Page 36 - 1961-12
P. 36
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2165
scs
ratea intereselor oamenilor TELEGRAME EXTERNE
unsaanxsexxxi
m unci0t0 legată de lupta PeffBÎp&a resta b ilirea , iSs9epttM»IloE* L A H A N O I:,
le g it im e a l e R.P« C h in eze îaa O.N.U.
A începui construirea
războiului Discuţii din Adunarea Generală a O.N.U. colegiului de medicină
NEW YORK 9 (Agerpres). - Co Wirjopranoto, este o parte inalienabilă
Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov la cel de-al V-lea respondentul Agerpres G. Alexandroaie a Ghinei. HANOI 9 (Agerpres). —
transm ite: Condamnînd încercările întreprinse de La Hanoi a început constmirea Co
Congres Sindical Mondial — legiului de medicină — unul din cele
S-a împlinit o săptămînă de cînd, S.U.A. de a zădărnici rezolvarea pro două institute moderne de învăţămint
MOS(30VA 9 (Agerpres). —¦TAS5 toare este capabilă să asigure' ade şl a celorlalte ţări sooialiste, o dată cu şului liber, Berlinul occidental, ca o din iniţiativa delegaţiei Uniunii Sovie blemei restabilirii drepturilor legitime de acelaşi gen, care vor fi construite in .1*
vărata democraţie**. succesele obţinute în dezvoltarea eco soluţie reală pentru problema germană. tice Adunarea Generală O.N.U. a în ale R. P. Chineze în O.N.U., delegatul perioada primului plan cincinal al R. D.
transmite : ;ij*u* nomiei, ştiinţei şi tehnicii lor, clasa Uniunea Sovietică şi întregul lagăr so ceput discutarea problemei restabilim Indoneziei a subliniat că rezolvarea a- Vietnam. Celălalt Colegiu de medicină
Prin construirea socialismului şi muncitoare internaţională a căpătat o cialist susţin şi vor continua să susţi diepturilor legitime ale R. P. Chineze cestci probleme nu necesită nicidecum
N. S. Hruşciov, şeful guvernului so prin intrarea în perioada construcţiei puternică bază materială pentru înfrî- nă această soluţie. în O.N.U. Din cei 25 de delegaţi care vreo procedură complicată. va fi construit în oraşul Haifon. Cole-,I
desfăşurate a comunismului, statul narea agresorilor şi preîntîmpinarea u- au luat cuvîntul majoritatea, printre
vietic, a rostit la 9 decembrie o cu- sovietic, care a apărut ca un stat al nui război între state. Şeful guvernului sovietic a relevat care reprezentanţii U.R.S.S., R.S.S. A rostit apoi o cuvîntare delegatul giul din Hanoi va avea în afara săli
dictaturii proletariatului, s-a transfor că pentru înfrînarea agresorilor va fi Ucrainene, Cehoslovaciei, Poloniei, Un R. P. Romîne, E. Mezincescu.
vîntare în faţa delegaţilor la cel de-al mat într-un stat al întregului popor. Astăzi clasa muncitoare internaţiona nevoie de activizarea tuturor forţelor gariei, Indoneziei, Gambodgiei, Ceylo lor de curs 18 laboratoare, o sală de
lă are ce să opună forţelor războiului, iubitoare de pace şi în primul rînd a nului, Ghanei, Gubei au cerut Adună Luni 11 decembrie vor continua dis
V-lea Congres Sindical Mondial. „Aceasta, a subliniat el, este o a declarat Nikita Hruşciov. A ignora clasei muncitoare internaţionale. Gred rii Generale să rezolve pozitiv această cuţiile în această problemă la care ur festivităţi şi un cămin pentru studenţi.
dovadă grăitoare a profundului de aceasta, ar însemna a subaprecia posi că veţi fi de acord cu mine că nu s-a problemă, pentru a da posibilitate gu mează să mai ia cuvîntul 33 de vor
Delegaţii, în picioare, l-au salutat mocratism al clasei muncitoare”. bilităţile clasei muncitoare internaţio făcut încă totul pentru a pune în aa- vernului R. P. Chineze să-şi trimeatâ bitori.
