Page 34 - 1961-12

' pag. ?
Drum larg spre bunăstare
Zilele trecute, la clubul „Side-
rurgistul“ a avut loc consfătui­
rea Colectiviştilor fruntaşi din
raza oraşului regional Hunedoa­
ra. Cei peste 100 de partici­
panţi la consfătuire s-au adu­
nat aici pentru a face un bi­
lanţ al rezultatelor dobindite de
către gospodăriile agricole co­
lective, pentru a generaliza ex­
perienţa bună a fruntaşilor şi
pentru a alege delegaţii care îi
vor reprezenta, în a doua jumă­
tate a lunii acesteia, la consfă­
tuirea pe ţară a colectiviştilor
fruntaşi.
Informarea prezentată cu a-
ceastă ocazie de către tovarăşul
Viorel Stoica, preşedintele Co­
mitetului executiv al Sfatului
popular orăşenesc Hunedoara, a
scos în evidenţă faptul că în
prezent, datorită muncii politice
de masă desfăşurate rde către
organele şi organizaţiile de
partid, 94,1 la sută din supra­
faţa agricolă colectivizabilă a
oraşului este deţinută de cele
40 gospodării agricole colective.
'Aceasta înseamnă că, în linii
mari, colectivizarea agriculturii
în oraşul regional Hunedoara se
apropie de sfîrşit. In discuţiile
purtate, vorbitorii au arătat
cum a crescut nivelul de trai al
colectiviştilor şi şi-au împărtă­
şit reciproc metodele bune pe
care le-au folosit pentru a
smulge pămîntului rod cît mai
bogat.
— Gospodăria colectivă din
satul Strei — a spus brigadie­
rul Cornel Marcu — a obţinut
în anul acesta în toate Sectoa­
rele de activitate rezultate cu
muJt mai bune faţă de anii tre­
cuţi. Valoarea zilei-muncă se ri­
dică în acest an la peste 38 lei.
Cum am obţinut acest succes,
e simplu de aflat. Am acordat
toată atenţia sectorului zooteh­
nic şi am aplicat agrotehnica
înaintată la toate culturile, în-
cepînd de la semănat pînă la
recoltat. 'Anul acesta am strîns
de pe unele suprafeţe chiar
4.000 kg. porumb ştiuieţi la hec­
tar. Din proprie experienţă
ne-am convins astfel că luînd
măsuri pentru îngrăşarea te ­
renului putem obţine o pro­
ducţie de 5.000 kg. porumb
la hectar, în anul 1962 de
pe întreaga suprafaţă pe
care o vom cultiva cu po­
rumb'. Pentru noi, O ramură de
producţie rentabilă a fost şi le­
gumicultura, care ne-a adus ve­
nituri de peste 10.000 lei la hec­
tar.
— Sîntem tiotăriţi să dublăm
Fruntaşi în producţie
IONEL LUPU
este mecanic la postul B al
furnalului nr. 6 din C.S. Hu­
nedoara. Conduclnd cu price­
pere încărcarea furnalului
contribuie la depăşirea pla­
nului de producţie.
Un corespondent al gazetei de
perete centrale de la mina Lu­
peni şi-a intitulat articolul: „Cîş- va minerilor de la Teliuc de a nu
tigătorii întrecerii socialiste“.
Cînd parcurgi rîndurile acestui
articol afli fapte interesante din
viaţa colectivului de aici, rezul­
tate care aduc cinste şi preţui­
re celor care s-au dovedit a fi
cei mai harnici dintre harnici,
cîştigînd întrecerea pe profesia
lor. Afli, de pildă, citind artico­
lul că în întrecerea cu celelalte
brigăzi, au cîştigat titlul de cea
mai bună brigadă, colectivele de
mineri din abataje conduse de
Sabin Ghioancă, pentru abataje
frontale, Chiţu Diana, pentru a-
bataje cameră şi Vasiîe Gali-
ţa, la lucrări de pregătire.
Un alt fapt îmbucurător pe
care nu l-a scăpat din vedere
corespondentul şi îl face cunos­
cut cititorilor este acela că mul­
te brigăzi de mineri de aici au
îmbrăţişai cu căldură iniţiaţi-
suprafaţa pe care vom cultiva
în anul 1962 legume şi zarza­
vaturi — spunea Gheorghe Oco-
lişan — preşedintele gospodăriei
colective din Batiz. Această ra ­
mură ne-a adus mari venituri
băneşti şi de aceea îi vom acor­
da o mare grijă în anul viitor.
