Page 33 - 1961-12
P. 33
Ri Of
va PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂ!
edinfa C o n siliu lu i de Stal
In ziua de 8 decembrie a. c. a avut loc şedinţa diferite sectoare de activitate obştească şi de stat.
Consiliului de Stat al R. P. R.
Printre decretele adoptate figurează decretul
Au participat tovarăşii Glieorghe GhcorghiU- pentru apărarea de pedeapsă a persoanelor a-
Dej, preşedintele Consiliului de Stat, Ion Ghcor- trase de serviciile de spionaj străine, în scopul
ghe Maurer, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vi comiterii de infracţiuni contra securităţii
cepreşedinţi ai Consiliului de Stat,Grigore Gea- R.P.R., dacă înainte de a trece la executare,
mănu, secretarul Consiliului de Stat, Anton Brei- ele înştiinţează autorităţile competente, despre
tenhofer, Ion Creangă, Dumitru Diaconescu,
legăturile cu spionajul străin.
Atanase Joja, Iîoman Moldovan, Mihail Ralea, S-a hotărit convocarea Marii 'Adunări Naţio
Maria Rosetti, Ludovic Takacs şl Vasile Vîlcu, nale, în a doua sesiune ordinară a celei de-a
membri ai Consiliului de Stat. patra legislaturi, pentru ziua de 26 decembrie a. c.
S au examinat şi adoptat unele decrete privind S-au rezolvat apoi lucrările curente.
Anul XIII. Nr. 2165 Duminică 10 decembrie 1961 4 pagini 20 bani
TBSBXSEEDBX DECRET
ID) IE Z IBi A\ T IE IR! IE A C îl IF R IE IL O IR! ID) IE IP IL A fel persfru convocarea M ani Adunări Nafiomale
HnBKtaKiaBnnnaBBEnnaHBaiaHnHnBmBBHBJBtisjnnianBHaBijnBniJBBHiUBHEBBHEnBnuEEanaHHEBHKBE.aKiannaEafi'HaBiaiHamanaBEaaaiaiao
PâsiB li S1 9 c i Lifazia§n In temeiul articolului 37, pet, 1, dih Constituţia Republicii Populare Romîne.
L
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE CONVOACĂ MAREA ADUNARE NAŢIO
2 NALA IN A DOUA SESIUNE ORDINARA A CELEI DE-A PATRA LEGISLATURI, IN ZIUA DE 26 DECEMBRIE
1961, ORELE 10 DIMINEAŢA.
Preşedintele Consiliului de Stat,
Sprijin deplin furnaliştilor Spre noi recorduri Bucureşti, 8 decembrie 1961'; GIIEORGHE GHEORGH1U-DEJ
Pentru anul 1962 planul de pe rînd s-au angajat să trimită Pe la sfîrşitul lunii duri a amintit doar în bit şi maistrul mecanic Larg interes pentru „Festivalul filmului la sateu
furnalelor în cursul anului viitor, ianuarie anul trecut, treacăt. Ele serveau Iosif Rudoly.
producţie al sectorului II al în hala laminorului de numai ca exemple pen 'Acţiune culturală de mase, de rani muncitori din satele şi co la sate, revine cîte un cinemato
I. M. Teliuc este mult sporit. cîte 200, 300 sau 400 tone metal 1.000 mm. al G.S. Hu tru noi căutări, în ve — Pentru ca ea să venită tradiţională, festivalul fil munele regiunii Crişana. graf la 1.760 locuitori din me
Fiecărei brigăzi îi revine sarcina în plus, brigăzile conduse de nedoara apăruse la Ioc derea descoperirii de re dea rezultatele cele mai mului pentru sate, a cărui primă diul sătesc.
