Page 32 - 1961-12
P. 32
paL. DRUMUL. SÜCIALISAU;LU, Nr. 2164
ţwnEgsaagESBsas
Sesiunea Sovietului Suprem ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI. ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
ai U.R.S.S. şi-a încheiat lucrările
MOSCOVA 8 (Agerpres).— 4 Prezidiul Sovietului Suprem in Lucrările Congresului Sindical Iuri Gagarin întîmpinat
TASS transmite ;! perioada dintre sesiuni. sărbătoreşte în Ceylon
MOSCOVA 8 (Agerpres). — M ondial
Sovietul Uniunii şl Soviethl In cadrul şedinţei comune a TASS transmite : Sindicatele Sovietice, a arătat el, COLOMBO 8 (Agerpres). — Gunetilleke, guvernatorul gene
naţionalităţilor ale Sovietului celor două Camere din 8 decem a colonialismului, a realizării u- consideră că datoria lor inter- ral al Ceylonului, iar apoi a
Suprem al U.R.S.S., care au ţinut brie Dmitri Poleanski, preşedin La 8 decembrie, cel de-al V-lea nităţii mişcării sindicale interna naţionalistă cea mai importantă TASS transmite : făcut o plimbare prin oraş.
şedinţe separate, au încheiat tele Comisiei de propuneri le Congres Sindical Mondial şi-a ţionale. Ideea că pacea repre este de a face totul pentru asi La 7 decembrie ceylonezii l-au
discutarea planului de dezvolta gislative a Sovietului Uniunii, a continuat lucrările. Au fost re zintă acum problema principală gurarea păcii. Seara primul ministru al Cey
re a economiei naţionale şi a bu- prezentat raportul cu privire la luate discuţiile pe marginea ra pentru Întreaga omenire, a stră întîmpinat sărbătoreşte pe mult lonului, d-na S. Bandaranaike,
getului de stat ai U. R. S. S. pe proiectul bazelor Iegislalaţiei ci poartelor prezentate de Louis bătut ca un fir roşu cuvîntările Fe adresa congresului au so aşteptatul lor oaspete — pilotul a oferit la reşedinţa sa o mare
anul 1962. vile a U.R.S.S. şi a republicilor Saillant şl I. Zakaria. tuturor delegaţiilor. sit in ultimele zile numeroase recepţie în cinstea lui Iuri
unionale. Raportorul a arătat că mesaje de salut prin care re cosmonaut Iuri Gagarin. Gagarin.
La 8 decembrie, a Început şe o serie de prevederi din legis Reprezentanţii ţărilor arabe, In cursul aceleiaşi şedinţe a prezentanţi ai oamenilor muncii După sosirea la Colombo, Iuri
dinţa comună a celor două Ca laţia în vigoare s-au învechit şi ai ţărilor din Africa şi America de pe toate continentele urează
mere — Sovietul Uniunii şi So nu mai corespund relaţiilor care Latină au vorbit despre proble luat cuvîntul Viktor Grişin, pre succes lucrărilor celui de-al Gagarin a făcut o vizită lui O.
vietul naţionalităţilor. La aceas s-au creat în ţară. In proiectul mele urgente care frămlntă pe V-lea Congres Sindical Mondial.
tă Şedinţă au participat condu legislaţiei civile sînt prevăzute oamenii muncii. Ei au subliniat şedintele Consiliului Central al !S tîp is o a re a ,
cători ai statului sovietic în mai multe punpte noi. Se acor necesitatea lichidării definitive Lucrările Congresului continuă.
frunte cu N. S. Hruşciov. dă o mare atenţie reglemen Sindicatelor din U.R.S.S., care a de Â. Z otíei preşedifiaâelîai
tării raporturilor patrimo Cuvîntarea
Vladimir Novikov, vicepreşe niale ale cetăţenilor. Republici arătat că Sindicatele Sovietice CoaislISulMl de Secaapitate
dinte al Consiliului de Miniştri lor unionale li s-a acordat drep MOSGOVA 8 — Corespondentul spe
al Ú.R.S.S., şi preşedintele Co2ni- tul de a-şi edita coduri civile şi cial Agerpies transmite: sprijină întrutotul proiectul pro NEW YORK 8 (Agerpres). —- întreprins faţă de Republica Do
tetiilui de Stat al Planificării, a alte coduri proprii. minicană.