— Am folosit îngrăşămintele
organice şi seminţe din soiuri
de înaltă productivitate — a
arătat în cuvîntul său Octavian
Popa, preşedintele gospodăriei
colective din Zlaşti. Drept re­
zultat, de pe unele suprafeţe
am recoltat peste 2.200 kg. grîu
Ia ha. Recoltele bogate din anul
acesta ne-au dat posibilitatea
Consfătuirea
colectiviştilor fruntaşi
din raza oraşului
regional Hunedoara
să repartizăm colectiviştilor la
ziua-muncă însemnate cantităţi
de produse agricole.
Majoritatea vorbitorilor au
subliniat în cuvîntul lor rolul
deosebit de important pe care
l-a avut mecanizarea lucrărilor
agricole, în asigurarea obţine­
rii de mari producţii la hectar
şi au făcut preţioase propuneri
privind permanentizarea brigă­
zilor de tractorişti în cadrul
gospodăriilor colective. Partici­
panţii ia discuţii au vorbit pe
larg şi despre rentabilitatea sec­
torului zootehnic în gospodăriile
agricole colective.
Colectivistul Arpad Vişki, a
ţinut să arate celor prezenţi la
consfătuire, că în acest an gos­
podăria colectivă din Hăşdat a
predat statului pe bază de con­
tract 11.000 kg. carne de bo­
vine şi peste 3.500 kg. carne
de pota, ceea ce le-a adus mari
sume de bani.
— 'Avînd în vedere numărul
însemnat de animale pe care le
creştem — spunea preşedintele
gospodăriei colective din Hăş­
dat, tov. Iosif Nagy — consiliul
de conducere al gospodăriei s-a
îngrijit din timp atît de asigu­
rarea bazei furajere cît şi de
construirea adăposturilor nece­
sare. îngrijirea şi furajarea ani­
malelor la noi se fac acum ra­
ţional.
Un loc important în discuţiile
purtate la consfătuire l-a ocu­
pat grija pe care au acordat-o
consiliile de conducere ale gos­
1LIASA TRAIAN
lucrează in secţia metalurgică
nr. III de la Uzinele chimice
Orăştie. El este fruntaş nu nu­
mai in îndeplinirea şi depăşi­
rea sarcinilor de plan ci şi în
privinţa îmbunătăţirii calităţii
produselor.
Două concluzii
rebuia nici un vagonet de căr­
bune pentru şist vizibil, şi că cel A. De la 1 aprilie a.c. şi pînă Ia
mai bun colectiv care a acumu­
lat numărul cel mai mare de
puncte pentru calitatea cărbu­
nelui cocsificabil extras din a-
dîncul abatajelor, este colectivul
sectorului III. Se spune că a-
cestisi colectiv nu i-a fost rebu-
tată de la 1 aprilie a.c. pînă în
luna noiembrie nici o tonă de
cărbune.
Foarte bine. Pînă acum toate
sînt în Ordine. In cele relatate,
corespondentul n-a greşit cu ni­
mic. El a comunicat doar hotă-
rîrea comisiei care a atribuit
titlurile onorifice celor mai me­
rituoşi, celor mai buni.
Oprindu-se în faţa gazetei de
perete, unii mineri ridică nedu­
podăriilor colective creşterii
efectivelor de animale proprie­
tate obştească, prin folosirea
creditelor acordate de stat şi
din fondurile proprii ale gospo­
dăriilor colective. Ei au arătat
că, avînd ajutorul acordat de
stat, au putut procura numai
animale de rasă, asigurind ast­
fel una din condiţiile de bază
pentru sporirea productivităţii
acestora. Odată cu sporirea efec­
tivului de animale, în anul aces­
ta, colectiviştii au ridicat nu­
meroase construcţii zootehnice.
Astfel, numai în primele luni
ale anului, au fost date în fo­
losinţă 9 grajduri. In prezent, la
alte 10 adăposturi pentru vitele
mari se execută lucrările de fi­ rii de la laminorul bluming au
nisaj. S-au mai construit. de
asemenea, saivane, maternităţi
pentru scroafe, numeroase silo­
zuri etc.
