Page 39 - 1961-12
P. 39
M r. 2166 DRÜM ’ü f î S Ü C IA L lS M U IilJ l pISaCg.'- Sw -ji
CONFERINŢA ru ridicarea mune nivel toi mai malt
RAIONALI
fW W W s VrYvVi .TT^TV V ;T Y Y Y Y Y I " W ^ W W «
PE PARTIO ILIA
-»r~» /—*/-*. BT.vyrr.TcriiTwrggac
C e® m a i a c tu a lă s a r c in ă —c o n s o lid a r e a Zilele trecute a avut Ioc * mm m
e c o n o m ic o -o rg a n iz a to ric ă a G . A . C. Conferinţa raională de
33 W mEEm
partid llia. Cu acest pri 33
lej cei peste 200 delegaţi m!Hmi
ai comuniştilor din între
Printre multiplele probleme dezbătu şi la G.A.G. din Hărău, Sălciva, Lă- această privinţă de către G.A.G. din prinderile, unităţile socia In timpul uni i.
te în conferinţă, un loc de seamă l-a puşnic etc. unde de pe fiecare ha. Lăpuşnic, Iha, Dobra şi altele. Ei au liste ale agriculturii, din pauze, un grup
ocupat problema consolidării din punct cultivat cu porumb s-a realizat peste criticat însă lipsa de preocupare de instituţii şi satele raionului
de vedere economic şi organizatoric al 2.000 kg. boabe. care dau încă dovadă organizaţiile de
gospodăriilor agricole colective şi a bază şi consiliile de conducere ale au dezbătut cu mult simţ
Mulţi vorbitori au subliniat însă că de răspundere activitatea
desfăşurată de cătve Comi
celorlalte unităţi agricole socialiste de în alte gospodării colective cum sînt G.A.G. din l.eşnic, Şoimuş, Bălaia,
tetul raional de partid, de de delegaţi in1-
pe cuprinsul raionului. cele din satele Tisa, Burjuc, fciu, Chimindia etc. unde producţia obţi către toţi membrii şi can părtăşindu.şi din
Şi lucrul acesta este firesc, dacă Gothatea şi Tătărăşti s-au obţinut pro nută este sub posibilităţi, datorită în didaţii de partid pentru în experienţa do-
ţinem seama de faptul că de la Con ducţii sub posibilităţile existente, acea deosebi furajării neraţionale a saci bîmlită în con
ferinţa raională de partid care a avut sta ca urinare a neexecutării la timp lor de lapte, neîngrijirii atente a ani t făptuirea sarcinilor trasa ducerea treburi
loc cu doi ani în urmă au tost con a lucrărilor de întreţinerea culturilor, malelor şi neaplicării peste tot a prin t te de partid. lor obşteşti.
stituite aici încă 31 gospodării agri a însămînţării în terenuri insuficient cipiului cointeresării materiale a în c
cole colective noi în care au fost în pregătite. Gu multă tărie a fost criti grijitorilor mulgători în raport cu c Spiritul critic şi autocri i••
scrise 11.448 ha. teren. In acest lei cată organizaţia de bază P.A4.R. dm producţia şi creşterea în greutate a l tic în care s-au desfăşurat
cele 53 gospodării colective cite exis G-A.C. Brânişca penlru faptul că nu animalelor. cr •--<\rvK-\ . 7
tă acum în raza raionului lila, deţin s-a ocupat îndeajuns de soarta recol dezbaterile au dovedit că
Unii delegaţi la conferinţă au criti organele şi organizaţiile
i de partid din raionul llia
r sînt pătrunse de răspunde
f rea îndeplinirii măreţelor
15.330 ha. teren, peste 95 la sută din tei. Suprafeţe însemnate de teren cul cat şi faptul că in unele gospodării ( sarcini ce le stau în faţă şi
suprafaţa colectivîzabilă a raionului. tivate cu porumb au rămas aici nc- colective iui se dă atenţia cuvenită Í luptă cu hotărîre pentru
Acest lucru pune în faţa oamenilor prăşile, din care cauză o parte dm dezvoltării fermelor de porci şi pă f.
