Page 38 - 1961-12

pag. 2- DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 21(i6

c/jrsrcrx''

Din expersenfa unui In Editura politică IR A D I O
îngrijlfor-mulgăter
a apărut: 13 DECEMBRIE 1961
O imion Chirilă s-a angajat repetat experienţa încă o săptă­
<!3 ca îngrijitor de animale mînă, rămînînd la aceleaşi re­ V. I. LENJN — PROGRAMUL I : 6,30 Emisiu­
cu 11 ani în urmă,. De la înce­ zultate, a întrebat-o pe ing. Opere alese, voi. 2 nea pentru sate : Lucrări de
iarnă în livadă: 7,30 Sfatul me­
put a fost repartizat să lucreze Margareta Berceanu — brigadier Volumul cuprinde Lucrările dicului : 8,00 Din presa de as­
ca ingrijitor-mulgător. Meseria zootehnic la ferma de vaci —• scrise de V. 1. Lenin in perioa­ tăzi: 10,08 Teatru la microfon:
da de pregătire şi înfăptuire a „La miezul nopţii“ Dramatizare
a inclrăgit-o repede. Ii plăcea cum explică ea faptul că la Marii Revoluţii Socialiste din de Silvia Kerim şi Ana Roman,
Octombrie şi in priviele luni ale după romanul lui Theodor Con­
să îngrijească animalele. Mărţişoara producţia este ace­ Puterii sovietice (martie 1917 stantin: 14,00 Muzică din ope­
— iunie 1918). rete: 14,30 Melodii populare ro-
Au trecut anii. Simion Chirilă eaşi ca şi înainte de experienţă. mineşti; 16,15 Vorbeşte Mosco­
Lucrările incluse in volum tra­ va: 17,30 In slujba patriei: 18,35
a devenit unul din oamenii cu — Ceea ce ai făcut dumneata tează cele mai importante pro­ Muzică uşoară romîneaseă; 20,20
bleme cu privire la desfăşurarea Noapte bună copii: „Trei dru­
experienţă în Gospodăria de se cheamă o furajare raţională, Revoluţiei Socialiste, crearea meţi“, poveste populară roml-
Statului Sovietic, lupta pentru nească: 21,15 Cine ştie ciştigă
stat din Gaida de Jos. Vacile în funcţie de producţia obţinu­ ieşirea Rusiei din războiul im ­ (reluare): 22,30 Muzică popu­
pe care le îngrijea, dădeau în tă, tovarăşe Chirilă. înseamnă perialist, pentru pace şi priete­ lară romîneaseă şi a minorităţi­
nie intre popoare, începutul con­ lor naţionale.
fiecare an producţii tot mai că Mărţişoara nu poate da mai struirii soc'ciăii' socialiste.
PROGRAMUL II: 13,25 Muzi­
mari de lapte. mult, aşa că trebuie să o hră­ Biblioteca din comuna că populară romîneaseă: 14.03
neşti cu aceleaşi cantităţi de Miercurea, raionul Sebeş, a Muzică de estradă: 16,50 Curs
D upă ce a aflat care era sar­ furaje ca pe restul vacilor. înregistrat de la începutul a- de limba rusă: 17,00 Valsuri din
cina de plan pe acest an, nului pînă în prezent 1.204 operete: 17,20 Răspundem as­
Pel a început să-şi facă unele rin luna aprilie, conduce­ cititori, cu 11.472 cărţi citite. cultătorilor i 18,50 Foileton ;
rea gospodăriei de stat a
socoteli. „Trei mii de litri pe In foto : Un grup de eleve 20,00 „Vitrina cu noutăţi muzi­
împrumută noi cărţi. cale: 20,30 Tribuna radio; 21,00
cap de vacă furajată nu-i prea hotărit ca Blînduşca, una din Actualitatea radio; 21,50 Biblio­
teca personală: 22,45 Muzică de
mult, şi-a zis a - _____________ vacile aflate în
lotul lui Gheor- estradă.
tunei. Producţia In G. A. S. — pe cap ghe Costea, să
asta am realiza­

t-o încă din de vacă furajată, fie trecută la alt

anul trecut. în ­ 3.500 litri laple îngrijitor inul-.

seamnă că nu va .....==:=:====== ' ............... ..... - gător. Motivul

fi greu, mai ales că am în lot acestei măsuri era acela că

5 vaci bune care dau peste 16 Gheorghe Costea, venit mai nou

litri lapte zilnic“. în gospodărie, nu dobîndise încă

Dar el nu s-a oprit numai la suficientă experienţă în îngri­

sarcina de plan. A început să jirea vacilor de lapte.