rostit cuvîntul de încheiere Ia La şedinţa de joi după-amiază a gramului de acţiune a F. S. M. TASS transmite :
dezbaterile cu privire la planul Deputatul Djabar Rasulov, Congresului Sindical Mondial a luat La 7 decembrie V. A. Zorln, Ţinînd seama de faptul că,
de ^dezvoltare a economiei naţio cuvîntul tovarăşul Isac Martin, pre tovarăşului Isac Martin potrivit datelor existente, O.S.A.
nale a U.R.S.S. pe anul 1962, iar preşedintele Comisiei de propu şedintele C.O.S., conducătorul delegaţiei reprezentantul permanent al continuă să se ocupe de proble
Vasfli Garbuzov, ministrul de de trai. Desfăşurînd o bogată activitate treţin legături cu organizaţii sindica ma de mai sus şi avînd în vede
neri legislative a Sovietului na sindicatelor din R. P. Romînă. culturat-educativă, sindicatele îşi aduc le din peste 00 de ţări capitaliste, ţări U.R.S.S. Ia O.N.U., a adresat re articolele 53 şi 54 din Carta
Finanţe, a rostit cuvîntul de în După ce a transmis participanţilor aportul la .formarea şi dezvoltarea a- care şi-au curerit recent independenţa, preşedintelui Consiliului de Se O.N.U., reprezentanţa U. R. S. S.
ţionalităţilor, a prezentat un ra titudinii noi, socialiste, faţă de mun ţări dependente şi coloniale. curitate o scrisoare în problema la O. N. U. consideră necesar ca
cheiere a dezbaterilor pe margi salutul frăţesc al sindicatelor din că. faţă de avutul şi interesele ob acţiunilor Organizaţiei Statelor Consiliului de Securitate să i se
port cu privire la proiectul ba R. P. Romînă, vorbitorul a arătat că şteşti, !a educarea maselor largi mun Vorbitorul a arătat că poziţia unor pună imediat la dispoziţie toate
nea proiectului de buget pe exer citoare în spiritul patriotismului socia conducători ai C.I.S.L., care reîuzâ Americane (O.S.A.) faţă de Re informaţiile referitoare la acţiu
zelor procedurii civile. rapoartele prezentate la Congres tac o list şi al internaţionalismului proletar. toate propunerile F.S.M. în direcţia u- nile O. S. A. în legătură cu a-
ciţiul financiar 1962. analiză multilaterală activităţii boga nităţii, resping orice contacte cu sin publica Dominicană. ceasta.
Sesiunea a adoptat legile cu Sindicate!.- organizează şi conduc dicatele din ţările socialiste, duce la In scrisoare se atrage atenţia
Deputaţii prezenţi Ia sesiune te desfăşurate dc Federaţia Sindicală consfătuirile de producţie, care asigură slăbirea forjei de luptă a clasei mun In încheierea scrisorii se a tra
privire la stabilirea bazelor le Alondială şi de organizaţiile sale afi citoare, uşurează intensificarea exploa asupra faptului că în august ge atenţia asupra amestecului
au adoptat în unanimitate le gislaţiei civile şi procedurii ci participarea largă şi efectivă a oa tării ei, promovarea politicii războini 1960, la conferinţa de la San continuu al S.U.A. în treburile
liate în scopul întăririi unităţii de ac menilor muncii la buna desfăşurare ce a imperialismului.