Constantin Popa, Lăscuţ Lupu, de cinste lozinca: „Să zerve interne. Iar la- bune, a spus ei, este' etapă se desfăşoară luna aceas Numărul cinematografelor din
să extragă cu 1.000-2.000 tone laminăm în fiecare minatorii le-au folosit necesar să eliminăm pe ta, a stîrnit de la bun început regiunea Hunedoara, în care se In satele şi comunele regiunii
mai mult minereu decît în anul Ion Bănuţ, Nicoîae lîusu, Bio- schimb minimum 155 de pe deplin. cit posibil timpii morţi. un larg interes în rîndul tutu desfăşoară anul acesta festiva Oltenia, unde în prezent există
în curs. Dc asemenea şi ceilalţi nisie Alimpescu, Ioan Enăşcău... lingouri“. Fra în preaj O cale pentru aceasta ror sătenilor. De exemplu, într- lul filmului, este mai mare cu de peste 20 ori mai multe cine
ma Conferinţei regio — Să ne gîndim bi este pregătirea din timp 26 decit în 1960. Astăzi în regiu matografe decit în anul 1943,
indici de plan sînt sporiţi. Cu — Are dreptate tovarăşul Bă nale de partid, iar ini ne — spunea mane- a pieselor şi subansam- o singură zi, filmele prezentate nea Hunedoara, unde în trecut sînt organizate în cadrul festi
toate acestea, cu prilejul dezba lan — a spus şeful de brigadă ţiativa de a lansa a- vrantul Miron Voinea, blelor pentru reparaţii. nu exista nici un cinematograf
Popa M. Ion. E drept că nouă ceastă chemare aparţi — dacă n-am fi avut Vă daţi seama că, la in cadrul festivalului au fost vi valului spectacole speciale pen
terii cifrelor de plan, minerii rebut, n-am fi avut mai un schimb, fiecare oră
s-au arătat entuziaşti. Toţi cei ne vine mai uşor să depăşim zionate de aproape 30.000 de ţă tru copii şi tineret.
planul de minereu şi să dăm
care au luat cuvîntul — şi n-au mai puţină atenţie calităţii. Dar nea comuniştilor din multe blumuri ? Pentru pierdută înseamnă cu VALEA JIULUI
fost deloc puţini — şi-au expri trebuie să ne gîndim că în felul secţie. 20-30 lingouri laminate
acesta pierde ţa ra şi deci noi reducerea lui propun să exploatări şl 14 stîetoare
mat convingerea că sarcinile de pierdem. De aceea, brigada mea Dacă la început lami se introducă verifica- mai puţin.
plan vor fi în întregime depăşite. se angajează să trim ită furnale narea a 155 de lingouri rea periodică a caltbră- Mulţi dintre vorbitori
De fapt, fiecare brigadă s-a an lor 1.000 tone de metal peste plan, pe schimb însemna un rilor la cilindri şi să se
gajat să facă acest lucru. De lucru destul de greu de acorde o atenţie sporită au arătat că una din
data aceasta însă — spre deo să sporească productivitatea căile de sporire a vite- {
sebire de anii trecuţi — angaja
muncii cu 13 la sută şi să reducă realizat, după puţin încălzirii lingourilor în zei de laminare este şi j produe su cou tul autului viitor
mentele s-au luat altfel. preţul de cost cu 2 lei pe tona timp, el a devenit ceva cuptoare. In felul aces buna întreţinere a agre- j
— M-am consultat cu tovară de minereu... firesc. Entuziasmul cu ta, vom evita în mare gafelor. Şi, pentru ca
şii de muncă — a spus tînărul ...In faţa minerilor de la sec care se întreceau lami- parte împăturirile şi ar agregatele să fie întot ' /\/\ y in prezent în Valea Jiului lucrează în contul,
miner Emilian Bălan — şi ne-ani torul II al I. M. Teliuc stau sar natorii şi măsurile teh- derile... deauna în perfectă stare anului viitor 2 exploatări :Uricani şi Petrila şi
cini mari. Există însă hotărîrea, nico-organizatorice luate de funcţionare, macara ţ> La 9 noiembrie minerii din sectorul I Petrila
fixat asupra angajamentului: convingerea, că ele vor fi depă de conducerea secţiei, — Realizările pe care giul Firu Ispas a pro c au raportat primii pe Valea Jiului îndeplinirea 14 sectoare. Printre acestea se numără şi sectoa-j
600 tone !... Dar nu de minereu, şite. De unde atîta siguranţă ? sub îndrumarea organi le-am obţinut piuă a- pus să se introducă re < înainte de term en a planului anual de produc- ie^c ^ Lonca, 111 Lupeni şi 1T Aninoasa, car«
ci de metal ! Aşa credeam noi vizuirea lor periodică, 5 tic. Apoi, rînd pe rînd, alte co lectiv e ale sec- au reuşit de curînd să-şi îndeplinească planul,
că-i mai bine. De ce să trimitem Tînărul colectiv — la sectorul zaţiei de bază, au făcui cum s-ati datorat in după un program bine < toarelor din bazin îi-a..u....u...r.m„.a.rt exemplul. Seetoa- anual dc producţie.