nale şi a supraaprecia forţele imperia ţiune toate forţele mişcării muncito delegaţii la lucrările O.N.U. şi ale tu
cu căldură pe N. S. Hruşciov. In uria Şeful guvernului sovietic a arătat lismului. Înţelegerea justă a acestei reşti, pentru a da o ripostă celor ce turor organelor sale, ceea ce ar co
că perioada construirii comunismului probleme are o mare însemnătate pentru pregătesc un nou război, a spus el. respunde în mod real stării de fapt
şa sala a Palatului Congreselor dm este o perioadă de creştere continuă o judicioasă orientare a politicii în con şl ar fi în interesul O.N.U.
a rolului organizaţiilor sindicale şi al diţiile în care imperialismul a încetat Muncitorii din S. 0. A., Germania
Kremlin au răsunat peste 5 minute a- celorlalte organizaţii obşteşti. să mai fie factorul dominant in rela occidentală, Anglia, Franţa, Japonia, La şedinţa din seara zilei de 8 de împotriva persecutării
ţiile internaţionale. Italia şi din celelalte state capitaliste cembrie a Adunării Generale, delega Pariiantui Comunist din S.U.A.
plauze furtunoase. Linia noastră generală, a spus N.S. sînt la fel de interesaţi ca şi muncitorii tul Canadei, care a luat primul cu
Hruşciov, este dezvoltarea şi ridica Şeful guvernului sovietic a declarat că din ţările socialiste în evitarea unui nou vîntul a arătat că va sprijini proiec
N. S. Hruşciov a declarat că este rea la un nivel mai înalt a spiri Uniunea Sovietică îşi stabileşte politica război distrugător. Glasa muncitoare tul de rezoluţie prezentat de S.U.A. şi
tului de iniţiativă, atragerea tuturor sa pornind tocmai de la o asemenea în internaţională, dispune acum de posi alte ţări, al cărei scop, după cum se
mişcat de această primire caldă, pe cetăţenilor sovietici'la conducerea tre ţelegere a situaţiei. 6a exemplu el s-a bilităţi mult mai mari şi dacă le va fo ştie, este să zădărnicească, cu ajuto
burilor societăţii, şi lărgirea funcţiilor referit la hotărârea privitoare la reluarea losi, pacea omenirii va fi asigurată. rul subterfugiilor procedurale, rezol
care o apreciază ca o aprobare a ac organizaţiilor obşteşti. experienţelor cu arma termonucleară. varea acestei probleme acute.
O uriaşă importanţă pentru întări
ţiunilor clasei muncitoare din fosta „Dacă ar fi să ne reprezentăm în Din păcate, încă nu au înţeles toţi După cuvîntarea reprezentantului Rezoluţii de protest
treaga activitate economică, culturală justeţea şi necesitatea silită a acestei rea păcii, pentru progresul omenirii, Laosului a luat cuvîntul reprezentantul
Rusie, din Uniunea Sovietică de as şi obştească din - ţara noastră ca pe acţiuni a noastre, a spus N. S. Hruş o are lichidarea ruşinosului sistem al Indoneziei, Wirjopra'noto. El a subliniat
o corabie condusă de un cîrmaci atît ciov. Această măsură a avut o impor colonialismului. că nu există nici un temei pentru amî-
tăzi. Vorbitorul a subliniat că consi de • experimentat ca partidul comu tanţă uriaşă pentru menţinerea păcii. narea continuă a rezolvării problemei ale unor organizafn engleze
n ist alături de el pe puntea de co Arma noastră racheto-nucleară consti Vrem ca toate popoarele să-şi ho restabilirii drepturilor R. P. Chineze în
deră aceste aclamaţii ca un salut mandă a acestei corăbii s-ar afla şi tuie un puternic factor de reţinere tărască singure soarta, ca ele să se O.N.U. „Considerăm, a spus în conti LONDRA 9 (Agerpres). — care protestează cu hotărîre împotriva
sindicatele" — a declarat Hruşciov pentru intenţiile agresive ale imperia elibereze atît de colonialiştii vechi, cit nuare delegatul Indoneziei, că este ne Clubul laburist al Universităţii din persecutării Partidului Comunist din
adus ideilor care stau Ia baza statu care, a adăugat, că nici o problemă liştilor. şi de cei noi. Popoarele Asiei, Afri cesar să avem o atitudine justă nu nu Oxford, care reprezintă aproximativ S.U.A.
