Page 35 - 1961-12

Nr. 2165 DR ü M ü i: SÖGIA'trSM LTJÜf A pag. 8

Mecanizarea — sursa unor FOIIATOM

mari succese ”/V W W W N A /W '

Realizările obţinute de harni­ crescut cu 0,6-0,8 tone pe p o st; Unde este HapenciUG7 j
cul colectiv al minerilor din 60 la sută din cărbune nu mai
Lupeni în scoaterea din abataje trebuie lopătat manual, el că- Tovarăşul Eugen Hapenciuc, directorul căminului culturali
zînd direct pe transportoare. \ din Clopotiva, raionul Haţeg, absentează sistematic clin sat, ;
a cit mai mult cărbune cocsifi- '<fără să lase măcar vorbă unde poate fi găsit. Obiceiul de a ,
cabil, cu un procent cit mai scă­ Totodată, consumul specific >dispărea fără urmă in timpul se rviciului din „motive personale“
zut de cenuşă, se datoresc în
mare măsură introducerii meca­ de lemn de mină a fost redus cu a făcut ca in Clopotiva munca cultural-educalivă să stagneze. •
nizării complexe. Mecanizarea a aproape 2 m. c. pe mia de tone
faţă de cel planificat, iar din a-

făcut ca în sectoarele subterane batajele frontale susţinute cu Comunistul Ştefan Şi de-a lungul şi de-a latul, Trece-alene un minut...
să se muncească acum r.u o pro­ armături metalice s-au extras Gyurka este frezor ' Dintr-un cap de sat intr-altul, — Alo ! Clopoliva-Sfat ?
ductivitate medie mai mare cu 210.000 tone de cărbune mai Ia secţia mecanică ¦ De la ţine, la „barbă albă“, Nu-i acolo, l-am Cătat ;
mult dccît în 1960. a Uzinei „Victoria" ! Fiecare se întreabă : De vreo două zile nu-i,
215 230 kg. cărbune pe post de- Călan. In acest an Şi nici vorbă n-a lăsat
E. D. POPA nu a rebutat nici o „Ce să fac, un‘să mă duc Dumnealui,
cît în perioada corespunzătoare piesă. Iată-1 în foto­ ' Să-l găsesc pe Hapenciuc ?“ Unde-a plecat.
corespondent grafie în timpul lu­ • Şi, cum de-obicei se-ntlmplă
a anului trecut. Productivitatea crului. ’ Cu acei ce se frămîntă,
muncii în abatajele frontale a
Vrind să dea la o-ntrebare
C u elan tineresc Cea mai bună dezlegare, • a vi • w* . . . . ia
Toţi lansează ipoteze
Pretutindeni, in regiunea noa- Natalia Colţan, Petru Stăniloiu, Incercind s-argumenteze: Foaie verde, foi de nuc
¦Stră, tinerii lucrează cu entu­ Eugen Văcariu şi alţii au fost — S-o fi dus Unde-i oare Hapenciuc ?
ziasm şi dragoste în timpul lor nelipsiţi. La Sarmi, sus.
liber, în cadrul diferitelor ac­ Ştiu că-i place să admire Că de două zile-ncoace
ţiuni de muncă patriotică. După cum ne informează co­ Ale Ulpiei ruine A plecat şi... bună pace !
respondenţii noştri voluntari Şi pe lună şi pe soare... Nici în sat, nici la raion,
La secţia furnale de la uzina Trie Traian şi Dionisie Ureche Ce vrei, pasiune mare ! Poţi să tot dai telefon,
„Victoria“ Călan de exemplu de la Cugir, acţiunea de muncă — Taci din gură, nu se poate, E de-a dreptul dispărut!...
organizaţia U.T.M. şi-a propus patriotică a intrat în viaţa ti­ Stă de două zile, frate,
să mobilizeze tinerii pentru a nerilor ca ceva obişnuit. Acea­ s Cocoţat pe Ulpie-sus Foaie verde foi de nuc,
strînge în acest an 100 tone fier sta o dovedeşte şi faptul că In * Doar aşa, din... pasiune
vechi. Organizaţi în brigăzi de fiecare an numărul brigăzilor de Pentru vechile... ruine ? Cititori şi cititoare,