gea cu privire Ia planul de stat, vile a U.R.S.S. şi a republicilor a activităţii economice a întreprinde Jose a miniştrilor Afacerilor interne ale Republicii Dominica
unionale. ţiune a celor ce muncesc în lupta pen Cele două documente principale, su Externe ai statelor membre ale
precum şl legea cu privire Ia tru apărarea intereselor lor vitale, pen rilor. puse congresului nostru spre adopta O. S. A. s-a hotărit ca statele ne, lucru care aduce prejudicii
In seara zilei de 8 decembrie, Participarea tot mai largă fa între re. a declarat în încheiere tov. Isac membre ale O. S. A. să adopte
bugetul de stat pe anul 1962. sancţiuni diplomatice şi econo intereselor poporului dominican
cea de -a 7-a sesiune a Sovietu cerea socialistă este o puternică ma
De asemenea, !Sovietul Suprem nifestare a patriotismului înflăcărat al mice împotriva Republicii Do şi ameninţă pacea şi securitatea
lui Suprem al U.R.S.S. (a celei minicane. Fină in februarie 1961
al U. R. S. S. a aprobat prin O. S. A. a prezentat Consiliului în regiunea Mării Caraibilor.
de-a 5-a legislaturi) şi-a înche de Securitate informaţii asupra
voturi separate pe Camere la 8 iat lucrările. acţiunilor concrete pe care le-a
decembrie decretele adoptate de
Monument In memoria apărătorilor Moscovei
M0SSOVA 8 (Agerpres). — Sovietice — general-maior Ivan :5LS:
TASS transmite: Pantilov, general-maior Lev Do-
vator şi sublocotenent Viktor tnVenezueia; Demonstraţii împotriva
Ea 7, 'decembrie, la cimitirul Talalihin. Pe monument figu
Novodevicie din Moscova a avut rează inscripţia : „Eroilor apă
lob 'ceremonia dezvelirii unui rării Moscovei 1941“.
monument în memoria apărăto
rilor Moscovei, eroilor Uniunii
-oft '
tru lichidarea colonialismului, pentru maselor muncitoare. Martin, „Proiectul programului de ac vizitei preşedintelui Kennedy
pace şi progres social. Sindicatele gospodăresc importante ţiune sindicală în etapa actuală pentru
p ilp illl apărarea intereselor şi drepturilor oa CARACAS 8 (Agerpres). — le pe care guvernul Betancourt le-a
: ..U Ü Federaţia Sindicală Mondială, prin fonduri de asigurări sociale alocate în menilor muncii'1 şi „Proiectul Cartei Nu au trecut nici 24 de ore de la suspendat în urmă cu un an pentru
acţiunile sale multilaterale, combati întregime de către statul nostru socialist. comunicatul Casei Albe anunţînd vizi a avea mînă liberă în reprimarea ma
ve. a spus vorbitorul, şi-a cîştigat sim Pe măsura înaintării ţării noastre securităţii sociale“, cuprind obiective ta preşedintelui Kennedy în Venezuela nifestaţiilor antiguvernamentale.
patia şi sprijinul a milioane şi milioa pe calea socialismului, rolul sindica pe baza cărora se poate înfăptui uni pentru zilele de 16 şi 17 decembrie Agenţia Prensa Latina anunţă că
ne de oameni ai muncii de pe glob. telor creşte neîncetat. tatea de acţiune a celor ce muncesc. că la Caracas au şi început demonstra
ţii ostile ale populaţiei împotriva a- autorităţile venezucliene au hotărît să
In continuare, tovarăşul Isac Mar Tov. Isac Martin a subliniat în Oamenii muncii, sindicatele din Re cestei vizite. Agenţia Associated Press ia „măsuri extraordinare" pentru a evi
tin a relevat succesele obţinute de ca* continuare necesitatea întăririi continue publica Populară Romînă vor lupta ş' relatează că la 8 decembrie poliţia din ta ca preşedintelui Kennedy să i se