In încheiere a luat cuvîntul
tovarăşul Ioan Radovici, secre­
tar al Comitetului orăşenesc de
partid Hunedoara, care a ară­
tat măsurile ce trebuie luate în
viitor de către gospodăriile co­
lective pentru sporirea produc­
ţiei Ia hectar, pentru creşterea
numerică a efectivului de ani­
male şi a productivităţii lor. El
a vorbit despre posibilităţile de
mărire a suprafeţei arabile în
raza oraşului regional Hune­
doara şi despre necesitatea ex­
tinderii în viitor a culturilor de
zarzavaturi şi a plantaţiilor de
pomi fructiferi. Vorbitorul s-a
referit apoi la preocuparea ce
trebuie să existe în viitor pentru
dezvoltarea multilaterală a sec­
torului zootehnic şi pentru asi­
gurarea bazei furajere. Un ac­
cent deosebit s-a pus pe modul
în care vor trebui întocmite pla­
nurile de producţie ale G.Â.C.
pe anul 1962 şi pe desfăşurarea
învăţămîntului agrozootehnic de
masă — factor important în ri­
dicarea calificării colectiviştilor.
'ir
Pentru a participa la consfă­
tuirea pe ţară a colectiviştilor,
au fost desemnaţi 5 delegaţi:
Gheorghe Ocolişan, preşedinte­
le G.A.C. din Batiz, Nicolae Pe-
troescu, preşedintele G.A.C. din
Strei-Ohaba, precum şi colecti­
viştii Ioan Stănescu din Lin-
gina, Lăscuţ Roman din Peştişul
Mic şi Terezia Creţu din Nădă-
ştia Inferioară.
n . t î;:cob dezvoltării aeromodelismului. La
în trec erea g a ter iştilo r
S e încheiase şi luna noiem­ împreună cu ceilalţi tovarăşi ca în aceste zile să muncească
brie. Graficele aşezate la din brigadă, lucruri noi în legă­ in aşa fel ca planul anual pe
toate locurile de muncă arătau tură cu creşterea producţiei şi întreaga unitate să fie îndepli­ 7,00; 10,00; 11,00; 13,00; 15,00;
rezultatele obţinute de fiecare productivităţii muncii, învăţă­ nit înainte de termen.
brigadă, atît în ce priveşte cali­ minte pe care le-a aplicat cu
tatea cît şi cantitatea produse­ succes în practică. Cînd vine
lor. Fără să vrea, Simion Cor- vorba de acest curs, Simion Cor­
nea, şef de brigadă la gaterele nea vorbeşte cu multă sigu­
mici, nu-şi putu ascunde bucu­ ranţă :
ria. Pentru prima dată reuşise — Mai avem încă multe ăe cesele lor depind şi de felul
să întreacă experimentata bri­ învăţat. In anul care vine vrem cum munceşte brigada complexă
gadă condusă de ştefan Proşi-
nic.
— In luna noiembrie am în­
trecut o brigadă care, la un mo­
ment dat, părea de neîntrecut. bine...
Noi am îndeplinit planul în pro­
porţie de 115 la sută, iar bri­
gada tov. Proşinic a îndeplinit
planul in proporţie de 113 la
sută. Diferenţa nu este mare,
dar noi sîntem bucuroşi că am
putut face acest pas.
D e cîtva timp, în cadrul în ­
treprinderii de industria­
lizare a lemnului din Orăştie,
funcţionează un curs de ridica­ sînt apropiate. Brigada lui Du­
re a calificării. Pentru majorita­ mitru Domuţa a îndeplinit pla­
tea muncitorilor, cursul a con­ nul de producţie pe luna noiem­
stituit un adevărat punct de
atracţie. Şeful de brigadă Si­
mion Cornea se mimară şi el nu în proporţie ăe 108 la sută.
printre cursanţi. Aici a învăţatI* Ambele brigăzi sînt hotărîte însă
miriţi din umeri. Cei mai mulţi
din aceştia sînt din sectorul 1
1 noiembrie, minerii acestui sec­
tor, la fel ca şi colectivul sec­
torului III, n-au avut nici o to­
nă de cărbune rebutată. In no­
iembrie, lucrurile s-au petrecut
la fel. Din abatajele lor a fost
extras cărbune curat. Pentru el
vor primi şi bonificaţii de Ia
preparaţie.
De ee sînt minerii sectorului
I A nedumiriţi ? Cauza trebuie
de bună seamă căutată Ia sec­
torul III. Vestea că acest sector
a fost penalizat în luna noiem­
brie cu aproape 700 tone de căr­
bune pentru conţinutul depăşit
de cenuşă din cărbune, i-a mi­
rat. Privind articolul de la ga­
zeta de perete, ei nu ştiu ce să
DRUMUL SOCIÁOSMULUT
F ier yeelai
pemtrai o ţe lă p ii
Pe lingă îndeplinirea exempla­
ră a sarcinilor de producţie, co
lectivul districtului L Petroşani
a întreprins în acest an nume­
roase acţiuni de colectare a me­
talelor vechi. In colaborare cu
muncitorii atelierului L şi sec­
torului de clădiri, de la înce­
putul anului şi pînă in prezent,
de aici au luat drumul oţelă-
riilor peste 200 tone fier vechi.