muncă patriotică este tot mai — Poate este, zice altw, Nu ştiţi dumneavoastră oare
muncă patriotică, tinerii din mare. La începutul acestui an Sus pe creste-n Retezatu’ Unde este Hapenciuc ?.
această secţie au reuşit ca în de exemplu, existau 98 de bri­ In excursie, vezi bine...
11 luni să colecteze 363,5 tone găzi iar în prezent sînt 120. Prin muncă Flori frumoase,multe flori — Ce, bădie, rîzi de mine ? V. GHIŞ
fier vechi. 'Aici au fost constituite Acestea sînt îndrumate în acti­ Lui nu-i place... la-nălţime...
vitatea lor de către organizaţi­ patriotică Un flăcău mai pus pe şagă, după o corespondenţă primită'
5 brigăzi de muncă patriotică, ile U.T.M. din oraş. In cadrul 'Adăugă, viclean, în grabă : de la prof. GHEORGHE
care cuprind 140 tineri. Aproa­ lor lucrează 3.187 tineri care în In satele Cerbăl şi Cerişor, de — D-aia-n munca culturală
11 luni au efectuat peste 35.000 pe raza oraşului Hunedoara, se Hapenciuc stă doar la... BA6IZU şi înv. 10S1F TKIFLI
pe fiecare tînăr a efectuat pes­ ore muncă patriotică. duce o muncă susţinută pentru
te 100 ore muncă patriotică. In refacerea pădurilor. Zilele tre­ Intr-un colţ retras pentru flori de ca­ niţa şi Ana Dan. coadă! UL CUL r u t u l E Ô .G W v’bC’A
total, aceste brigăzi au efectuat Datorită muncii depuse, pes­ cute s-a plantat prin muncă pa­ al oraşului Simeria meră, iar în altă Printre oamenii
în acest an, 8.000 ore de muncă te 1.400 tineri din cadrul brigă­ triotică în pădurea din dealul se găseşte sera de secţie este pepinie­ Toţi au hohotit de r îs :
patriotică. La strîngerea fieru­ zilor de muncă patriotică slnt Grosului un hectar cu ghindă şi flori a Secţiei de ra pentru altoire. care îndrăgesc flo­
lui vechi, amenajarea stadionu­ purtători ai insignei de briga­ s-au completat şi celelalte go­ întreţinerea căii fe­ Aici lucrează briga­ rile se află şi co­ — Bine-o mai pocnişi, măi,
lui sportiv, la munca pentru în­ dieri. luri semnalate. rate L.7. Deva. da condusă de Uie munistul Ion Faur, Pis!
frumuseţarea secţiei, tinerii Du­ Siminiuc, care de la inginer, şeful sec­
mitru Creţu, Pavel Nicolaescu, GH. POANTA Vizitînd această începutul toamnei a ţiei, care în prezent — S-o fi dus, rosteşte Ion,
seră, rămîi plăcut mai plantat peste studiază trecerea la
corespondent impresionat. Cele 15.000 fire pansele, sistemul încălzirii
peste 2.000 specii de iar în prezent lu­ centrale şi a dispus
flori de aici sînt crează la amenaja­ instalarea a două
cultivate pentru în­ motopompe cu apă

frumuseţarea spa­ rea spaţiilor verzi potabilă întrucît apa Cu vreo treabă la „raion“.

Grijă deosebită învătămîntului ţiilor verzi ale sta­ pentru sezonul de de rîu cu care erau Şi-are treburi, zău, cît nouă,
agrozootehnic ţiilor de cale ferată iarnă şi la altoirea alimentate plantele Că îşi face casă nouă.
din cuprinsul sec­ trandafirilor pentru nu era suficientă. •— Măi, să ştii că l-am găsit,
ţiei L'.7. Deva (între sezonul I de primă­ La „raion“ e negreşit.
Simeria — Milova vară. Miile de specii de
flori care acum sint * • • • * ’• * • S • * m
— Holdea şi Sime­ In cultivarea şi îngrijite în seră, la
ria — Hunedoara). întreţinerea serei de primăvară vor în­ — Alo ! 'Alo ! Nea Ignat ?