: menii muncii din R .. P. Romînă dc la a unităţii mişcării sindicale pe scară de acum înainte pentru unitatea rîndu- Caracas a împrăştiat o demonstraţie întîmple ce i s-n întîmplat şi vicepre
şedintelui S.U.A., Nixon, cu prilejul
cel de-al IV-lea Congres Sindical naţională şi internaţională. rilor clasei muncitoare internaţionale, anfiamericană. Au fost difuzate mani vizitei sale la Caracas în 1958 cînd
Mondial. Exprimînd' sentimentele profunde de în lupta pentru dezarmarea g’ăiicralâ feste chemînd populaţia la o marc ma locuitorii capitalei au aruncat în el
şi totală, coexistenţa paşnică, indepen nifestaţie de protest cu prilejul vizitei cu pietre. Agenţia Associated Press a-
Sindicatele din Republica Populară solidaritate' internaţională ale oameni denţa naţională a popoarelor, dreptu preşedintelui Kennedy. Mal mulţi dc- nunţă că autorităţile au dispus închi
Romînă — a arătat vorbitorul — aduc lor muncii din ţara noastră, a spus rile şi libertăţile democratice ale celor ir.anstranţi au fost răniţi de poliţie şi derea şcolilor superioare din capitală,
o contribuţie importantă la înfăptui Isac Martin, sindicatele din Republi ce muncesc din ţările capitaliste, pen peste 20 au fost arestaţi. Pe zidurile
rea măreţelor sarcini ale construcţiei ca Populară Romînă au militat conti tru pace în lumea întreagă. Ele vor clădirilor au apărut afişe cu inscrip unde au Ioc aproape zilnic manifes
socialiste, la dezvoltarea economiei şi nuu pentru dezvoltarea şi întărirea u- lupta cu toată energia pentru înlăp- ţia : „Vrem garanţii, nu pe Kennedy 1“. taţii antiamericane. Trupele şi poliţia
culturii, la înflorirea şi prosperitatea nităţii de acţiune cu sindicatele de tuirea sarcinilor construcţiei socialiste Este vorba dc garanţiile constituţiona-
patriei noastre şi la făurirea unei vieţi peste hotare. Legăturile noastre frăţeşti din R. P. Romînă, îndeplinindu-şi ast au fost puse în stare de alarmă.
tot mai bune întregului popor. Ele de cu sindicatele sovietice s-au dezvoltat
Vasul-amîrăl al uriaşei baleniere sovietice „Sovfctskaîa Dezbateri de politică externă
Rossia“ — lung de 217,8 m., lat de 27,8 m.
Tratative franco -tunisiene pun o muncă rodnică pentru rezolva continuu şi sînt de nezdruncinat. S-au fel principala îndatorire internaţionalis- în parlamentul indian
rea problemelor legate de satisface dezvoltat de asemenea şi s-au întă tă faţă de clasa muncitoare şi oame
ROMA. — La 7 decembrie la amba- ril|, Tt|nîsiei baza militară dc ]fl ^ rea intereselor economice, sociale şt rit continuu legăturile de colaborare nii muncii din întreaga lume şi adu- DELHI 8 (Agerpres).— primul ministru al Indiei, Jawa-
sada tunisiana din Roma au început culturale aie oamenilor muncii, pentru frăţească cu sindicatele din celelalte cîndu-şi contribuţia la întărirea siste
tratativele iranco-tunisiene cu privire zcrta a Provocat caLlza unei încordări elaborarea şi transpunerea în viaţă a ţâri socialiste. mului socialist mondial — bastionul dc Deschizînd dezbaterile de po harlal Nehru, a arătat că in pri
la Bizerta. După cum se ştie, încapă- serioase în relaţiile dintre, cele două măsurilor privind ridicarea nivelului lor •neclintit al păcii şi progresului social.