SIMION BASARAB
corespondent
•ir
La începutul lunii noiembrie
a.c., oţelarii de la Combinatul
siderurgic Hunedoara au adre­
sat o chemare către toate colec­
tivele de muncă din combinat
pentru a colecta şi a le trimite
cît mai mult fier vechi. Răspun-
zînd acestei chemări, laminaio-
colectat şi predai oţelurilor în
cursul lunii trecute 367.650 kg.
fier vechi.
Cele mai mari cantităţi au fost
strînse de către colectivele sub-
secţiilor ajustaj şi întreţinere.
C. STRUNGARU circa 20 la sută, executînd totodată lucrări de cea mai bună
corespondent
NOTA
ÍD M U IP A
Sîmbăta de obicei Ia coafură
este aglomeraţie. Tocmai de
aceea, în ziua de 25 noiembrie
m-am sculat de dimineaţă ca
să fiu printre primele cliente.
La ora 6 fix eram în faţa ate­
lierului de coafură a coopera-ţ
tivei meşteşugăreşti „Reteza­
tul“ din Haţeg. Am venit la 6
pentru că aceasta este ora de
deschidere a atelierului.
Dar venită aici, a trebuit să
aştept. Prima coafeză a venit
la lucru doar la ora 6,30 şi
aceasta, după ce tov. vicepreşe­
dinte cu producţia de la coope­
rativa amintită a trecut pc aici
şi văzînd situaţia a trimis aca­
să după ea. A doua coafeză
Bine ar fi dacă.,
r..Conclucerea clubului munci­
toresc din Cugir ar lua măsuri
de amenajare a unei garderobe.
Aceasta, cu atît mai mult cu cît
există un asemenea loc în ca­
drul clubului.
...Consiliul raional U.C.F.Ş.
Brad ar da mai multă atenţie
Brad sînt mulţi tineri care vor
să îmbrăţişeze acest sport, dar
nu primesc sprijinul necesar din
; »»«•»••• ;
>O O <L> <L><L><L>
să ne prezentăm şi mai bine în
întrecere. Cu cit ne vom însuşi
mai multe cunoştinţe la cursul
nostru, cu atît vom lucra mai
/”* n aceeaşi hală muncesc şi
alte două brigăzi de gate-
rişti aflate în întrecere. Este
vorba de brigăzile conduse de
Dumitru Domuţa şi Samoilă
Curteanu care lucrează la ga­
terele mari. Diferenţa de valoa­
re dintre cele două brigăzi nu
este mare. Iată de ce şi in luna
noiembrie rezultatele muncii lor
brie în proporţie de 112 la sută,
iar cea a lui Samoilă Curtea­
creadă. Mai este oare colectivul
sectorului III fruntaş şi pe mai
departe în lupta pentru cărbu­
ne de calitate ?
Diîi această situaţie se pot
trage două concluzii. Prima :
colectivul de redacţie al gazetei
de perete n-a fost destul de o-
perativ să-şi anunţe cititorii
despre schimbarea survenită în
întrecere. A doua concluzie, tre­
buie să dea de gîndit colecti­
vului sectorului I I I : cele 700 to­
ne de cărbune rebútate din pro­
ducţia lunii noiembrie dovedesc
că aici a slăbit preocuparea
pentru îmbunătăţirea calităţii
cărbunelui cocsificabil.
Poate că un nou articol la ga­
zeta de perete ar face lumină în
această situaţie şi sectorul III va
răspunde de ce a slăbit pasul
aproape de sfîrşitul toamnei
cînd urma să aibă loc numără­
toarea... bobocilor.
C. MUNTEANU
Strungarul Iosif Toth este fruntaş în întrecerea socialistă
la atelierele R.M.R. Simeria. El îşi depăşeşte zilnic planul cu
calitate.
TO AN E i fe m e ilo r
făcut
(Viorica Mardan), şi-a
apariţia de-abia la ora 7, iar
o a treia coafeză (Aurica Truţ)
la ora 8.
Am aflat însă din discuţia cu
celelalte cliente că acesta nu
este un caz izolat, că Ia coa­
fura din Haţeg se repetă des
asemenea „practici“ în respec­
tarea programului.
