Page 4 - 1961-12
P. 4
pag. DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2157
p&sar?nxa*nuac94t EnBans^icywaa^^^ J
Guvernul cuban a adoptat
TTLTIMELB Ş T I R I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE STIRX o lege împotriva activităţii
duşmanilor revoluţiei
HAVANA 30 (Agerpres). — dar sîntem gata să săpăm pen
La 30 noiembrie la Havana tru duşmanii noştri atitea mor
au avut loc funeraliile lui Ma- minte cite vor fi necesare. Uci-
nuel Ascunce, in vlrstă de 16 gindu-1, imperialiştii voiau să
ani, care a fost asasinat de con ucidă cultura poporului aflată
Ideea dezarmării a pus sfăpînire trarevoluţionari în timp ce în In plină renaştere. In lupta
Consfătuire în probleme agricole văţa . carte pe membrii familiei pentru fericirea poporului pot
unui ţăran în munţii Escambray. pieri mulţi dintre noi. Dar re
Sute de mii de oameni ai mun voluţia noastră este invincibi
pe minfile şi inimile popoarelor la Habarovsk cii din Havana au condus pe ul
timul drum pe tinărul învă lă, poporul nostru este nepie
•— Dezbaterile din Comitetul Politic — HABAROVSK 30 (Agerpres); Consfătuirea a fost deschisă ţător cuban. Se aflau de ase ritor.
menea de faţă preşedintele re
TASS transmite : de G. I. Voronov, prim-vicepre- publicii, Osvaldo Dorticos, pri După funeraliile lui Manuel
mul ministru Fidel Castro, mem Ascunce, Consiliul de Miniştri
NEW. YORK 30 (Agerpres). — neva în problema încetării ex- mare. 'Astfel, ea a prezentat La Habarovsk s-a deschis con şedinţe al Biroului C. C. al bri ai guvernului revoluţionar al al Cubei a adoptat o lege îm
TASS transm ite: perienţelor cu arma nucleară. propuneri concrete privind com sfătuirea lucrătorilor din agri P.C.U.S. pentru R. S. F. S. R., Cubei, membrii delegaţiilor sin potriva activităţii duşmanilor
ponenţa organului de lucru pen cultură din Orientul îndepărtat dicale străine participante la revoluţiei.
Fără dezarmarea generală şi Incontestabil că părerea expusă tru organizarea acestor tratati şi R.S.S.A. Iakută la care p a rti membru în Prezidiul C. C. al lucrările Congresului al Xl-lea
totală nu poate ii pace pe pă- la 29 noiembrie de delegatul ve din care să facă parte şi re cipă peste 800 persoane. P. C. U. S. al Sindicatelor cubane. In virtutea acestei legi, atît
mînt — la această concluzie au Guineei, care a arătat că pro prezentanţii ţărilor neangajate timp cit imperialismul nord-a-
ajuns numeroase delega fii care punerile cuprinse în această de egale in drepturi cu reprezen Se discută problema dezvol Raportul a fost prezentat de La mitingul de doliu, care a merican va ameninţa cu agre
au luat parte la discuţiile în claraţie sădesc noi speranţe, tanţii statelor socialiste şi ţă Drnitri Poleanski, preşedinte avut Ioc la cimitir, a rostit o siunea din afară sau va încu
problema dezarmării încheiate este împărtăşită de majoritatea tării continue a agriculturii în cuvîntare preşedintele republicii, raja activitatea contrarevoluţio
al Consiliului de Miniştri al Osvaldo Dorticos. nară în interiorul ţării, vor fi
Orientul îndepărtat al U.R.S.S. pasibili de pedeapsa c a p ita lă :
R. S. F. S. R. uadi. Contrarevoluţia şi Imperialiş organizatorii şi membrii grupu
tii — a spus el — urăsc po rilor contrarevoluţionare ; p ă r
la 29 noiembrie în Comitetul covîrşitoare a delegaţiilor ţări rilor membre ale blocurilor oc Vizita lui iuri Gagarin în India porul nostru care stîrpeşte ne taşii la incendieri, diversiuni,
dreptatea, corupţia, ignoranţa şi acte teroriste; cei răspunzători
Politic la' cea de-a 16-a sesiu lor Asiei şi Africii. cidentale. analfabetismul. Acest asasinat pentru asasinat sau o tentativă
mişelesc arată pînă la ce grad
ne a Adunării Generale a O.N.U. Făcînd bilanţul discuţiilor din La încheierea discuţiilor, Co de asasinat dacă au acţionat în
de furie şi imoralitate pot ajun
Discuţiile au arătat clar că Comitetul Politic, delegatul so mitetul Politic a hotărît să nu DELHI 30 (Agerpres). — TASS pentru a îndeplini cu succes scopuri contrarevoluţionare ;
ideea1 dezarmării generale şi to vietic L. I, Mendelevicl, a expri scoată problema dezarmării de ge inspiratorii imperialişti al
tale, exprimată într-o formă con mat părerea că ele au fost in tra n sm ite: această sarcină. 'Am făcut acea persoanele care s-au strecurat
cretă1 şi convingătoare la sesiu teresante şi concludente. Ei a pe ordinea de zi, deoarece ur contrarevoluţiei.