ţări Sindicatele din R. P. Romînă în- litică externă in Camera popu mul rînd este nevoie să se re
ţinarea Franţei de a menţine pe teriio-
lară a Parlamentului indian, zolve probleme internaţionale
irey de cea mai mare im portanţă ca
Ziua drepturilor omului Kennedy, în luna octombrie au la 17 septembrie în R. F. Ger după dezbateri îndelungate, A- dezarmarea şi încetarea expe
fost. 3.900.000 de şomeri. Ministrul mană s-au desfăşurat în acelaşi dunarea Generală a O.N.U. a a- rienţelor atomice. Deşi toate po
spirit. împotriva partidului co doptat hotărîrea istorică — De poarele se pronunţă pentru men
Muncii a arătat însă că factorii munist, aflat în ilegalitate, şi claraţia cu privire la acordarea ţinerea păcii, a spus în conti
temporari care au dus la o oa nuare Nehru, pregătirile în ve
derea războiului continuă. EI
recare creştere a numărului for a Uniunii germane a păcii care independenţei ţărilor şi popoa a subliniat că dezarmarea to
tală şi generală constituie sin
Se împlinesc 13 ani de cînd ţări drepturile omului nu nu Legea McCarran nu se referă ţelor de muncă nu-şi vor mai luptă pentru soluţionarea pro relor coloniale. Puterile colo gura ieşire din această situaţie.
mai că sînt garantate de lege, blemei germane pe calea tra ta nialiste caută să amine pune In legătură cu aceasta Nehru a
'Adunarea Generală a Organiza dar ele sînt traduse consecvent numai la, partidul comunist. Sînt găsi aplicarea în următoarele tivelor, Bonnul a mobilizat în rea ei în aplicare, invocind di elogiat propunerile sovietice pri
în viaţă. ameninţate cu prevederile acestei luni, ceea ce va duce la creş timpul campaniei electorale în ferite motive între care şi acela vind dezarmarea generală şi to
ţiei Naţiunilor Unite a adoptat tregul său aparat de represiune. că popoarele din colonii n-ar îi tală prezentată de N. S. Hruş
In ţările socialiste unde ex „capabile“ să se conducă sin ciov, şeful guvernului sovietic,
Declaraţia universală a dreptu ploatarea omului de către om legi şi numeroase alte organi terea şomajului şi anume in no Alegerile din Filipine s-au gure. Dar cu toată rezistenţa la cea de-a 15-a sesiune a Adu
a fost lichidată odată pentru desfăşurat în aceleaşi condiţii opusă de puterile colonialiste, nării Generale a O.N.U. Vorbind
rilor omului, iar ziua de 10 de totdeauna sînt deschise posibi zaţii progresiste. Astfel, şeful iembrie 1961 la 4,4 milioane, în de teroare, soldîndu-se cu zeci istoria îşi urmează cursul său şi de poziţia Indiei, Nehru a subli
lităţi largi pentru înflorirea e- de morţi şi răniţi. va lichida în cele din urmă în niat că politica acesteia urmă -
cembrie a fost proclamată Ziua conomiei şi culturii, pentru asi Biroului Federal de Investigaţii, decembrie pînă la 4,5 milioane, mod definitiv şi acest vestigiu reşte menţinerea păcii.
gurarea unui,înalt nivel de trai Un regim dictatorial, în care al trecutului.