muncii din satele raionului şi în spe recoltă a fost compromisă. De lipsu sări. înfăptuirea lor. i
cial a comuniştilor sarcini mai mari, rile existente în aceste gospodării — f
Rezultate deosebit dc bune s-au ob r
J '—l _) w/ _ J uJ U lJ U Bzo~n-.&;ug3a Di-^sTa.'ja cr-»n
şi de o deosebită răspundere. Este s-a subliniat în darea de seamă — ţinut în raionul llia şi în ceea ce pri
vorba de consolidarea succeselor do- se face vinovat atît comitetul raional veşte crearea de condiţii cît mai bune întăririi rîndurilor partidului im
bîndite, de desfăşurarea unei munci de partid cît şi comitetul executiv al pentru adăpostirea animalelor. De la
perseverente care, în final, să ducă la Sfatului popular raional care n-au luat conferinţa anterioară şi pînă în pre
transformarea tuturor gospodăriilor co operativ măsuri faţă de starea de lu zent au fost construite de către gos .b$\3 ^ activitatea
cruri din gospodăriile colective respec podăriile colective încă 15 grajduri
lective în unităţi puternice, capabile tive. cu o capacitate de 1.210 capete vite
mari, 12 saivane, maternităţi pentru
să obţină producţii mari de cereale, In procesul de dezvoltare continuă scroafe, cocini pentru porci, coteţe pen Darea de seamă şi discuţiile partid“, „Despre îndatoririle şi
a agriculturii socialiste, de consoli tru păsări etc. Pentru construirea lor purtate de mai mulţi delegaţi
să dezvolte fot mai mult creşterea dare economico-organizatorică a gos cu cheltuieli cît mai mici s-au fo au scos în evidenţă şi rezulta drepturile membrilor de partid“ In cuvîntul său tov. Aurel Bulgărea, partid de aici nu şi-a exercitat cu
podăriilor colective, o mare importan losit pe scară largă materiale din re tele bune obţinute in direcţia destula competenţă dreptul de con
animalelor şi alte ramuri de produc ţă o are dezvoltarea sectorului zoo surse locale şi mii de zile dc muncă întăririi rîndurilor partidului dc etc. secretar al Comitetului regional de trol asupra conducem exploatăm care
tehnic. Pornind de la această premiză, patriotică reuşindu-se în acest fel să către organizaţiile de bază. Ocu- u-a depus suficient efort pentru mo
ţie aducătoare de mari venituri bă de la sarcinile izvorîte din Directivele se realizeze economii în valoare de pindu-se cu multă grijă de edu Ca urmare a creşterii numă partid, după ce a făcut aprecieri asu bilizarea întregului colectiv la înfăp
Congresului al IH-lea al partidului, peste 1.640.000 lei. Acesta e un lucru carea muncitorilor şi ţăranilor rului de membri şi .candidaţi de tuirea sarcinilor ce au stat în faţa
neşti. f; comitetul raional de partid a acordat o bun. Rău este însă că la unele G.A.G. colectivişti fruntaşi în muncă şi pra activităţii desfăşurată de către întreprinderii. Neajunsurile de la ex
mai mare atenţie dezvoltării acestei ra ca acelea din Săcătnaş, Uurasada, în activitatea obştească, orga Comitetul raional de partid şi a co ploatarea Certej au iost bine cunos
Acordînd atenţie sporită muncii de muri de producţie. Drept rezultat, în pre Gîmpuri, Tătărăşti şi Lăpuşnic, darea nizaţiile de bază de la între partid s-a reuşit ca în prezent misiei de revizie, a subliniat rezulta cute şi de către comitetul raional de
întărire economico-organizatorică a zent gospodăriile agricole colective deţin în folosinţă a adăposturilor pentru ani prinderea minieră Certej şi cele în raionul Uia să mai existe partid dar nici acesta n-a luat ope
unităţilor existerte, în special celor un număr de 3.809 capete bovine. Nu male a fost mult tărăgănată. O lipsă de la gospodăriile agricole colec doar o singură unitate (înto tele bune obţinute în domeniul mun rativ măsuri pentru înlăturarea lor.