cît . de cît importantă nu este rezol mai faţă de poporul chinez dar şi faţă t.200 de studenţi laburişti ai acestei
lui sovietic, ca un salut adus poporu vată în ţară fără participarea sin Dacă imperialiştii vor să ducă o po cii, Americii Latine nu au nevoie de de O.N.U. Considerăm că reprezentarea universităţi, a adresat ambasadei ame Studenţii Universităţii din Lceds au
dicatelor. litică de pe poziţii de forţă, ei trebuie lecţiile şi sfaturile colonialiştilor. legitimă a Chinei în O.N.U. este o con ricane la Londra o rezoluţie prin condamnat de asemenea acţiunile reac
lui care, acum 44 de ani a ridicat să ştie ce forţă va fi opusă forţei lor. Ei diţie necesară pentru a face ca O.N.-U. ţionare ale autorităţilor S.U.A.
nu au încă bombe de 50 şi 100 mega* N. S. Hruşciov a arătat că, după să devină o organizaţie puternică, uni
primul steagul roşu, iar acum 11 poar tone, în timp ce 19. R. S. S. are deja cum s-a subliniat în mod just Ia
bombe chiar mai puternice decît 100 Gongres, asigurarea unităţii de acţiu versală şi efectivă”. Taivanul, a spus
tă victorios înainte. de megatone. ne. a tuturor detaşamentelor clasei
Acela care astăzi nu înţelege comu Referindu-se la faptul că mulţi oa muncitoare are o însemnătate pri
meni din diferite ţări îşi exprimă în mordială pentru succesul mişcării
nismul, mîine poate fi adeptul lui, în- grijorarea în legătură cu urmările dău muncitoreşti.
nătoare ale experienţelor nucleare pen
trucît comunismul atrage oamenii prin tru sănătatea omenirii, N. S. Hruşciov Ar fi o greşală de neiertat ca a- Declarafiile secretarului general
a spus : Noi înţelegem îngrijorarea lor cum, cînd forţele reacţiunii se unesc al P.C. din S.U.A. 5 Gus Hali
opera lui vie, îndreptată spre binele şi şi ne străduim să punem capăt explo pe scară internaţională pentru a înă
ziilor cu bombe termonucleare. buşi tot ce este progresist şi înain
fericirea omenirii. Şi dacă astăzi unii tat, mişcarea muncitorească să se fă
oameni încă nu recunosc comunismul, El a subliniat că noile experienţe cu râmiţeze pe compartimente şi sindica
arma nucleară pe care le efectuează te naţionale, să nu opună frontului
mîine ei vor ajunge inevitabil fa co ţările occidentale dau Uniunii Sovieti internaţional al reacţiunii puternicul NEW YORK 9 (Agerpres) care a fost supus partidul în
munism. ce dreptul de a continua la caz de ne TASS transmite : ultimii 30 de ani, Hali a subli
voie, experienţele sale, pentru a spori şi front al mişcării muncitoreşti. niat că P. C. din S.U.A. nici
Şeful guvernului sovietic a relevat mai mult puterea lagărului socialist. A venit timpul ca reprezentanţii La 7 decembrie la Universi ri-a putut să 'desemneze candi
daţi la alegeri. In Statele Uni
că în prezent nimeni nu mai considera N. S. Hruşciov a relevat că trebuie diferitelor organizaţii sindicale să ia tatea Cornwall din oraşul Ita- te, a spus el, „acest lucru este
să se depună* mari eforturi pentru a loc în jurul aceleeaşi mese şi să ca (statul New York) a luat cu imposibil, 'deoarece cel care au
că planurile statului sovietic sînt de se obţine rezolvarea problemelor inter stabilească o platformă de luptă pen semnat 'documentele cu privire
naţionale în interesul păcii şi dreptăţii; tru Interesele muncitorilor, împotriva vîntul secretarul general al P.C. la propunerea candidaţilor (din
domeniul fanteziei. El a subliniat că ţioînd...seamă de voinţa şi drepturile su pericolului de război, pentru pace, din S.U.A., Gus Hali. partea partidului comunist —
verane ale popoarelor. Ghestiunea cons N.R.) sînt daţi afară din servi
ideile marxist-leniniste constituie torţa tă în aceea că forţele agresive ale im pentru drepturile vitale, pentru inde Amintind de persecuţiile la cii şi sînt puşi sub supraveghe
perialismului nu doresc o reglementare pendenţă naţională şi progres so ------ - ' ------- rea poliţiei“.'