\ in majoritateaunităţilor socialiste etc. Peste puţin timp, cînd mecani- lectorul stabilit pentru conducerea în­ In sera care are fiori, conifere şi veseli parcurile, vor Aici Clopotiva-Sfat.
văţământului agrozootehnic din gos­ trei secţii, se face pomi decorativi s-au desfăta privirile că­ Te rugăm, nu ne lăsa,
i ale agriculturii s-a deschis în aceste zaterii vor termina lucrările în cîmp. podărie, tehnicianul Gornel Budeanu, recoltarea, planta­ evidenţiat în mod lătorilor. Peste drum de la mata
este... în concediu. rea şi altoirea. O deosebit muncitoa­ Se clădeşte-o nouă casă:
( zile Invăţămîntul agrozootehnic dc vor începe şi ei să studieze separat, secţie este numai rele Constanţa Io- EA1IL' C R E Ţ U Cheamă-un pic pe
Aşa stînd lucrurile la G.A.G. din
j masă. Cuprinderea unui număr mai îutr-un cerc de ridicarea cunoştinţe- Bretea Mureşană, se pune firesc în­ rJSK corespondent Hapenciuc...
trebarea : pînă cînd se mai tărăgă­
/ mare dc cursanţi decît în alţi ani, lor profesionale, nează organizarea şi deschiderea în-
văţămîntulUi ? Poate că ne vor spune
ţ stabilirea unor planuri tematice de Felul în care au fost organizate şi tovarăşii din conducerea gospodăriei,
Sfatul popular comunal sau secţia a-
lecţii strîns legate de activitatea prac- au început să-şi desfăşoare activitatea gricolă a sfatului popular raional, ca­ S E A R A ED U CA TIV A
re răspund direct de această problemă.
tică a gospodăriilor agricole de stat cercurile de invăjăinînt agrozootehnic
•ic
şi colective, organizarea mai ternei-" la G.A.S. Gaida, asigură desfăşura- Ooupîndu-se cu grijă de or­ de M. Sadoveanu. Recenzia a
O situaţie similară există şi la ganizarea timpului liber al ele­ fost urmată de discuţii, elevii
nică a cercurilor, dovedeşte că în- rea lui în cele mai bune condiţiunî. G.A.G. „Petiifi Sandor“ din oraşul vilor, folosind metode atracti­ vorbind cu pasiune şi simpatie
Deva. Nici aici, pînă în prezent nu ve pentru educarea comunistă a despre eroii romanului din ope­
acest an de învăţânunt cursanţii vor s-a organizat învăţământul agrozoo­ acestora, Comitetul U.T.M. de ra marelui scriitor. Pentru tinerii în pragul m ajoratului
tehnic, deşi secţia agricolă a sfatului la şcoala profesională din Că­
putea să-şi însuşească preţioase în­ De la prima lecfie — popular orăşenesc se află la numai lan, îndrumat de organizaţia de In aceeaşi seară, elevii au in­
cîteva sute de metri de gospodăria co­ partid şi cu ajutorul conducerii terpretat cîntece revoluţionare,
văţăminte, care, aplicate în activita­ frecvenţă de sută la sută lectivă, (?!). şcolii, a organizat o seară edu­ iar Ioan Crişan, Vasile Ojeler, La joia de tineret organizată Tot cu acest prilej, tov. ing. Mi-
tea practică vor duce la obţinerea de cativă pentru elevi. Gheorghe Radu au interpretat în această săptămină de comi­ liţescu Gh., director al Termo­
frumoase melodii de muzică u- tetul orăşănesc U.T.M. Vulcan centralei Paroşeni a vorbit ce­
producţii ridicate, atît în sectorul, ve­ Corespondentul nostru, tov. Aurel Elevul Ştefan Cuza a pre­ şoară şi muzică populară romî- (secretar tov. Bucium Anton) au lor prezenţi despre viaţa ferici­
getal cît şi în sectorul zootehnic. Doboş, ne informează că zilele tre­ zentat cu acest prilej o recen­ nească. participat peste 140 de tineri, tă a tineretului sovietic, pe care
cute şi-au început activitatea şi cele zie a romanului „Mitrea Cocor“ cei mai mulţi fiind în pragul
Se constată însă că în unele G.A.G., 4 cercuri de învăţământ agrozooteh­ G -T iN CHI RI AC corespondent majoratului. In cinstea acesto­ a cunoscut-o cu prilejul studii­
< mai ales, organizarea învăţământului nic (agricol, zootehnic, pomiviticol şi ra s au organizat programe ale
( agrozootehnic a fost neglijat într-un legumicol) organizate la G.A.G. din brigăzilor artistice de agitaţie lor universitare efectuate în
i mod cu totul nepermis. din cadrul clubului din locali­
tate, jocuri distractive şi dans. Uniunea Sovietică.
( Redăm mai jos cîtcva aspecte. Gelmar.
R. L. NICOLAE
Spre deosebire de anii trecuţi, te­
corespondent
Un început promiţător mele lecţiilor ce se predau sînt mai
,. . . strîns legate de specificul gospodă-