ca la circa o lună mai cea mai mare parte <>. rele I Lenea, investiţ’ii Petrila, II Uricani, in-
furnalelor steril ? Ca să consu II 80 la sută din numărul de tirziu pe panoul de o- faptului că fiecare din stabilit, iar electricienii $ vestiţii Uricani, investiţii Aninoasa, V Vulcan TUTn succes d, e„ose.bi.,t au repurt,at, mi.neri.i. d,.in
me furnaliştii mai mult cocs, să salariaţi sînt tineri — s-a pre tre noi vroia să ocupe şi lăcătuşii să fie re uricani, care din 23 noiembrie produc în con- <
noare să fie înregistrate un loc cit mai bun în partizaţi pe locuri de sînt cîteva din acestea.
producă fontă scumpă şi de gătit cu multă grijă pentru anul două realizări deose întrecerea socialistă — tul anului viitor.
proastă calitate ? Piu, noi nu
vrem aşa. De aceea ne-am hotă- viitor. Au fost pregătite pentru bite: 175 şi 182 lin a arătat manevrantul muncă. • Minerii tru Iătaru, care s-au si- colectivul sectorului a ra- Sectorul 111
rît să ne îndeplinim şi chiar să exploatare noi locuri de muncă, gouri l a m i n a t e po I!ie Fusoi. Dar, felul In fiecare propunere din Petrila tuat în fruntea întrecerii portat depăşirea angaja-
depăşim planul de producţie, să a crescut gradul de mecanizare schimb. Erau realizări cum a fost ea urmărită socialiste în cadrul sec- meniului anual la extrac- Lupeni
record. Cei care le-au anul acesta, nu-i deloc pe care o făceau, la- Ieri dimineaţă, în ulti toarelor respective. fia de cărbune cu aproa-
nu dăm minereu cu steril în el. al operaţiunilor de încărcare şi obţinut au fost felicitaţi mulţumitor. De aceea, tninatorii vedeau un nou pe 5.000 tone. In frontalele sectorului <,
Prin urmare, cele 500 tone de transport (prin introducerea u- pas spre creşterea vi Minerii din Petrila sînt III Lupeni lucrează mi- <L
metal le vom obţine prin ridi nor screpere în abataje şi a EJn alt colectiv din neri pricepuţi, plini de S
carea conţinutului de fier în măririi reţelei de transport me din toată inima... propun ca la anul, pen tezei de laminare, o mele ore ale schimbului hotărîţi să obţină în vii bazinul carbonifer al Văii iniţiativă şi care lună de L
minereul extras — pe de o parte canic), s-a extins electrificarea Jiului, care s-a încadrat lună au trimis la „ziuă“ Z
— şi pe seama depăşirii planu — Tovarăşi, pentru a tru urmărirea rezulta nouă cale spre reali III de lucru, din abata tor realizări şi mai im de curînd în rîndurile înseninate cantităţi de >
locurilor de muncă. Se preconi ne îndeplini cu succes telor în întrecere, să se zarea de recorduri. Ei jele minei Petrila au fost portante. Cu prilejul dez colectivelor de sectoare cărbune peste plan. Pen- ş
lui de producţie — pe de alta. zează să se introducă noi scre sarcinile ce ne stau în formeze o comisie care au toată convingerea extraşi primii vagoneţt baterii cifrelor de plan, care au reuşit să facă tru aceasta, brigăzile con
Vă rog să judecaţi dacă am sau pere, să se ilumineze noi abata anul mai scurt, este şi duse de fraţii Ghîoancă