drepturilor omului. al oamenilor, a unei vieţi paş Hoover, a anunţat că va trece iar în ianuarie 1962 pînă la 5,5 poporul este complet lipsit de —O—
nice şi fericite. drepturi, a fost instaurat in Evenimentele sîngeroase din
Declaraţia universală a drep pe această listă încă 200 de or milioane de oameni. Ziarul „New Vietnamul de sud. Ngo Dinh Diem Algeria, Congo, Angola, situaţia Guvernul Afganistanului
Ţările capitaliste cu toate că ganizaţii. Senatorul Olin John- York Times“ caracterizează şo adus la putere de americani din Laos, uneltirile împotriva salută reluarea
turilor omului proclamă egali au subscris la Declaraţie, sint după conferinţa de la Geneva Cubei independente şi împotri
departe de a o traduce în fapt, ston a cerut ca legea McCarran majul drept o „rană sîngerin- din 1954, şi-a început cariera va multor altor state indepen tratativelor de la Geneva
tatea oamenilor în drepturi şi în spiritul şi litera ei. Ofen de dictator prin persecutarea dente arată că puterile impe
să fie aplicată şi celor ce lup dă a economiei americane“. sistematică a celor care au par rialiste şi colonialiste nu se dau KABUL 8 (Agerpres). —
în faţa legii, fără nici o deose siva deşănţată împotriva drep tă pentru drepturile negrilor din Acţiunile represive întreprin ticipat la rezistenţa anticolonia în lături de la nici un fel de „Reluarea traiativelor cu privire la
turilor fundamentale ale omu listă, iar în momentul de faţă crime, că lupta pentru consoli încetarea experienţelor nucleare a fost
bire de rasă, sex, limbă, religie, lui care se desfăşoară, de pildă, duce un adevărat război împo darea independenţei politice şi întîmpinată de guvernul Afganistanu
in S.U.A., oferă o imagine a ne triva propriului său popor. O cucerirea celei economice tre lui cu deplină satisfacţie — a declarat
convingeri politice sau de altă socotirii Declaraţiei. sud, precum şi celor care iau se aproape în toate ţările ca situaţie similară celei din Viet buie intensificată pină la vic unui corespondent al Agenţiei lAbb
namul de sud este în Coreea de toria ei deplină. ministrul Afacerilor Externe şi priin-
natură1, etc. Printre drepturile Iată citeva exemple : legile poziţie împotriva planurilor de pitaliste iinpotriva organizaţii sud unde junta militară, insta- ministru adjunct Sardar Muhammed
Taft-Hartley, Smith, McCarran urînd un regim de dictatură, Declaraţia universală a drep Naim. Dorim sincer ca la aceste tra
fundamentale ale omului Decla merg pînă intr-acolo incit consi intervenţie în Cuba. Cercurile lor sindicale şi a membrilor lor arestează zilnic persoane nevi turilor omului este un docu tative problema încetării experienţelor
deră revendicările oamenilor novate, acuzate că se pronunţă ment internaţional pe care şi-au cu arma nucleară să fie în aşa chip
raţia include dreptul Ia liberta muncii drept crim.ă ! In anul reacţionare din S.U.A. fac totul sînt un puternic act de acuzare pentru reunificarea ţării. pus semnătura numeroase state examinată îneît să se obţină rezultate
1950, în toiul războiului rece avînd diferite sisteme social-po- practice.
te şi Inviolabilitatea persoa şi al terorii miaccarthyste, Con pentru a împiedica activitatea care demască falsitatea democra Acestea sint doar numai cite litice. Subliniind necesitatea res
gresul S.U.A. a adoptat, într-o organizaţiilor progresiste, pentru ţiei burgheze. va mostre ale „lumii libere“ ale pectării drepturilor fundamen In ce priveşte dezarmarea generală
nei, dreptul la libertarea gin- atmosferă de isterie, legea Mc „vitrinei“ lor din Asia. tale ale omului, Declaraţia atra şi totală, a spus în continuare Muham
Carran „Legea din 1950 pentru a le paraliza acţiunile de luptă O expresie a încălcării drep ge atenţia opiniei publice asu med Naim, guvernul Afganistanului
dirii, conştiinţei, convingerilor şi securitatea internă“, nesocotind Împotriva planurilor războinice turilor democratice elementare In Spania, Portugalia, Repu pra acelor ţări în care aceste este convins că tuturor statelor, mai
protestele întregii-ţări. Legea im blica Dominicană, Uniunea Sud- drepturi sînt încălcate şi repre cu seamă marilor puteri, le revine o
dreptul de a le exprima liber, pusă de Comisia pentru cerceta ale guvernului, dind in acelaşi în ţările capitaliste o constituie Africană şi alte ţări bîntuie te zintă un ajutor în lupta po
rea activităţii antiamericane, roarea fascistă, mii de luptători poarelor pentru cucerirea şi a- răspundere extrem de serioasă.
dieptul la libertatea adunărilor deşi contravine Constituţiei timp frîii liber la tot felul de şi felul cum s-au desfăşurat re pentru cauza păcii şi progre părarea drepturilor lor.