nou create, comitetul raional de partid mai în perioada la care se referă da serioasă în această privinţă o au sta tive clin satele llia, Lăpugiu, vărăşirea din satul Bărăşti) în cii de partid, economice şi de stat.
a ajutat îndeaproape consiliile de con rea de seamă gospodăriile colective turile populare care au cam neglijat Sîrbi, etc. au reuşit să a tra care să nu fie constituit nucleu Reterindu-se la sarcinile de plan
din raionul Uia au sporit efectivul de problema construcţiilor zootehnice în gă în rîndurile partidului pe de partid. De asemenea, s-a De la conferinţa ce a avut loc cu pentru anul 1962, tov. Bulgărea a
ducere ale G.A.G. în planificarea şi vaci cu 716, cel al viţelelor cu 758 ca G.A.G. cei mai înaintaţi muncitori şi aproape 2 ani în urmă — a spus vor arătat printre altele că trebuie luate
organizarea muncii, a îndrumat orga pete, iar cel al oilor cu 3.867 capete. colectivişti, întărindu-se astfel, bitorul — s-au înregistrat realizări astfel de măsuri îneît chiar din pri
nizaţiile de bază pentru a se ocupa Această creştere se datoreşte şi fap Lucrările conferinţei au relevat şi atit din punct de vedere nu reuşit ca la principalele locuri demne de remarcat. întreprinderile in mele zile ale anului să se lucreze la
de probleme importante cum sînt spo tului că unităţilor socialiste din agri faptul că în unele unităţi agricole so meric cît şi calitativ. de muncă, acolo unde se ho- nivelul sarcinilor de producţie ce
rirea producţiei vegetale şi animale, cultură le-au fost acordate de către cialiste de pe cuprinsul raionului Iha tăreşte de fapt soarta produc dustriale din raionul llia, cu excep stau în faţa întreprinderilor econo
dezvoltarea sectorului zootehnic, creş stat pentru procurare de animale cre nu se face totul pentru extinderea Meritul acestor organizaţii de ţia exploatării miniere Certej, şi-au mice.
terea continuă a avuţiei obşteşti etc. dite în valoare de peste 3.180.000 lei. suprafeţelor cultivate cil legume şi bază — spunea în cuvîntul său ţiei, să fie repartizaţi un nu
zarzavaturi, a suprefeţelor destinate delegatul ia conferinţă, tov. măr mai mare de membri şi îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan, Vorbitorul a apreciat în continuare
Demn de subliniat este şi faptul că pomiculturii şi viticulturii, deşi relie loan Farcaş, este că ele au acor iar angajamentele privind realizarea că cea mai de seamă realizare în
toate gospodăriile colective şi-au pro ful raionului llia se pretează deosebit dat în continuare o atenţie deo candidaţi de partid care, prin de economii în valoare de 2 milioane agricultura raionului este colectiviza
Datorită sprijinului dat de către Co curat sau au reţinut din prăsila pro de bine dezvoltării acestor ramuri de sebită ridicării nivelului politic exemplul lor, au mobilizat ma rea în linii mari a acesteia. Relevînd
mitetul raional de partid cît şi mun prie numai animale de rasă, fapt care producţie rentabile. al celor primiţi în rîndurile can sele la obţinerea de rezultate lei a fost mult depăşite. Rezultate succesele obţinute de unele G.A.G. ca
cii depuse dp organizaţiile de bază şl asigură în viitor obţinerea unei pro didaţilor de partid. Pe lingă din cele mai bune. deosebit de bune au fost obţinute şl acelea din satele Lăpuşnic, Dobra,