cea mai puternică. Sindicatele sînt chemate să-şi in paşnică. Guvernul sovietic se pronunţă
tensifice activitatea în domeniul con pentru adevărate tratative în proble cial.
N. S. Hruşciov a spus de asemenea ducerii economiei, să ajute pe oame Subliniind că poporul sovietic este
nii muncii să-şi însuşească deprinde ma germană, adică pentru tratative cu
că nici un fel de rugăciuni şi descîn- rile necesare conducerii treburilor de ocupat cu munca paşnică constructi
stat şi obşteşti, trebuie să fie ini privire la reglementarea paşnică, la li
tece ale imperialiştilor şi colonialişti ţiatoarele întrecerii pentru munca co vă, N. S. Hruşciov a declarat că gu
munistă, să ¦se • preocupe întotdeauna vernul sovietid invită pe participanţii
lor nu pot întoarce istoria înapoi. de interesele materiale şi de dreptu
rile oamenilor muncii.
N. S. Hruşciov a declarat că parti
Subliniind că în condiţiile actuale,
ciparea la Congresul Sindical Mondial „problema problemelor este lupta
pentru pace, pentru preîntîmpinarea
a reprezentanţilor unor sindicate de Procesul înscenat P.C.
din S.U.A. a fo st aminat
orientări diferite îl transformă într-o a-
NEW YORK 9 (Agerpres). -
dunare reprezentativă cu adevărat In faţa tribunalului federal de dis
trict din Washington a început la 8
mondială a oamenilor muncii. decembrie „procesul“ intentat Rartidu-
lui Comunist din S.U.A. pe baza ticlui
Şeful guvernului sovietic a subliniat rilor ministerului Justiţiei care a in
vocat prevederile legii antidemocratice
rolul uriaş al clasei muncitoare, cla AVcGarran. Avocatul Joseph Fprer care
apără în acest proces Partidul''-Comu
sa cea mai înaintată a societăţii con unui război termonuclear“, Hruşciov nist a declarat că Partidul nu se re
cunoaşte vinovat. El a cerut judecăto
temporane, exponentul adevăratelor a declarat: „Astăzi este mai impor rului federal, Matthew McGuire, atnî-
narea procesului pentru a avea timp
idealuri ale oamenilor muncii şi luptă tant ca oricînd să se mobilizeze toa să pregătească unele întrebări pe care
intenţionează să le pună tribunalului.
torul cel mai activ pentru înfăptuirea te forţele în lupta împotriva primej
acestor idealuri. „In decursul istoriei diei de război”. ,U :.
omenirii nici o clasă n-a săvîrşit fapte Istoria a încredinţat clasei munci
toare internaţionale o deosebită răs
atit de măreţe ca clasa muncitoare”. pundere pentru apărarea păcii. Trebuie
mobilizate şi unite forţele iubitoare
Numai clasa muncitoare, masele de pace ale oamenilor muncii în lup
ta pentru preîntîmpinarea unui război.
populare care au luat puterea în mîi-
Hruşciov a declarat că încetarea
nile lor, a declarat N. S. Hruşciov, pot
asigura poporului pacea, progresul so-
cîal, prosperitatea şi fericirea.
El a subliniat marile merite ale sin cursei înarmărilor şi lupta pentru chidarea rămăşiţelor celui de-al doilea la congres să ia cunoştinţă de via Judecătorul a fost nevoit să ţină
dicatelor sovietice în toate realizările dezarmarea generală şi totală este război mondial. N. S. Hruşciov a apre ţa oamenilor sovietici, de activitatea w ' rA'spict' din timpul unei manifestaţii populare care a avut loc seama de cererea apărării şi a stabi
poporului sovietic. Sindicatele au des primul pas, pasul hotărîtor în ^această ciat încheierea Tratatului de pace cu organizaţiilor economice, culturale şi în Vietnamul de sud. Demonstranţii cereau izgonirea imperialiş lit data de 1 februarie 1962 pentru în
făşurat o muncă uriaşă pentru unirea direcţie. cele două state germane, crearea ora obşteşti din E.R.S.S. p . *< - tilor americani din ţară şi îndepărtarea Iui Wgo Dinh Diem. ceperea procesului.