/ Ridicarea nivelului de cunoştinţe rjej( ceea ce va pennjte colectivişti-

) profesionale a lucrătorilor gospodâ- ,or saacumuieze preţioaseînvăţămin-

5 rici agricole de stat din Gaida de Jos, car6) a pjîcate în practică vor con- Tabla de oţel de 8 ori Din tară

? raionul Alba, constituie o preocupare tribui la sporirea producţiei vegetale mai subţ re decît firul dl
J c^e seam^ pentru conducerea acestei şi animale. Toate cele patru cercuri de păr omenesc

unităţi şi pentru organizaţia de partid sînt conduse de ingineri agronomi şi La institutul de Datorită acestor
cercetări în dome­ proprietăţi toile
de aici. tn acest scop, la unitatea res- cac;re tehnice agricole cu o bună pre- (oe®»«o »«•••«<

pectivă au fost organizate şi au în­ gătue. • Gel mai mare lac alpin din *
ceput să-şi desfăşoare activitatea (de Demn de remarcat că. mobilizaţi de\
la 1 decembrie) 4 cercuri de învăţă- către organizaţia de partid, la primaj niul metalurgiei de tablă sînt folo­ ţara noastră este lacul Bucura
\ mînt. in cadrul cercurilor, cei peste lecţie au participat toţi cursanţii. din munţii Retezatului, a cărui
\ 90 de lucrători care deservesc sectoa- din Praga prin la­ site la instrumen­ Model nou de maşină de cusut suprafaţă este de 10,8 ha. şi se
minare Ia rece s-a te de măsurat, la află Ia 2.020 m. altitudine.
S rele zootehnic, cultura mare şi vit:- Pînă cînd obţinut o foaie de transîstorii mici, La uzina de construcţii de maşini de cusut electrice din
f col studiază probleme de zootehnie, tablă cu o grosime la circuite impri­ Rjev (U.R.S.S.) a începui anul acesta producţia de masă de • Cel mal adine lac glaciar
ţ agrotehnică şi viticultură. se mai tărăgănează? de 0,007 mm., res­ mate etc. Pe vii­ maşini de cusut „Rjev“ de un model nou. din munţii noştri este Tăul Ne­
pectiv de 8 ori mai tor ele vor fi fo­ gru din munţii Retezatului, care
ferită subliniat faptul că pentru Unele cercuri agrozootehnice tre- subţire decit firul losite din ce în ce Noua maşină poate îndeplini două operaţii: să coase şi să ...Moscova a Botaniştii au pre­ măsoară 25,5 m.
\ desfăşurarea învăţătnîntului agrozoo- buiau organiza|e şi ,a G.A.G. din Bre-, de păr omenesc brodeze ; ea puţind fi acţionată atît manual cît şi electric. In devenit în ulti­ zis că el se va
Dintr-un kilogram mai mult în in­ In cursul acestui an, uzina va produce peste 100.000 de maşini mii ani cel inai usca în anul ® Gele mai înalte lacuri gla­
, tehnic la un nivel cît mai înalt, sar- jea Mureşană, raionul Hia. Despre \ de oţel se poate de cusut „Rjev“. întins oraş din 1958, dar copa­ ciare dc la noi sînt Tăul Gustu­
obţine o foaie de dustria electroteh­ Iunie. Capitala cul, infirmîndu-le ri! (2.270 m.) din mun(ii Rete­
V cina de lectori a fost încredinţată acest Iucru au fost din ti, încunoş. ţ tablă lungă de 120 :» e p a ,ra i; p e s it r u e s 'e ş îe r e a Uniunii Sovietice părerile, continuă zatului, iezerul Podul Giurgiului
m. şi lată de 5 m. nică şi industria este de trei ori să vieţuiască şi (2.250 m.) şi lacul Gapra (2.240