S.U.A., este folosită şi în prezent organizaţii paramilitare şi neo centele alegeri din Grecia, R, F. sului zac în închisori şi lagăre. Referindu-se Ia problemele coexisten
şi asociaţiilor paşnice, dreptul pentru dezlănţuirea unor re fasciste ca organizaţia nazistă a Germană şi Filipine. Opinia pu înfăptuirea principiilor procla
presiuni împotriva persoanelor Faptul că milioane de oameni mate în Declaraţia universală a ţei paşnice, ministrul Afacerilor Ex
de a înfiinţa sindicate, dreptul care nu împărtăşesc părerile se mai află încă în robia co drepturilor omului este strîns
politice oficiale. Au şi fost lua legat de lupta popoarelor îm terne al Afganistanului a spus că prin
la muncă, la apărarea împotri te măsuri dintre cele mai dra lui Rockwell şl asociaţia fascis blică din Grecia a protestat cu lonială constituie de asemenea potriva primejdiei unui război,
conice de urmărire judiciară a pentru coexistenţă paşnică, pen cipiul coexistenţei paşnice este conţi
va şomajului, la plată egală P. C. din S.U.A. pe baza legii lrotărîre împotriva falsificării a- o flagrantă batjocorire a spi tru colaborarea între popoare.
anticonstituţionale McCarran. nutul principal al politicii de neutra
pentru muncă egală etc. Deşi tă John Birch. ritului şi literei Declaraţiei uni I. GĂLÂTEANL)
litate a Afganistanului.
Declaraţia universală a dreptu Cum se împacă toate acestea legerilor parlamentare de către versale a drepturilor omului. Se
cu repetatele declaraţii ale oa guvernul Karamanlis. Federaţia I Mni‘* _ n»„.
rilor omului este departe de a fi menilor politici de răspundere internaţională de luptă pentru ştie că la 14 'decembrie 1960,
americani care afirmă că po drepturile omului a dat publi
un document perfect Intrucît ea porul american s-ar bucura de cităţii o declaraţie specială in
cele mai largi drepturi şi liber care se subliniază că aceste ale
nu prevede garanţii materiale şi tăţi democratice ? geri au avut loc în condiţiile
violenţei, samavolniciei, presiu
măsuri legislative care să asi Măsurile inchizitoriale din nilor asupra alegătorilor, ale
S.U.A. au provocat indignarea şi'' încălcării Declaraţiei drepturilor
gure traducerea în vîaţă a aces protestul oamenilor ihaintaţi din omului. Rallis, ministrul de In
S.U.A. şi din întreaga lume. terne, a căutat să justifice a-
tor drepturi, totuşi faptul că ea ceste acţiuni declarînd cu ci
Declaraţia universală a drep nism că presiunile exercitate de
proclamă drepturi dintre cele turilor omului vorbeşte despre autorităţi ar fi „justificate“
dreptul la muncă. Dar existenţa chiar şi numai de faptul că a-
mai esenţiale, are fără îndoia a milioane de şomeri în S.U.A.,
Italia, Japonia, Franţa şi alte ceste lucruri se întîmplă de o-
lă o mare importanţă, îndeosebi ţări capitaliste arată că acest
drept rămîne doar o vorbă goa bicel cu prilejul alegerilor din
in condiţiile in care în multe
ţări capitaliste şi coloniale aces
tea sînt in mod sistematic în
călcate.. , !$
Satisfacerea pe deplin a drep
turilor omului a fost înfăptuită
numai în ţările socialiste unde
există concordanţă deplină în
tre prevederile legislaţiei şi rea la. Numai in Statele Unite, po ţările Occidentului.
lizarea lor practică. In aceste trivit declaraţiei preşedintelui Şi alegerile care au avut loc
Redacţia şi administraţia ziarului; sfr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189: 75, Tax» clătita în numerar conform aorobării Birectiunil Generala P.T.T.R. nr. 263.320 dinT noiembrie 194Q. Tînarnl : Infrpnrfnrlpr»» Pnfforraffnil