şi organizarea oamenilor muncii, pen
El a arătat că cheltuielile de răz mactemmxsasseBBEMuammssaBmnsMznBSBnBBBi
tru desfăşurarea întrecerii, educarea u- boi şi cele făcute pentru pregătirile
nei. discipline noi a muncii. de război s-au cifrat în prima jumă Cronica evenimentelor internaţionale
tate a secolului în întreaga lume la
N. S. Hruşciov a mulţumit din par p.este .4 trilioane de dolari.. Gu aceas
tea poporului sovietic pentru sprijinul
frăţesc pe care clasa muncitoare in tă suină.s-arjfi putut hrăni gratuit cu m tenţia opiniei publice inter- paşnice în Uniunea Sovietică. A- diplomatică. Şîmbătă a sosit la inteţire a divergenţelor\ Intre dentale in împiedicarea aplică
ternaţională îl acordă Uniunii Sovie pîine timp de jumătate de secol în naţionale a fost atrasă în ceste documente sint in acelaşi Paris cancelarul federal Ade Statele Unite, Anglia, Franţa Şi rii rezoluţiei Consiliului de
treaga populaţie a globului, s-ar fi timp o expresie a politicii de nauer. La Londra şi Washington Germania occidentală în ceea ce Securitate cu privire la 'Katan
tice. “ sisşsv!' „ . putut construi ¦locuinţe bine amenajate cursul ultimei săptămîni de doua pace a P.C.U.S., aşa cum a fost a fost dată simultan publicită priveşte modul de abordare a ga. Noile operaţii ale trupelor
pentru 500 milioane de familii. importante evenimente care s-au ea expusă la recentul Con ţii ştirea că premierul englez, problemei tratativelor. Cu toata O.N.U. au stirnit o vădită ener
Giasa' muncitoare sovietică, întregul gres al partidului care are drept 1Macmillan, şi preşedintele grija serviciilor de propagandă vare in ’Anglia, Franţa şi Bel
Promovînd cu consecvenţă încercata desfăşurat în capitala Uniunii ţel coexistenţa paşnică a state \S.U.A., Kennedy, se vor, intîlni occidentale de a ascunde aceste gia ale căror, guverne sprijină
nostru popor, ă spus el, se străduiesc politică leninistă a coexistenţei paşni Sovietice. La 4 decembrie, s-a lor cu orînduiri sociale diferite. la 20 şi 21 decembrie în insule divergenţe, ele au devenit publi din toate puterile „guvernul“
ce a ţărilor cu sisteme sociale dife deschis la Moscova cel de-al V- le Bermude, iar. in capitala Fran ce dat fiind că Washingtonul, procolonialist al lui Chombe.