} celor mai capabile cadre tehnico-in- tintati, atît tovarăşa Iusfina Androna/ mai mare ca Lon­ să dea anual o m.) din munţii Făgăraşului. Exis­
constructoare de dra şi de 8 ori recoltă de 70-80 tă totuşi un lăculeţ şi mai înalt.
$ ginereşti din gospodărie, oameni cu chCi proşedinta gospodăriei colective.} mai mare ca Pa­ kg. castane! Este vorba de un mic lac din
% f ract'câ ‘ndelungată şi cu cunoştinţe cit şi tovarăşul Mihai Gioreanu, secre-5 maşini. risul, iar supra­ Făgăraş, aflat în Valea Rea,
( teoret.ee corespunzătoare. De aseme- taruI organizaţiei de bază P.M.R. din> faţa sa însumea­ ...Nisipurile din chiar sub vîrful Hîrtopului Ur­
ză cu 6.000 de deşert obişnuiesc sului, care are altitudinea de
î nea’ . a!‘ foŞ Pro,curate bro*uri care gospodărie. Gu toate acestea aici nu» fecundităţii anim alelor hectare mai mult să cînte. In zori 2.300 m.
( cuprind problemele ce se studiază în s. a făcut însă nimic pînă în prezent \ decît cea a New şi pe înserat ele
Yorkului! emit nişte sunete o Gele mai vechi o ra şe :
\ cercurile de mvăţămînt, un aparat de N.au fost recrutaţi cursanţii, nu s-au Î asemănătoare cu Deva (Singidava) şi Abrud
...Gel mai mare cele de orgă. Fe­ (Abruttus) din vremea dacilor;
( proiecţie şi diafilme, diferite mulaje procurat materialele didactice, iar^ TigeroSul Experienţe îndelungate au de­ vadovski, a permis ca în sovho­ teatru din lume nomenul, cunoscut Constanţa (Tomis) şi Mangalia
monstrat că preparatul SJK zurile din Kazahstan, care cresc se află în Cuba, de sute de ani, (Gnlaiis), colonii greceşti din
PO R Specialiştii so­ folosit în trata­ (ser activ şi inactiv de cal) con­ oi de Caracul, să se obţină su­ la Havana : tea­ dar rămas multă sec, VII î.e.n., Cluj (Napoca)
vietici au sinteti­ mentul rănilor ca­ tribuie la creşterea fecundităţii plimentar în ultimii cinci ani trul „Blanquita” şi Turda (Potaîsa) din timpul
H A N D B A L I N 11 zat un nou pre­ re se vindecă animalelor indiferent de specie, 390.000 de miei. cu 6.500 locuri. vreme fără expli­ romanilor.
parat terapeutic greu, a ulcerelor duce la creşterea producţiei de caţie, este dato­
denumit Ţigerol trofice, arsurilor, carne şi lapte. In urma folosirii preparatului ...Gel mai bă- rat compresiunii o Gele mai vechi cetăţii exis­
care are proprie­ reacţiilor actimce, SJK în sovhozul „Cim Kurgan“ trîn castan din şi decompresiu- tente: Cetatea Neamţului (reg.
tatea să stimu- ulceraţii de pe ur­ Folosirea acestui preparat, 100 de oi au fătat 456 de miei R.P. Ungară are nli cristalelor de Suceava), Poenari (reg. Argeş),
ma radiaţiilor etc. care a fost descoperit de cunos­ în doi ani. 700 de ani şi şe cuarţ care intră Rîşnov (reg. Braşov) şi Hunia-
'eze refacerea ţe­ cutul savant sovietic Mihail Za- în compoziţia a- de (Timişoara), toate din sec.
Preparatul a fost experimen­ află în apropierea cestor nisipuri. XIII.
suturilor şi este tat de asemenea la 29.000 de ol orăşelului Koszeg.
sterile. Ca urmare, această tu r­
Timp de două zile (2-3 decem­ BĂIEŢI : Teiuş Lupeni 6-5; inimă artificială produsă în Polonia mă „sterilă“ a fătat 33.000 de