Noi, cele care ne pierdem
timp aşteptînd coafeze certate
cu disciplina de producţie, în­
trebăm conducerea cooperativei
ce părere are, dc ce nu ia mă­
suri ? 1
DOINA BAClU
corespondentă
partea consiliului raional
U.C.F.S.
...Articolele de la gazeta de
perete a cooperativei „Sprijinul
minier“ din Lupeni, s-ar schim­
ba cu regularitate. La această
gazeţă sînt multe articole care
nu s-au schimbat de multă vre­
me.
(După scrisorile primite de
la tov. T. Siriopoî, M. Golcea,
N. Donovici).
>accesele gateriştilor din gramul I ) : 12,00: 14,00; 16,00; 18,00;
Orăştie sînt frumoase. Ei
au trimis în acest an şantiere­
lor ăe construcţii din ţară mii
de m.c. ăe cherestea. Dar suc­
de la depozitul de buşteni con­
dusă ăe ştefan Balazs. Munci­
torii de aici, majoritatea tineri,
printre care Karol Borbey, De-
zideriu Gybrfi şi alţii, au înde­ Izolat vor cădea lapoviţă şi ninsoa­
plinit lună de lună planul ăe
producţie alimentând în perma­
nenţă gaterele cu buştenii ne­
cesari.
D acă vizitezi întreprinderea
de industrializare a lem­
nului din Orăştie, inginerul şef
Virgil Duma. tînăr şi el, te va
conduce cu siguranţă şi la noua
secţie ăe lăzi. Inginerul şef a
venit aici ăe cîteva luni de zile.
Exista şi- atunci secţie de lăzi.
Da\, aici munca se desfăşura
mai mult la întimplare. Circu­
larele erau aşezate în dezordi­
ne, iar planul se îndeplinea
anevoios.
Tînăml inginer s-a dus mai
multe zile în şir prin secţia de
lăzi. gîndindu-se la felul cum
va trebui să se muncească aici.
După un studiu minuţios, el a
făcut propuneri concrete în or­
ganizaţia de partid. Pe baza
acestora s-a luat hotărârea să
schimbe întregul proces tehno­
logic. Numărul circularelor a
fost dublat, acestea au fost aşe­
zate intr-o anumită ordine, iar
de-a lungul halei a fost intro­
dusă o bandă rulantă. In urma
măsurilor luate, productivitatea
muncii a crescut simţitor.
Un colectiv tînăr, cu oameni
harnici şi pricepuţi, hotă-
riţi să trimită şantierelor de
construcţii din ţară şi mai mul­
tă cherestea. Aşa poate fi carac­
terizat pe scurt colectivul în ­
treprinderii de industrializare a
lemnului din Orăştie.
V. ALBU Ofertele se vor adresa în scris, însoţite de autobiografie,^
P ro g ra m e d e d ic a te
In cadrul căminului cultural
din comuna Burjuc, raionul
Uia, se organizează periodic,
programe speciale dedicate fe­
meilor. Un asemenea program
s-a organizat de curînd, cu care
ocazie a fost prezentată confe­
rinţa 7,Familia în statul nostru
de democraţie populară“
A. STRATON
corespondent lismului în R.P.R.
—O—
W DECEMBRIE 1961
PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiu­
nea pentru sate : Folosirea unor
reziduri vegetale la hrana ani­
malelor; 7,30 Sfatul medicului:
Deformaţille dinţilor la copii;
8.00 Din presa de astăzi; 9,00
Tînereţea ne e dragă; 10,32 Es­
trada melodiilor; 12,15 Pagini
din romanul „Vînătorul“ de
scriitorul englez James Albrige ;
14.00 Jocuri populare romîneşti;
14,30 Muzică din operete; 16,15
Note de lector; 17,30 Prietena
noastră cartea :1 „Piatra cea
fierbinte“ de Arkadii Gaidar ;
19.00 Almanah ştiinţific; 19,30
Solişti de muzică populară ro-
m înească; 20,20 Noapte bună
copii: ,,A fost odată un băieţel
pe-un gard“ de O. Pancu-Iaşi;
20,50 Tribuna radio : Problema
locuinţelor în ţările capitaliste.
PROGRAMUL I I : 12,45 Muzi­
că uşoară; 13,15 Carnet de re­
porter; 16,30 Vorbeşte Moscova;
18,05 Muzică de estradă; 19,00
Piese corale inspirate din tre­
cutul de luptă al poporului nos­
tru; 19,30 Cronica economică;
21.00 Actualitatea radio; 22,00
Doine şi jocuri populare romî-
nesti.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; G,UU;
17,00; 20,00 ; 22,00; 23,52-23,55 (pro­
23.00 (programul II).