nu dreptate. Şi dacă am, atunci je cu reflectoare, să fie puse în faţă în anul viitor, va să facă acest lucru cu că prin traducerea lor de cărbune în contul anu ei s-au angajat să depă colectivul sectorului V şi Vasile Feher au fost
aplicare noi metode de exploa l.onea. Harnicii mineri
angajaţi-vă la fel ! tare de mai mare randament (e trebui să laminăm 230 regularitate, în fiecare în viaţă, vor putea da lui 1962. Colectivul ex şească planul anului 1962 de aici au şi extras deja
E drept că minerii nu cunosc şi chiar 245 lingouri pe zi şi Ia fiecare schimb. patriei în anul 1962 cu ploatării carbonifere Pe în contul anului viitor
vorba de metoda cu subeiaje şi schimb — spunea şe 45.000 tone laminate trila este aşa dar al doi cu 25.000 tone cărbune, circa 3.000 tone cărbune.
în amănunt procesul de produ metoda cu felii înclinate). Ceea ful secţiei cu ocazia Despre faptul că în mai mult de cit prevăd lea din cadrul G.C.V..I.
cere a fontei. Dar şi ei ştiu ce ce, fireşte, va contribui la tra dezbaterii cifrelor de trecerea socialistă tre sarcinile de plan. care a raportat îndepli să sporească productivita îndeplinirea înainte de
înseamnă sterilul ajuns în fu r plan pe 1962. buie mai bine organi nirea planului anual îna termen a planului anual
nal : pierderi foarte mari de ducerea în fapt a angajamente de producţie se datoreşte
materiale şi energie ! Aşa că i lor luate de harnicii mineri. îndeosebi creşterii produc
s-a dat dreptate lui Bălan. Rînd tivităţii muncii cu 11,2
A. NICULESCU la sută, cît şi îiiireccrii
tot mai însufleţite din
Propuneri pentru noul an tea muncii cu 4 la sută tre brigăzi, în fruntea că
rora s-au situat, cele con
şi să reducă preţul de duse de Gheorghe Timar de nenumărate ori apre
şi Ioan Ţăranu.
cost cu 4 la sută. .. ciate ca brigăzi fruntaşe.
f . Zilele trecute au avut loc adunări de pe R.G.M. Simeria, planul la încărcări Despre vechile recor zată şi urmărită, a vor- GH. COMSUTA inte de termen. Acest înalt titlu a pri
Succesul se datoreşte
dezbaterea cifrelor de plan pe 1962 va creşte cu 4,1 la sută faţă de anul Sectorul IV
în cea mai mare măsură Aninoasa
şi la unităţile complexului O. F. R. Si- acesta, iar la tonajul de trenuri de martă Sarcinile pentru anul viitor muncii pline de avînt a mit încă o confirmare zi
vor fi realizate şi depăşite întregului colectiv în frun Joi, 7 decembrie, mi
meria. La aceste adunări ceferiştii s-au cu 3,9 la sută. Rulajul vagoanelor va te cu comuniştii, care a lele trecute, cînd au fost
prezentat cu realizări cit se poate de trebui redus în anul 1962 cu 8,06 ia extrase ultimele tone de
bune. Aşa de pildă, planul anual la sută, iar viteza comercială va trebui
descărcări pe întregul R.G.M. a fost în sporită cu 9,5 la sută. îndeplinit lună de lună, nerii sectorului IV Ani cărbune cocsificabil ale-
deplinit şi depăşit. La încărcări şi tone Pentru realizarea noilor sarcini ce Zilele frecate, In fabricile „Sebeşul" Stana Fălămaş a propus ca secţia ma- în totalitatea lor, indicii noasa au extras primele rente planului pe anul în