se gîndească la mal mult. Lua­ Vaca (pe atunci dădea 13-J4 Cupa R. P. R. ia fotbal In „Cupa 30 Decembrie“ i PRODUCĂTORIî \
se cunoştinţă de iniţiativa îngri- litri lapte zilnic), a fost repar­
jitorului-mulgător Wagner Mihai tizată în lotul lui Simion Chi- Retezatul Hafeg — Victoria Călan 1-0 (0-0) •C.F.R. Timişoara 3-1 (3-0) | I.C .l.L . S IM E R IA ^
de la Petreşti, care se angajase rilă. Acesta s-a interesat îndea­ contractează |
6ă obţină anual 3.500 litri lapte proape de la fostul ei îngriji­ In primele 25 minute, oaspeţii să echilibreze jocul, iniţiază a- in ciuda terenului greu, des­ şl In min 75 Gergel înscrie.
pe cap de vacă furajată, aşa că tor care-i erau metehnele, apoi atacă insistent, trag la poartă tacuri la poarta adversă şi in
a hotărît să-l urmeze. In con­ a hotărit să repete şi cu ea ex­ din toate poziţiile, însă Klein min. 63 deschid scorul prin fundat, meciul de duminică din­ După numai două minute, Ser- ?a preturi avantajoase, >
secinţă a început să lucreze în perienţa. Chiar din primele zile portarul gazdelor, în formă bună, Iordan.
mod mai perseverent. Dimineaţa producţia de lapte a crescut la apără. In min. 30, gazdele au tre Jiul şi C. F. R. Timişoara, fozb ratează. In această parte cu acordarea de avan- >
Ia ora 4, era primul care intra 16-17 litri. o ocazie clară de a înscrie, însă Deşi ambele echipe luptă pen­
In grajdul vitelor. Scula vacile, Ciora este faultat în careu. tru a modifica scorul, rezultatul contind pentru „Cupa 30 De­ a meciului. Jiul a jucat sub suri şi furaje, \
aduna bălegarul, se spăla pe L a 1 decembrie a.c., Gospo- rămîne neschimbat. cembrie“, a plăcut mult spec­ valoarea sa.
mîini cu apă caldă, iar după După pauză, haţeganii reuşesc
aceea, trecea la muls. Ştia cu ^ dări a agricolă de stat din N. S. tatorilor. Cele două echipe au Au jucat formaţiile : LA PTE DE VACĂ,
precizie la care vacă trebuia Gaida de Jos a raportat înde­ furnizat un joc frumos, în vi­
să-i facă masaj mai mult şi la plinirea sarcinii de plan pe anul linerul Deva — Dinamo Barza 1-0 (1-0) teză, cu pase precise, acţiuni JIU L: Gram (min. 50 Zam­ L A P T E D E O A I E Şt
care mai puţin. Odată termi­ in curs la producţia de lapte rapide şi momente spectaculoa­ fir) — Romoşan (min. 46 P R O D U S E DIN L AP»
nat mulsul, continua cu admi­ de vacă în proporţie de 100 la se create la ambele porţi, şu ­ Frank), Tilvescu, Cazan — Far-
nistrarea concentratelor, fibroa­ sută. turi puternice şi fulgerătoare pe
selor, silozului şi adăparea, îm­ Timp mit, teren greu, un ar­ poartă şt pe lingă poartă au icaş,. Crişan — Manea, Ciurdă­ T E D E OAIE
prospătarea aşternutului etc. Printre îngrijitorii-mulgători bitraj care în repriza a doua mai tras ambele înaintări.
care şi-au îndeplinit şi depăşit ales, a fost slab, iată ce a ca­ faze spectaculoase. Echipa gaz­ rescu, Pavlovici, Gabor (min. 75 'Adresaţi-vă oficiilor şl
Fiecare din aceste operaţii le planul anual cu o lună mai de­ racterizat jocul de fotbal din dă a dominat mai mult şi a In prima parte, Jiul joacă fru­ Melinte), Ciornoavă. punctelor ăe colectare din
făcea cu multă migală, cu pa­ vreme se află şi Simion Chirilă, Cupa R.P.R., dintre Minerul atacat periculos, ratînd prin mos, cu legătură între compar­
siune chiar. Producţia de lapte care, datorită respectării cu Deva şi Dinamo Barza, termi­ Sima şi Nistor situaţii clare. timente, interii vin în sprijinul C.F.R. TIMIŞOARA': Udrea — comune şi sate 'pentru în­
se menţinea constantă. Voia to­ stricteţe a programului de fu­ nat cu victoria gazdelor prin apărării iar mijlocaşii participă
tuşi ca ea să crească. Dar cum? golul înscris de Delios. Repriza a doua a dezamăgit. la acţiunile de atac. In cea de-a Gali, Feniatz, Rădici — Dragoş
A luat în observaţie 3 vaci: pe rajare şi muls şi mai ales a ex­ Jucătorii ambelor echipe au doua parte a jocului, Jiul slă­
In repriza l-a, ambele echi­ căutat să înscrie cu orice preţ, (Ţigăniuc), Ştefan — Gergel, cheieri de contracte, pre- }
perienţelor făcute, a reuşit să pe, bine pregătite fizic şi tehnic, iar arbitrul Lovasz (Deva), a
au desfăşurat un joc frumos, cu fluierat cu şi fără rost, a dat Ţigăniuc (Serfbzb), Fodor, Sur,- dări priit achiziţii şi pentru ţ
obţină o producţie de peste decizii eronate.
dan, Manciu. orice alte lămuriri. ţ
V. P.
Rezi, pe Luiza şi pe Mărţişoa- 3.350 litri lapte pe cap de vacă G. COTOŞPAN j 'l/WW^AAA/VVNAA^tWVVNAAA'¦s>