-o—
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabiiă cu cerul mai mult
noros ziua şi cu înseninări noaptea.
re în regiunea de munte, tempera­
tura staţionară : ziua între 0 şi 4
grade, iar noaptea între -1 şi -4 grade:
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme rece cu cerul variabil mai
noros ziua.
jCombinatul siderurgic HunedoaraJ]1
[ angajează m uncitori
în a r m a t o a r e le s p e c ia l........
® electricieni
® strungari
® lăcătuşi
® instalatori apă
© zidari
0 şoferi
© pompieri
t De asemenea angajează muncitori necaiificaţi pen- j
[tru calificare în meseriile mai sus arătate înde-}
[plinind următoarele condiţii.
© 7 clase elementare sau cu şcoala medie i
m cu serviciul militar satisfăcut
Tot pentru combinat SE ANGAJEAZA UN NU-1
MAR DE 40 PAZNICI.
[direct Combinatului suderurgic Hunedoara — telefon 112, ser ]
t viciul personal.
L
j t v-fU-JlJ '-j i~J u-/uUw
Nr. 2165
Brigadieri
ai muncii patriotice
Nu de mult, la colţul roşu al
şantierului electrotehnic de la
I.C.S.H. a avut loc înmînarea
carnetelor şi insignelor de bri­
gadieri ai muncii patriotice, ti­
nerilor care au efectuat peste
100 ore de muncă voluntară.
Printre aceştia se numără lă-:
cătuşul Iunk Ioan, sudorul Nă-
răndeanu Filaret, maistrul Creţu
Aurel, funcţionara Pitic Paulina
şi alţii.
De Ia începutul anului şi piuă
acum, tinerii de pe acest şan­
tier, au efectuat peste 9.600 irre
de muncă patriotică la curaţi:
distileriei de gudroane, trans­
portul cărămizilor şi colectarea
fierului vechi.
VASILE POR
contabil
m 11 LUNI
Membrii cooperativei meşteşu­
găreşti „Drum nou“ din Hune­
doara şi-au îndeplinit pînă la
30 noiembrie a.c., planul anual
la producţia globală cu 101 lă
sută, la livrări către comerţul
socialist cu 107 la sută, la în­
casări în numerar cu 103 la
sută. La ramura prestări servicii
neindustriale, planul anual a
fost îndeplinit în ziua de 2 de­
cembrie.
La realiîarea planului au con­
tribuit îndeosebi secţiile repa-
raţii-cizmărie, sincron-secţionat,
croitorie-comandă, reparaţii de
radio, eeasornicărie-complex etc.
'Aceste secţii şi-au depăşit în
fiecare lună planul cu 15 pină
la 20 la sută.
ALEXANDRU JOJA
2| şelul secţiei planificare U.R.C.lYl.
m M IM t4II.ll
D. PAULESGU — Construcţiile
de maşini — ramură principa­
lă a industriei noastre socialiste.
Lucrarea prezintă realizările
noastre obţinute în dezvoltarea
industriei constructoare de m a­
şini, precum şi sarcinile ce re­
vin acestei ramuri în perioada
desăvîrşirii construcţiei socia­
EUGEN PREDA — Dosarul
Berlin — vest
Pornind de Ia o prezenţare a
situaţiei din Berlinul occidental,
transformat de puterile imperia­
liste într-un centru de spionaj
şi diversiune, într-un focar de
provocări agresive, broşura su­
bliniază necesitatea reglementă­
rii acestei situaţii prin transfor­
marea Berlinului occidental in­
tr-un oraş liber, demilitarizat.
iW W W V W W W W W W
l PRODUCĂTORI? ^
| LC.LL. SIMERIA >
coii tractează.
Ja preturi avantajoase,
cu acordarea de avan­
suri şi furaje,
LAPTE DE VACA,
L A P T E D E O A I E ŞI
P R O D U S E DIN L A P ­
T E D E OAIE
rAăresaţi-vă oficiilor şi
punctelor de colectare din
comune şi sate pentru în­
cheieri de contracte, p r e - tţ
dări prin achiziţii şi pentru 2
orice alte lămuriri. <;
'p p p p n /*
]
calificaşi 1
1
1
1
1
1
1
'J
J
1
1
1
1
J
]
]
.**,«*«• )
t\r~t\~l<—-f\_fc