să facă totul pentru a justifica în rite, Uniunea Sovietică se pronunţă lea Congres Sindical Mondial, w a Organizaţia Naţiunilor U- ţei au început tratative intre Londra, Parisul sau Bonnul îşi
crederea clasei muncitoare internaţio şi se va pronunţa cu hotărîre pentru convocat de Federaţia Sindica experţii cu înalt rangi diploma aruncă reciproc acuzaţii de lip .Opinia publică internaţiona
dezarmarea generală şi totală sub un lă 'Mondială care reuneşte pes !Lj nite, Republica Populară Ro- tic ai Statelor Unite, Angliei, să de idei in rezolvarea proble lă îşi pune pe bună dreptate în
nale şî să contribuie prin eforturile control internaţional, va face .totul te 107 milioane de oameni ai Franţei şi R.F.G. Aceste trata melor internaţionale. 'Această si trebarea dacă 'de astă dată Or
pentru a. se împiedica un nou război. muncii din lumea întreagă. mină a fost aleasă ca membru ne tive vor fi urmate de conferin tuaţie este cu atît mai evidentă ganizaţia Naţiunilor Unite va
lor Ia înaintarea ei spre un viitor lu permanent al Consiliului de ţa miniştrilor de Externe ai ce cu cit in ultima vreme diplo merge plriă la capăt lichidind
Este necesar să fie stinse la timp Din rapoartele prezentate de Securitate, punîndu-se astfel ca lor patm puteri occidentale şi maţia Uniunii Sovietice şi a al sciziunea din Congo şi punînd
minj os.'¦ • >. * focarele care constituie o primejdie conducătorii F.S.M. şi din am păt impasului la care s-a a- în sfîrşit de sesiunea Consiliu tor, state socialiste a făcut noi capăt activităţii provocatoare a
de război, să fie reglementate pe ca plele dezbateri ale congresu juns in rezolvarea acestei pro lui N.A.T.O. care se va deschi propuneri în problema Tratatu lui Chombe sau dacă va conti
împărtăşim cu bucurie experienţa lea tratativelor toate problemele in lui, a reieşit că aceşti reprezen bleme, datorită manevrelor pu* de la 13 decembrie în capitala lui de pace cu Germania şl a. nua vechea tactică a tergiver
ternaţionale nerezolvate. tanţi ai oamenilor muncii din terilor occidentale care încearcă Franţei. Pe ordinea de zi a tu rezolvării situaţiei din Berlinul sărilor. Faptul cu autorităţile
noastră oamenilor muncii din celelal lumea întreagă slnt preocupaţi să împiedice asigurarea unei turor, acestor întrevederi şi con occidental, în chestiunea dezar O.N.U. au respins cererea guver
de problemele actuale ale con reprezentări echitabile in acest ferinţe stau două probleme : re mării, a încetării experienţelor, nului central al Republicii Con
te ţă ri,. ştiind că această experienţă temporaneităţii, luptă activ for. 'Alegerea ţării noastre m laţiile Est-Vest in lumina actua nucleare şi în alte probleme care go de a trimite in Katanga u-
pentru satisfacerea revendică Consiliul de Securitate consti lei situaţii internaţionale pro privesc relaţiile dintre Răsărit nităţi ale armatei naţionale con
va face ca drumul lor să fie mai u- rilor economice şi sociale ale oa tuie o nouă recunoaştere a po vocată de intensificarea cursei şi 'Apus, iniţiative dovedind goleze demonstrează că şi in
menilor muncii, împotriva in liticii de pace duse de R. P. Ro- înarmărilor de către puterile oc din nou politica de coexistenţă prezent există forţe în cadrul
şor, •a declarat N. S. Hruşciov. fluenţei nefaste ă monopoluri mină, a contribuţiei pe care ţa cidentale, ca răspuns la propu paşnică activă a Uniunii Sovie O.N.U. care frînează acţiunile
lor imperialiste, pentru totala ra noastră o are la lupta pentru nerile Uniunii Sovietice în pro tice. pentru respectarea intrutotul a
Vorbind despre Programul construi lichidare a colonialismului, pen destinderea încordării interna blema încheierii Tratatului de jk jo i evenimente importante rezoluţiilor, Consiliului de secu
tru menţinerea şi consolidarea ţionale. De altfel întreaga des pace cu Germania şi a regle i V s-au desfăşurat în ultimele ritate,
rii societăţii comuniste adoptat de făşurare a actualei sesiuni a mentării pe această bază a si zile in Congo. Dezvăluirea de
păcii. O.N.U. arată prezenţa activă a tuaţiei din Berlinul occidental, către comandamentul O.N.U. a Declaraţia dată publicităţii de