consiliile de conducere, cele mai mul Delegaţii la conferinţă nu s-au măr în ceea ce priveşte lărgirea şi conso llia, Sălciva etc. el a apreciat insa
te gospodării agricole colective au ducţii sporite de lapte şi carne. faptul că toţi aceştia au fost Delegaţii la conferinţă, prin lidarea sectorului socialist al agricul că în unele tocuri agricultura se con
obţinut rezultate bune în direcţia în ginit numai să critice lipsurile exis tre care Elisabeta Stroe, Gh turii. Faptul că Ia ora actuală agri duce încă şi acum la general, lucru
tăririi lor economico-organizatorice, Vorbind despre producţia de lapte încadraţi In învăţămîntul de ;!Popa şi alţii au criticat însă co cultura raionului llia este în linii mari dovedit de producţiile mult sub posi
s-au dezvoltat multilateral, au sporit tente, ci toţi acei care au luat cuvîn bilităţi realizate în gospodăriile colec
s’mţitor fondul de bază etc. obţinută, tovarăşi ca Lucreţia Gosta, partid, periodic in faţa lor au mitetul raional de partid şi colectivizată, constituie un mare suc tive din satele Tisa, Bălata, Gothatea,
tul au făcut preţioase propuneri în unele organizaţii de bază pen ces. Roate fi remarcat şi efortul de Bîrsău etc., atît la cultura vegetală
Ioan Ştcf, Gheorghe Popa şi alţii au fost expuse conferinţe pe teme tru lipsa de preocupare pen pus de cele mai multe unităţi agri cît şi în sectorul zootehnic. Insutici-
¦ — 0a urmare a aplicării pe scară vederea înlăturării lor. t r u ’atragerea în rîndurile parti cole socialiste pentru realizarea unui entă preocupare au dovedit apoi unele
subliniat rezultatele bune obţinute în ca: „înaltul titlu de membru gospodării colective în ceea ce pri
ToF mai largă a regulilor agrotehnice dului a unui număr mai mare mare număr ele construcţii zootehnic?, veşte dezvoltarea creşterii porcinelor,
al partidului“, „Disciplina de
în lucrarea pămîntului — a spus în de femei. Organizaţii de bază ca la un preţ scăzut, prin folosirea pe
cele din satele Răduleşti, Dum- scară largă a materialelor din resurse
cuvîntul său tov. Roman Neagu, pre brăviţa, Gothatea, Bej an Bam- locale şi a muncii patriotice electuatâ
şedintele gospodăriei agricole colecti potoc, Pojoga. Sălciva, Lăsau şi de colectivişti. Realizări însemnate au
ve din Dobra — noi am reuşit să altele, în perioada care a trecut tost obţinute şi în alte domenii de ac
obţinem în medie la ha. de pe par de la conferinţa raională de tivitate. Ga urmare a creşterii sala
celele semănate cu grîu de înaltă pro partid anterioară şi pină în riului şi sporirii productivităţii mun
ductivitate peste 2.500 kg. Acest lu prezent n-au primit în rînduri cii a crescut considerabil şi nivelul
cru ne-a demonstrat că dacă am fi le candidaţilor de partid nici de trai. Pe harta raionului au apărut a păsărilor şi pentru extinderea su
măcar o femeie deşi aici există
folosit numai sămînţă de soiuri de Educaţia comunistă, la loc de frunte numeroase tovarăşe care prin noi cămine culturale şi şcoli, iar prafeţelor cultivate cu teguine şi zar
5 munca lor, prin activitatea ob lumina electrică a pătruns în tot mai
mare productivitate, gospodăria noas ştească desfăşurată au dovedit multe sate. zavaturi.