brie) s-a disputat în oraşul Cu­ Cugir Călan 18-o. miei, iar 2.069 de oi au fătat
gir campionatul republican de cîte doi miei gemeni, 406 oi —¦ • Gel mai vechi castel; Bran
handbal în Îl, faza regională. FETE : Lupeni — Teiuş 6-4.
La aceste întreceri au participat Datorită instalaţiei > cîte trei miei gemeni, iar apro­ (anul 1212). J
echipe de băieţi şi fete din ca­ In urma rezultatelor înregis­ speciale p e n t r u ) ximativ 100 de oi — cîte 5-6
drul regiunii Hunedoara. Me­ trate, clasamentul final se pre­ Prima inimă ar­ iulie in clîntcile scăderea tempera- l miei gemeni. • Gel moi vechi p a la t; Mo- t
ciurile s-au jucat sistem turneu. zintă astfel: LA BĂIEŢI: 1. tificială poloneză, din P o z n a n şi tuni singelui s-a /
Ele s-au ridicat la un bun ni­ Cugir, 2. Teiuş, 3. Lupeni, 4. construită d u p ă Lodz, la operaţii goşoaia (scc. XVII). ţ
vel tehnic datorită pregătirii de Călan. proiectul profeso­ deosebit de grave
care au dat dovadă echipele. Ia­ ;o • « o<s>o&o«»a<zm» ««»«« • <a>?
tă rezultatele tehnice înregistra­ LA FETE : 1. Lupeni, 2. Te­
iuş, 3. Călan. rului Jan Moli, di­ pe cordul deschis. reuşit ca în numai j> Vipera Berus
te în prima zi a întrecerilor : rectorul Centrului Pînă în prezent 11 minute, tempe- <
In cadrul meciurilor s-au re­
BĂIEŢI : Călan — Lupeni marcat o serie de jucători cum de cardio-chirurgie au fost făcute ralura corpului co- ; Vipera Berus în formă de zig­ pul e acoperit în
sînt Lucian Tomescu, Ditner din Poznan, este cinci asemenea o- pilului să scadă la ;> (in fotografia de zag ori în şir de parte cu solzi,
14-1 ; Cugir — Teiuş 20-12 ; Nerbert şi Aurel Popa de la prevăzută cu o in­ peraţii, toate reu­ 12 grade, ceea ce alături), trăieşte r o m b u r i , brun între care apar
Cugir, Mircea Crişan, N. Duma,
Cugir — Lupeni 14-4; Teiuş — stalaţie specială şite, ultima fiind a permis efectua­ în Munţii Apu­ sau cenuşiu în­ cîteva plăci mai
pentru scăderea efectuată de cu- rea operaţiei pe seni. Rareori de­ chis. Gapul e late. Ochiul are
temperaturii sin- rlnd de către prof. cord deschis. Timp păşeşte 75 cm .; mare faţă de lun­ pupila verticală,

Călan 3-3. Eugenia Popa de la Teiuş şi gelui. După ce a Moli la un copil de 22 de minute, se strecoară fără gime, turtit şi ca de pisică, iar mÉSmmn M Ih m i t
FETE • Teiuş — Călan 10-0 ; alţii. De remarcat buna orga­ fost îndelung ex­ de 8 ani care su­ in inima copilului nici un zgomot aproape triun­ privirea e cruntă,
nizare a acestei competiţii. perimentat, apara­ ferea de o gravă nu a pătruns nici la apropierea cui­ ghiular, cu fălci s ă l b a t i c ă , din
Lupeni — Călan 17-1. tul este folosit în- malformaţie con­ o picătură de sin- va. Are de-a lun­ pronunţate după cauza unei plăci
M IRCEA BULAT cepind din luna genitală a inimii. ge. gul spatelui un care gîtul se sub­ drepte ce mărgi­
Iată rezultatele înregistrate îd desen pronunţat ţiază vizii)!. Ca­ neşte sus orbita.
cea de-a doua zi : corespondent \V W W V W W V V W v V ,yVVVVVV'AVVV