ra. Toate se menţineau în pe­ furajată. beşte ritmul de joc dind posi­

rioada respectivă cam la 12-13 Pînă la sfîrşitul anului mai bilitatea ceferiştilor de a se or­ > p p p i— ' r ~ r
ganiza şi a crea acţiuni pericu­
litri lapte zilnic. are insă aproape o lună de zile, M> - ¦ î

Ti2np de o săptămînă Ie-a în care timp el vrea să obţină Mureşul Vinful de Jos !Combinatulloase la poarta gazdelor. slderurpie Hunedoara
Jiul porneşte de la început io
mărit tainul de concentrate şi neapărat peste 3.500 litri lapte Metalurgistul Cugir 0-3 (0-2)
atac şi în min. 6 înscrie primul
raţia de furaje suculente la toa­ de la fiecare vacă din lotul pe Metalurgiştii atacă din prime­ Meciul a fost presărat 'de du­
le minute şi în min. 12 înscriu rităţi din partea gazdelor. In gol. Manea de pe partea dreap- [ a n g a j e a z ă saniicl^oa0! c a l i f i c a ţ i ]
te trei. ^ *• care-1 are în primire. Acesta prin Focşa. După 8 minute, special Rab (Mureşul) a lovit
Petschowski II ridică scorul la intenţionat pe Focşa. lă vine în viteză, driblează un
Spre sfîrşitul săptăminii, pro­ este de fapt un angajament luat 2-0.
In min. 75, Dinea înscrie ul­ apărător şi trimite pe jos în ' in u r m ă t o a r e l e s p e c i a l i t ă ţ i s
In repriza a doua, oaspeţii nu timul gol : 3-0.
ducţia de lapte la Rezi şi Luiza în faţa organizaţiei de partid insistă prea mult şi practică centrul careului de 16 m. la ® electricieni
mai mult un joc de cimp. Tere­ A arbitrat satisfăcător Brişan Ciurdărescu, care reia puternic
ajunsese la 16 litri lapte zilnic. cu ocazia începerii primei sale (Orăştie).
nul desfundat influenţează însă şi înscrie: 1-0. După numai 5 © strungari
Mărţişoara însă, continua să dea experienţe. acest lucru. M. VÎLCEANU minute, scorul este modificat de
Gabor care a reluat o pasă de ® lăcătuşi
numai 13 litri. După ce a mai A. DAVID corespondent la Ciornoavă. In min. 14, Pav-
lovici ratează, ca în min. urmă­ ® instalatori apă