că merită să poarte înaltul ti
tră ar fi realizat în acest an cu peste Majoritatea delegaţilor care au luat noscut întreruperi, că ea a constituit Iată doar cîteva din exemplele care tlu de membru al partidului. Aceste rezultate sînt un produs di In scopul înlăturării acestor nea
cuvîntul precum şi darea dc scamă o preocupare permanentă din partea dovedesc o conştiinţă înaltă, un ni rect al capacităţii de organizare a
35.000 kg. grîu mai mult decît s-a prezentată la conferinţă au relevat fap birourilor organizaţiilor dc bază. Par vel politic ridicat. Dar — aşa cum A fost criticat şi faptul că în muncii dc către comitetul raional de junsuri, vorbitorul a recomandat de
activitatea desfăşurată de unele partid şi organizaţiile de bază. Creş
obţinut. Iată pentru ce în toamna organizaţii de bază pentru în terea numerică şi calitativă a rîndu legaţilor din agricultură prezenţi la
tărirea rîndurilor partidului s-au rilor partidului a creat posibilitatea
tul că educaţia comunistă a membri ticiparea activă a membrilor şi can au arătat comuniştii Ioan Farcaş, manifestat şi alte aspecte nega cuprinderii şi rezolvării cu mai mul conferinţă să chibzuiască inai mult
lor şi candidaţilor dc partid a preo didaţilor de partid la adunările orga Păun Godreanu, Liviu Deheleanu, Teo tive. tă operativitatea şi competenţă a di
aceasta noi am semănat numai grîu cupat îndeaproape comitetul raional de nizaţiilor de bază şi la învăţămîntul dor Vasiu şi alţii, în această perioa feritelor probleme. atunci cînd se va trece la întocmirea
partid. îndrumate dc către comitetul de partid, îmbinarea muncii practice dă, la unii diri membrii de partid — Darea de seamă şi delegaţii pre
din soiurile Ponca, Bezostaia şi Ju raional de partid, organizaţiile dc bază cu studierea şi însuşirea învăţăturii ce-i drept puţini la număr — s-au zenţi la conferinţă au subliniat Dar, comuniştilor nu le stă în ca planurilor de producţie pe anul 1962
şi comitetele comunale dc parlid au marxist-leniniste şi a politicii parti manifestat şi abateri de Ia prevede necesitatea ca în viitor Comitetul racter lauda de sine — a continuat
biliar. .. acordat o mai marc atenţie muncii dc dului nostru — sînt doar cîteva din rile statutare. Printre acestea se nu raional de partid şi organizaţi tov. Bulgărea. Realizările ne sînt cu şi să prevadă ca un obiectiv de sea
educaţie a membrilor şi candidaţilor metodele bune folosite de organizaţi mără şi Ursu Aurel de la G.A.G. din ile de bază să acorde mai mul noscute şi ele nu pot fi negate de ni
Rezultate remarcabile s-au obţinut tă atenţie primirii in partid a meni. Să chibzuim însă asupra nea mă dezvoltarea şi a acestor ramuri
celor mai buni din cei mai buni junsurilor ce se mai manilestă încă
în această perioadă şi Ia G.A.G. din muncitori, colectivişti şi intelec in activitatea noastră şi să luăm ast de producţie aducătoare de mari ve
tuali legaţi de popor, să întă fel de măsuri, îneît ele să fie grab
rească munca politică şi educa nic înlăturate. Faptul că la exploa nituri. •* f
tarea minieră Certej peste 23 la sută
Grind unde producţia medie de grîu tivă în rîndul femeilor în ve din numărul muncitorilor sînt membri Reterindu-se la unele probleme ale
şi candidaţi de partid este un lucru vieţii interne de partid, tov. Aurel
la ha. a ajuns la 2.931 kg. precum dc partid penlru ca fiecare comunist ile dc partid din raionul llia în edu Mintia. derea primirii lor în partid. Bulgărea a sublimat necesitatea îm
să devină luptător activ pentru reali caţia comunistă a membrilor săi. Există unele organizaţii de partid bunătăţirii muncii de primire în par
zarea politicii partidului, să formeze şi tid, îndeosebi acolo unde organizaţi