kilometri convenţionali, planul pe 11 feriştii au venit cu o seamă de pro
luni a fost depăşit cu G,2„şi respectiv şi „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş, au rccliinărie II să fie dotată cu maşini de plan. Cea mai mare cantităţi de cărbune în curs. In acest an în fron
4,1 la sută. In aceeaşi perioadă s-a re puneri valoroase. Spre exemplu, ei au
dus rulajul la vagoane cu 6,8 la sută propus ca vagoanele colective ce se avut loc şedinţe de dezbaterea cifrelor de cusut noi etc. contribuţie au adus-o bri contul anului viitor. Suc talele sectorului s-a lucrat
şi a sporit tonajul brut pe trenurile de formează în staţiile secţiilor vecine să de plan pe 1962. Gifrcle au fost găzile conduse de Peter cesul se datoreşte apli cu o productivitate me
marfă cu 2,7 la sută. fie expediate din staţia Simeria triaj, primite cu mult entuziasm. Pentru ca Propuneri similare au fost făcute îa Victor, Gheorghe Cucoş, cării pe scară largă a
cu trenuri directe. Magazia de mărfuri ele să fie realizate cu succes, munci toate secţiite fabricii. Nicolae Kando, Sabin tehnicii noi, sporirii ran die de peste 4,200 tone
Aceste rezultate se datoresc muncii să fie dotată cu o macara de mică torii, tehnicienii şi inginerii au făcut Belu, Gheorghe Michiev, damentelor. In acest an
entuziaste a ceferiştilor antrenaţi în putere. Au mai propus apoi confecţio propuneri valoroase. Muncitoarea Ele Cu ocazia dezbaterii, colectivele de Gheorghe Nistoîanu, Bar- s-a realizat un randament cărbune pe post. Totodată
întrecerea socialistă, precum şi unor mă narea unui dispozitiv pentru extragerea na Rahovcnnu, de pildă, de la secţia tha Francisc, Garol Sza- mediu de 2,025 tone căr minerii sectorului au ob
suri tehnice şi organizatorice bine apei din ţevărîa cazanelor, înzestrarea de finisat a fabricii „Sebeşul“ a pro muncă de la cele două fabrici s-au an
gîndite, aplicate în cursul acestui an. magaziei de mesagerii cu un electrocar gajat că vor realiza şi chiar depăşi ţinut o economie peste
şi mărirea capacităţii ei etc. sarcinile dc plan pbnfru anul 1962.
Pentru anul viitor planurile de pro
ducţie ale întreprinderilor industriale pus înfiinţarea unui curs de ridicarea F. CIÎIRUŢA bo, Iul iu Somogy şi Pe- bune pe post. Totodată plan de 641.000 lei.
calificării pentru muncitorii de la fa
corespondent
zele mai importante de lucru. Tricoto- V/VS/V(W V W
sini sporite. Necesităţile de transport C. EMILIAN rul Marin Răcean a propus ca munci Delegat al colectiviştilor
yor fi şi ele mai mari. Drept urmare,
corespondent torii de la maşinile interlock să fie tri
?SB= mişi în schimb de experienţă la alte jT I" " ff ®
întreprinderi, pentru a îmbunătăţi ca
Şi*a.u d e p ă şi a n g a ja m e n ' litatea tricotajelor de bumbac. Ana Pc- MS A SB Bă
frişor şi Elena Popescu, de la secţia
lenjerie, au propus introducerea unor CR? AW P .SRT BP.Rf Á
¦ Zilele trecute lucrătorii sec nul anual pe secţie a fost înde in r a r
ţiei Brăclişor de la E. M. Barza plinit încă de la 1 octombrie.
au îndeplinit planul anual la noi maşini în secţia lor etc.