înainte de termen Mureşul Drîmbar-Sebeşul Sebeş 3-4 (0-2) tor Ciurdărescu singur în faţa il zidari
porţii să trimită peste. 'Al trei­
Colectivul de muncitori, te h ­ zugravul Iosif Stroiă, zidarii Ilie Oaspeţii au iniţiativa încă de ratat două lovituri de la !11 lea gol e înscris în min. 17. Far- ® şoferi
nicieni şi ingineri al întrepriu. Popovici, Ilie Petru, etc. la început, domină şi înscriu metri. icaş prelungeşte mingea la Pav-
derii de gospodărie orăşenească de două ori prin Huzum. In re­ lovici, acesta scapă singur şi în­ © pompieri
Orăştie a îndeplinit planul anu­ De menţionat că numai in 10 priza a doua, jocul degenerează D. LĂDARU scrie : 3-0.
al cu 41 zile înainte de termen. luni au fost realizate economii mai ales din cauza localnicilor corespondent [De asemenea angajează muncitori necalificaţi pen-}
Un aport deosebit la obţinerea 1a. preţul de cost in valoare de care se dedau la durităţi. Deşi Ceferiştii au şi 'el citeva ac­
442.000 lei precum şi beneficii la un moment dat scorul era ALTE REZULTATE ţiuni in prima repriză însă Ţi- [;tru calificare în meseriile mai sus arătate înde- )
acestui succes l-au adus ram u­ peste cele planificate în valoa­ 3-3, oaspeţii înscriu golul vic­ Minerul Aninoasa — Minerul găniuc (min. 35) şi Gergel (min.
re de 432.000 lei. toriei datorită unui joc mai le­ Vulcan 5-2 : C.F.R. Simeria — 38), ratează. (Ultimul, de la tplinind următoarele condiţii. ]
rile de producţie prestări de ser­ gat. De menţionat că gazdele au Dacia Orăştie 2-1 ; Constructo­ numai 2 m. trage peste poartă).
VASILE SZOOS rul Hunedoara — Ardealul Te- @ 7 claseelemenfaresaucuşcoalamedie)
vicii in construcţii, transport in liuc 2-1. In repriza a doua, timişorenii
corespondent organizează mai multe atacuri ©cu serviciul militar satisfăcut
comun, întreţinerea de spaţii
1
verzi şi altele. S-au evidenţiat
Tot pentru combinat SE ANGAJEAZA UN NU- ]

R ed u cerea sistem atică a p reţului pe de valorificarea mai inten­ nale, pentru creşterea număru­ MAR DE 40 PAZNICI.
să a betonitei din raionul Ilia,
şi a cvarţitelor din raionul Ha­ lui sortimentelor şi îm bunătăţi­ Ofertele se vor adresa în scris, însoţite de autobiografia^