să dezvolte la colectivişti atitudinea Sînt şi exemple care ne arată că ca acelea din satul Dobra, Lăpugiu] ile de bază cuprind un număr mic de
socialistă faţă dc muncă. Şi în raio nivelul conştiinţei socialiste se dez Inferior, G.A.S. Mintia şi altele care membri, asupra îmbunătăţirii muncii
nul llia — au subliniat numeroşi de voltă neîncetat, că atitudinea socia nu au dovedit suficientă preocupare de propagandă şi agitaţie care In
legaţi, — comuniştii sînt promotori al listă faţă de muncă şi întrajutorarea pentru educarea membrilor şi candida multe întreprinderi şi sate este încă
noului, luptă cu toată energia lor, fie tovărăşească este îmbrăţişată de că ţilor de partid. Din această cauză slabă, se deslăşoarâ sporadic, dezvol
care acolo unde munceşte, în între tre tot mai mulţi oameni ai muncii. membrii de partid ca Florea Siminic tării moralei comuniste la toţi mem
prindere sau G.A.G., pentru îndeplini Aşa, de pildă, comunistul Dumitru din Lăpugittl Inferior,Gheorghe Gro-
rea sarcinilor dc producţie. Luca, de la sectorul III al minei Să- peanu din Câinelui de Jos, Aron Sin- brii şi candidaţii de partid. . 7 ¦;
cărîmb a preluat conducerea unei bri dea din Roşcani şi alţii, nu respectă
Comuniştii Petru Bota, Teodor Ră- găzi rămase în urmă, care nu-şi rea cu stricteţe disciplina dc parlid. Or buh. Se pune însă întrebarea: au fă In încheiere, tov. Aurel Bulgărea a
căţean dc Ia E. M. Certej, Virginia liza planul de producţie. Printr-o mai ganizaţiile de parlid au datoria să ve In prima sa şedinţă ple cut totul comuniştii de aici pentru ca dat preţioase indicaţii, menite să duca
Belea, colectivistă la G.A.G. dm Leş- bună organizare a muncii, folosind gheze ca fiecare membru al său să l>lanul producţiei şi îndeosebi indicele la îmbunătăţirea muncii în toate do
nic, Asincfta Mica, colectivistă la G.A.G. metodele înaintate de lucru şi consti fie educat în chip comunist, în spiri nară, Comitetul raional de de calitate să fie realizat? Nu, n-au meniile de activitate. A recomandat
din Bacea şi mulţi alţii, dovedesc o tuind el personal exemplu de hărnicie tul Statutului partidului nostru. For tăcut. Aceasta o dovedeşte însăşi în acelaşi timp ca noul organ să tragă
înaltă ţinută şi comportare morală. şi disciplină pentru fiecare miner, co marea omului nou, care să posede partid a ales biroul său. Ca faptul că in ultimii doi ani treburile cele mai corespunzătoare concluzii dm
Aceasta demonstrează că organizaţi munistul Dumitru -Luca a reuşit să ri înalta morală comunistă, şi o concepţie prim-secretar al Comite- au mers slab la această întreprinde lipsurile arătate în conferinţă, să lupte
ile de bază de aici s-au ocupat cu dice activitatea acestei brigăzi la ni înaintată despre lume şi societate, tre re. Din ce cauză ? In bună măsură pentru înlăturarea lor, şi să ia mă
grijă de educaţia membrilor săi, eâ velul celor fruntaşe pe sector şi chiar buie să stea permanent în atenţia fie tului raional de parlid a datorită faptului că organizaţia de suri organizatorice corespunzătoare
munca politică şi educativă nu a cu- pe exploatare. cărei organizaţii de bază. fost reales tov. Dumitru
Ţogoe, iar ca secretari tov.
Mircea Renea, Dominic Co
vaci si Ioan Farcaş.
$35 care să asigure traducerea in viaţă a
TEODOR RACMEAN CGATI lL-% CONFER! hotărîrilor adoptate de conierinţâ.
muncilor miner la mina' Geilcj
' ' ' <* \ 'i ..................
mf\
L& 0 - fu m
mmm
mmm*
1 rn . m
N ieoi AE IOVAN AUREL BAGEAN ASINF.FTA AUCA GHEORGHE POPA VIRGINIA BELEA GHEORGHE JOSAN FABIUS BORZA
muncitor miner la mina Gcrtej preşedintele G.A.®. din Stănceşfi colectivistă la G.A.G. din Bacea instructor al Gomitetidui raional P.M.R. colectivistă Ia G.A.G. din Leşnic preşedintele G.A.G. din Brîznic colectivist la G.A.®. din Ghimindia
. -s3*sra«BKiiL'i