principalii indici, începind să lu Lucrătorii secţiei Brădişor au
creze în contul anului 1962. De realizat şi economii în valoare Asemenea propuneri au fost făcute In contul anului 1962 Noi blocuri date
altfel, la lucrări geologice, cit de 1.725.000 lei, depăşindu-şi şi la fabrica de piele „Simion Bărnu-
ţiu“- Muncitoarea' Ana Sălăjan, de Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la în în folosinţă
şi la deschidere şi pregătiri, pla- astfel angajamentul anual. exemplu, a propus ca la articolele genţi treprinderea „Ceramica" Barti Mare a raportat cu mîn-
dc voiaj şi scrvielc, producţia să fie drie că la data de 8 decembrie şi-a realizat planul
organizată după sistemul prodsincron. f valoric al producţiei globale pe întregul an 1961. La La Petroşani, în cartierul s
oblinerea acestui succes s-au evidenţiat în mod deo-
—^ ------' JSSSL-------• ( sebit muncitorii din echipele conduse de Vasile Nceşu Dimitrov, au fost date în folo- \
) sinţă noi blocuri de locuinţe.
« ! de la preparare. Tineta Baboni, tasonare, Cornel An- Zilele trecute au fost predate
L draş, atelierul mecanic şi Lascu Earcaş care lucrează
) la încărcări şi descărcări de vagoane. blocurile 1, 2 şi 3 care însu
mează 44 apartamente.
Şi în oraşul nou Călan au
fost predate blocurile E şi C (
cu cîte 24 apartamente fieca
re. ţ,
P e n tru o to t m a i fel IE XCIU IR! § II IE
Cu 2 zile in urină a plecat îiitr-o excursie în ţară cu fy
b u n ă s e rv ire
autocarul un grup de oţelari de la oţelâria Martin nr. 2
In scopul înbunălăţirii servirii
populaţiei, unităţile O.C.L. Alimen a G.S. Hunedoara. Excursioniştii vor vizita printre al
tara, T.A.P.L. şi I.A.P.L. din re
giune au fost dotafe cu 312 utilaje tele Muzeul Doftana, Muzeul Peleş, Castelul Bran, Iar
frigorifere. La Petroşani sînt în do
tarea unităţilor comerciale 134 utilaje la Bucureşti Muzeul de Istorie al Partidului şi ATuzeul
iar la Hunedoara 103.
Grigore Antipa. Printre cei 45 participanţi la excursie se Î
Unităţile dc desfacere a laptelui
diri oraşele regiunii au fost dotalc numără Ioan Cristea, Ioan Sîntimbreanu, Manea Mîţoc. (
cu dozatoare de lapte, iar 'T.A.P.L.
şi I.A.P.L. cu expresourl pentru pre Gheorghe Popescu, Vasile Gîmpeanu, ing. Constantin
gătirea cafelei negre.
Dan, toţi fruntaşi în producţie. Excursia a fost organizată
De curînd s-au primit 7 motoscu-
tere cu platforme şi dube. (Eu acesle din fondurile rezultate din colectarea fierului vechi.
motoscutere se va trece intr-o serie
de localităţi la servirea cumpărăto Program de film e pentru elevi
rilor la domiciliu cu lapte, legume
Muncitoarele rAngela Rotam, Eleonora Crăciun şi Ana Pintea sînt fruntaşe in între- şi zarzavaturi etc. Sîmbătă dimineaţa, la ci au vizionat cu acest pri IOSIF PAŞTIU
nematograful „Filimon Sîr- lej filmele „Pioncr", „Ac- este brigadier de civip la G.A.C. din Baia.
rea socialistă la secţia lenjerie a fabricii „Sebeşul“ din Sebeş. Ele îşi depăşesc zilnic nor i. VTv- bu“ din Deva a avut loc variuin“, „Arhivele vor împreună cu ceilalţi colectivişti din brigadă
ma cu 20-24 la sută. un interesant program dc besc", „Arta antică“ şi fil
filme documentare şi artis mul de desene animate şi-a adus o însemnată contribuţie la spori
tice pentru elevi. (Eei pes- „Şi-a făcut cîrtiţa panta rea averii obşteşti, colectiviştii din raionul
le 600 spectatori prezenţi loni".
Sebeş l-au desemnat delegat la consfătui
1
rea pe ţara a colectiviştilor fruntaşi.