ţeg. rea aspectului exterior la bunu­ [direct Combinatului siderurgic Hunedoara — telefon 112, ser-}
de cast — sursă p rin cip ală Au fost scoase In evidenţă rile de larg consum, micşora­
rea consumurilor specifice pe [ viciul personal. î
uteva din importantele rezerve
pentru creşterea acu m u lărilor interne existente în întreprin­ tona de metal produs, valorifi­ •JtJuJu, »SlmJUJUrni 1—1W tJUl
carea mai superioară a rezerve­
derile regiunii noastre. Aseme­
nea rezerve sînt multe. Ele se lor interne şi lichidarea cit mai
găsesc în fiecare întreprindere.
(Urmare din pag. !-a). menzilor şi intensificarea con­ deşi acesta s-ar putea valori­ De aceea, se impune ca, trăgind grabnică a stocurilor supranor­
trolului asupra calităţii produc­ fica cu circa 90 lei tona, trimi- învăţăminte din lipsurile ma­
normative, care imobilizează ţiei. Dacă organizaţiile de partid ţîndu-se întreprinderilor pro­ nifestate în acest an, organiza­ mative.
mari fonduri băneşti. Citeva şi conducerile întreprinderilor ţiile de partid şi conducerile
exemple sînt edificatoare în a- luau încă de la începutul anului ducătoare de materiale refrac­ întreprinderilor să se ocupe In- Calitatea şi preţul de cost al
ceastă privinţă. Cele mai mari măsuri pentru lichidarea stocu­ tare. De asemenea, în m ajori­ tr-o măsură tot mai mare de
stocuri supranormative s-au în­ rilor supranormative şi înlătu­ tatea întreprinderilor din re­ descoperirea şl valorificarea producţiei sînt de nedespărţit.
registrat la Trustul aurului rarea cauzelor care le dau naş­ giune, se pierd mari cantităţi lor. Sarcinile privind reduce­
Brad, I.C.S.H., G.A.S. Apoldul tere, puteau fi eliberate fonduri de energie electrică, ca urmare rea preţului de cost pe anul Munca pentru îmbunătăţirea
de Sus, T.R.C.H., T.C.M.M. Brad, mari care să contribuie la mări­ a întreţinerii necorespunzătoa- viitor sînt mult sporite în toa­
uzinele Zlatna, uzina „Victoria" rea volumului de investiţii în te întreprinderile din regiune. continuă a calităţii producţiei,
Călan etc. diferite ramuri ale economiei na­ re a instalaţiilor şi a folosirii Organele şi organizaţiile de
ţionale. unor motoare electrice şi tran s­ trebuie împletită strîns cu lupta
Aducerea în circuitul econo­ formatoare supradimensionate. partid au datoria să desfăşoa­
mic a valorilor materiale imo­ In întreprinderile regiunii O rezervă importantă, existen­ re o muncă politică şi organi­ pentru reducerea continuă a
bilizate încă în stocuri supra­ noastre sînt încă multe rezerve tă la C.S.H., şi care trebuie va­ zatorică susţinută astfel incit,
normative — se arată în expune • nevalorificate cum ar f i : resur­ lorificată mai superior, o cons­ îndeplinirea şi depăşirea sarci­ preţului de cost.
rea tovarăşului .Gheorghe sele energetice rezultate din ga­ tituie deşeurile de la secţiile de nilor de producţie pe anul 1962
zul de cocs, din gazul de furnal laminoare ale combinatului. să devină o cauză scumpă fie­ Comitetele raionale şi orăşe­
.Gheorghiu-Dej la plenara C. C. şi semicocs şi altele care se cărui muncitor, inginer şi teh­
al P.M.K. din 31 octombrie 1 no­ pierd. Dacă s-ar folosi valoarea Pentru economisirea materia­ nician. Angajamentele privind neşti de partid trebuie să exer­
iembrie 1960, — constituie o sur­ lor se ridică la circa 55 milioa­ lului lemnos în întreprinderile realizarea de economii supli­
să importantă pentru realizarea ne lei anual. Economii impor­ miniere din regiune este nere- mentare la preţul de cost pe cite un control permanent asu­
unei producţii suplimentare şi a tante se pot realiza la C. S. sar a se lua măsuri de extinde­ anul 1962 se ridica pe regiune,
unui volum sporit de investiţii. Hunedoara prin valorificarea rea pe scară largă a armării la 35 milioane lei. Organele şi pra activităţii economieo-finan-
mai superioară a subproduse­ moderne a galeriilor şi abata­ organizaţiile de partid trebuie
Este de datoria organizaţiilor jelor. De asemenea trebuie să să mobilizeze masele largi de ciare a întreprinderilor, pentru
de partid, a conducerilor între­ lor chimice de la cocserie, iar se treacă la aplicarea unor me­ oameni ai muncii şi cadrele teh-
prinderilor, precum şi a comite, la uzina „Victoria" Călan prin tode noi de exploatare, care nico-inginereşti pentru micşo­ a înlătura la timp fenomenele
telor executive ale sfaturilor captarea gudroanelor de la se- necesită un consum mai mic de rarea procentului de cenuşă în
populare ca, în vederea valori­ mieocserie. La uzinele metalo- lemn de mină. Folosirea pe sca­ industria carboniferă, creşterea negative ce se pot ivi în activi
ficării stocurilor supranormati­ chimice Zlatna, prin captarea ră mai largă a prefabricatelor conţinutului de metal In mine-
ve existente şi înlăturării cauze­ gazelor de bioxid de sulf s-ar din beton armat, a bolţarelor şi reurile fieroase şi nefieroase, tatea lor şi, pentru a da un aju­
lor care generează formarea putea fabrica anual 16 tone armarea in fler a abatajelor şi reducerea consumurilor specific
acestora, să ia măsuri hotărite galeriilor, creează condiţii pen­ ce de lemn de mină, explozivi, tor concret organizaţiilor de ba­
sulfit de sodiu. tru economisirea unor mari energie electrică şi pneumatică,
pentru a asigura corelarea ope­ cantităţi de material lemnos şi pentru reducerea rebuturilor la ză şi conducerilor întreprinderi­
rativă a aprovizionării cu sarci­ In întreprinderile siderurgice pentru realizarea pe această oţelării şi a declasatelor la fu r­
nile de producţie, fabricarea nu­ — C.S.H. şi U.V.C. — nu se bază a însemnate economii. lor în luarea de măsuri politice

mai de produse care au ’desface­ colectează cantităţile de zeci de întreprinderile de industrie şi organizatorice în vederea in­
re asigurată, întărirea simţului mii de tone de material refrac­
de răspundere la emiterea co­ tar care se aruncă pe haldă. locală pot si trebuie să se ocu­ tensificării luptei pentru econo­

misirea materiilor prime şi a

materialelor, pentru punerea in

valoare a rezervelor interne.

Munca politică de masă pe ca­

re o desfăşoară organizaţiile de

partid trebuie orientată spre o

mai bună gospodărire a în tre­

prinderilor şi organizare a pro­

ducţiei. Există condiţii, ca în a-

nul 1962, toate întreprinderile

din regiunea noastră — făcînd

din titlul de buni gospodari, un

titlu de onoare — să desfăşoa­

re o activitate economică mult i

mai bună decît în acest an şi să

dea patriei un volum mult mai

mare de economii peste pian.