Gongresul al XXll-leaal P.G.U.S., „Nikita . Hruşciov a .declarat-, că im pongresul Sindical Mondial a reprezentanţilor ţării noastre in precum şi „criza de încredere acţiunii puse la cale de separa reprezentanţa permanentă a
perialiştii, sînt nerealişti cînd doresc toate problemele discutate. Un din lagărul occidental“ cum es tiştii Tcatanghezi pentru zdrobi U.R.S.S. pe lingă O.N.U. a atras
Hruşciov a subliniat că acest pro să rezolve problemele ; internaţionale arătat în mod pregnant faptul deosebit interes l-au stirnit pro te denumită ea în presa burghe rea forţelor Naţiunilor Unite dis din nou atenţia asupra faptului
aşa cum. le convine ;• să ’-înăbuşe .Cu că unitatea este una dintre ce punerile ţării noastre în legă ză. locate în Katanga şi măsurile că aceleaşi forţe colonialiste ca
gram este pătruns de la început pî- ba, să înăbuşe mişcarea de eliberare le mai importante arme in mina tură cu adoptarea unei declara luate de Organizaţia Naţiunilor re au împiedicat traducerea in
naţională a popoarelor din Afriica,. A- clasei muncitoare în lupta sa ţii internaţionale proclamînă Faptul că aceste două proble viaţă a hotăririlor precedente
nă la sfîrşit de un singur ţel — „to sîa şi America Latină,j--să . înghită împotriva ofensivei monopolu principiile fundamentale privina me stau pe primul plan al or-, Unite pentru traducerea in via ale Consiliului de Securitate pri
Republica Democrată Germană, şi ida- rilor capitaliste, pentru progre promovarea in rîndurile tinere dinei de zi a acestor, întreve ţă a rezoluţiilor Consiliului de vind asigurarea independenţei
tul pentru om, totul pentru binele- sul social, pentru independenţa tului a ideilor păcii, respectu deri şi conferinţe permite să se Securitate privind lichidarea politice şi a unităţii teritoriale
naţională şi pace. Proiectul pro lui reciproc şi înţelegerii între tragă două concluzii. Prima : sciziunii Congoului, au adus din a Congoului, continuă' să acţio
omului”. gramului de acţiune al F.S.M. popoare. După cum s-a subliniat tratativele cu Uniunea sovietică nou această problemă pe pri neze şi In prezent.
propus Congresului este o expre in cuvlntările celor 40 de dele respinse luni in şir, la unison, mul plan al actualităţii. Decla
Nivelul de trai al oamenilor so c ă ,s -a r putea-şi • celelalte , ţări soda-., sie a poziţiei comune de lup gaţi, care au luat cuvîntul In a- de către diplomaţia occidentală raţiile fostului reprezentant al Opinia publică internaţională <
vietici va fi cel mai înalt din lume. tă a proletariatului din lumea ceastă problemă, propunerile nu mal pot fi astăzi evitate, dat O.N.U. în 'Katanga, O'Brien, ca cere să se pună capăt acţiunilor
R. P. Romîne sint o iniţiativă de fiind presiunea crescindă a opi de acest fel ale puterile colo
„Istoria — a arătat vorbitorul — lisle. - .. , , ¦ - ; *; . întreagă. seamă menită să contribuie Iu niei publice. O a doua concluzie, re a dezvăluit opiniei publice niale, să ia măsuri energice pen
a confirmat că numai clasa munci* r oi la Moscova s-au desfă destinderea încordării interna tru izgonirea colonialiştilor şi a-
Odată' cu - apariţia Uniunii Sovietice şurat în cursul săptămînii ceea ce presa burgheză folosind faptul că demisia sa din postul genturii lor din Congo, pentru
ţionale, la promovarea cauzei
care a trecut lucrările celei de-a păcii in lume. de reprezentant al autorităţilor pedepsirea celor vinovaţi de cri
y il-a sesiuni a Sovietului su
prem. Documentele aprobate ăc
sesiune, planul economiei naţio
Pe şantierul termocentralei „'Maritza-Esţ“ 'din R. P. Bulgaria. nale şi bugetul Uniunii Sovie / n lumea occidentală, u lti o expresie, 'diplomatică numeşte în Katanga este un rezultat al me comise împotriva poporului
tice pe anul 1962, oglindesc u- mă săptămînă a fost mar -„criza de încredere 'din lagărul presiunilor, ('Angliei şi Franţei a congolez. I. M ANEA
rîaşa amploare a construcţiei occidental“, înseamnă in fapt o demascat rolul puterilor, occi
'IN CLIŞEU : O parte din co nstrucţie. ¦“ aLŞ. cată printr-o febrilă activitate
i
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii (Sencrale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949, —• Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Maitt Deva
\
