea structor. Zilnic, aceştia să poală ra­
Normal ar fi fost ca în abata­ tul de partid şi nici comitetul Pentru ca tehnica nouă să-şi au dus şi la depăşirea costului unor porta cu mindrie că sarcinile ce le-au
jele preconizate a se lucra cu sindicatului nu s-au preocupat poată spune din plin cuvîntul la revenit au fost nu numai îndeplinite
cele două maşini de încărcat să îndeajuns de sprijinirea oame­ mina Petrila, este necesar toto­ ci şi depăşite.
nilor în vederea folosirii tehnicii dată să se lucreze mai mult cu
se obţină o productivitate a miniere noi. omul. Cadrele tehnico-ingine-
muncii sporită, iar condiţiile de reşti vor trebui îndrumate spre
lucru si se îmbunătăţească ast­ Cele relatate vor trebui să dea o muncă de concepţie mai sus
fel incit ele să devină locuri de de gindit în primul rînd comi­ ţinută. Obiceiul de a nu folosi
tetului de partid. El va trebui tehnica nouă din teama de a în­
MEjPCBnŞIItg Ş IBgZintrsnara m i rm jijijrj XJ-S-J-I să îndrume conducerea exploa frunta greutăţile iniţiale (necu­
tării, spre luarea celor mai efi­ noaşterea ei de către oameni,
Progresul tehnic ciente măsuri în vederea ridică lipsa anumitor condiţii care se
ia ordinea zilei rii nivelului tehnic al producţiei. cer etc.), va trebui să dispară cu
Iar măsurile ce se vor lua, vor desăvîrşire. Minerilor, trebuie să
iB^^jîca.*rzcwin;îaircwifl'.4c: vi'm acc'CTaraar.ciuasttîasti; B iiujuaaao trebui îndreptate mai intîi spre li se explice avantajele ce le pre­ Comunistul Nicolae Hulpus, şofer la Spitalul unificat din
folosirea deplină a utilajelor e- zintă fiecare utilaj sau maşină
muncă model. Realitatea este xistente şi crearea unor condiţii nou introdusă. De asemenea, es­ Haţeg, constituie un exemplu in muncă. Aulosalvarea pe care o
insă alta. La sectorul III, în a- optime de muncă pentru brigăzi. te necesar să !i se explice cu conduce, a parcurs 141.000 Km. fără reparaţie capitală.
batajele unde maşina a funcţio­ răbdare modul lor de funcţiona
nat, randamentul este cu mult Este ştiut doar că nefuneţio- IN FOTOGRAFIE: Tov. Nicolae Hulpus porneşte intr-o
sub nivelul aşteptărilor. La sec narea maşinilor şi utilajelor la re, organizîndu-se demonstraţii nouă cursă.
torul IV nu se poate vorbi nici Întreaga capacitate, aduce după
de atît, deoarece maşina a stat sine, pe lingă stagnări în pro practice la locurile de muncă.
mai tot timpul neîntrebuinţată. cesul de producţie, şi încărca
rea preţului de cost. De aceea, In afară de aceasta, atunci cînd
Fără îndoială că mulţi cititori va trebui făcut un studiu minu­
se vor în treb a: care este expii ţios al condiţiilor în care aces­ unele brigăzi obţin realizări fru
caţia unei asemenea stări de lu­ tea sînt. folosite. Dacă pe baza
cruri V Răspunsul este simplu : unui calcul tehnico-economic moaşe, se pot organiza cu aju
lipsa de preocupare din partea temeinic se constată că intr-ade­
cadrelor tehnice ale sectoarelor văr ele nu corespund, atunci, torul lor schimburi de experien
pentru a crea brigăzilor condi­
ţii corespunzătoare de lucru cu ţă. In plus, brigăzilor care Iu
noul utilaj. In primul rînd, nu
s-a efectuat un studiu temeinic crează cu maşini sau utilaje noi
al sistemului de armare, pentru va trebui să li se acorde o asis
a se vedea dacă el corespunde tenţă tehnică susţinută Maiştrii
şi şefii de schimb să urmăreas
că îndeaproape aplicarea intoc
mai a metodelor de exploatare
şi a monografiilor de armare
preconizate.
1. g. GB. COMŞUŢA