nea precedentă a ’Adunării Ge constatat cu satisfacţie că In mează să fie pusă la vot rezolu Cosmonautul Iuri Gagarin a sta în numele eroicului nostru pe teritoriul ţării pentru orga
nerale' O.N.U. de către şeful gu timpul discuţiilor a ieşit la ivea ’Astăzi săpăm cu durere mor-
vernului sovietic, N. S. Hruş- lă părerea unanimă a tuturor ţia celor 8 ţări cu privire la făcut o vizită primului ministru popor sovietic, In numele între nizarea diversiunilor sau pentru
ciov, a1 pus stăpinire pe minţile statelor că este necesar să se preîntîmplnarea răspîndirii ar mîntul pentru eroul nostru, a
şi inimile popoarelor. reia cit mai curînd posibil tra al Indiei, Nehru la reşedinţa sa gii omeniri“. oricare altă activitate contrare
tativele pentru pregătirea unui mei nucleare şi dat fiind trata arătat Dorticos In continuare,
In timpul discuţiilor au fost acord cu privire la dezarmarea tivele care continuă între de neoficială. Neliru a salutat cu Declaraţia lui I. Gagarin că voluţionară, precum şi partici
examinate in general documen generală şi totală şi a subliniat legaţiile U.R.S.S. şi S.U.A1. în
te ca principiile de bază ale că delegaţia sovietică este gata căldură pe gloriosul erou sovie ar dori să zboare pe planeta panţii la invazii pc teritoriul
acordului cu privire Ia dezar să ducă aceste tratative. La problema componenţei organu
marea generală şi totală, pre baza tratativelor, a spus Men- lui de lucru în vederea organi tic şi l-a prezentat familiei sale. Venus şi să vadă ce se ascunde ţării în cadrul grupurilor ar
zentate de delegaţia sovieti delevici, trebuie să stea princi
că, memorandumul guvernului piile dezarmării generale şi to zării tratativelor cu privire la După o scurtă convorbire prie in spatele păturii sale de nori mate de luptă împotriva revolu
U.R.S.S. cu privire la măsurile tale, stabilite de comun acord dezarmare. ţiei.
îndreptate spre slăbirea încor între U.R.S.S. şi S.U.’A., care au tenească cu primul ministru ni a stlrnit aplauze furtunoase Şi
dării internaţionale, întărirea fost apreciate atît de pozitiv de ¦dr
încrederii între state şi în inte toate delegaţiile. Indiei, Iuri Gagarin s-a îndrep animaţie. „Considerării că suc
resul dezarmării generale şi to Dar, a arătat delegatul U.R.S.S., NEW YORK 30 (Agerpres). —
tale, declaraţia comună a nu ne putem mulţumi numai cu Blocul ţărilor membre ale tat spre Travancore House la o cesele noastre in cucerirea Cos
U.R.S.S. şi S.U.’A’. cu privire la principii. Trebuie elaborat un N. A.T.O. a suferit o înfrîngere
principiile stabilite de comun acord concret cu privire la de Ia 30 noiembrie cu prilejul dis conferinţă de presă unde se mosului ne aparţin nu numai
acord pentru tratative privind cutării în Comitetul Politic al
O. N. U. a rezoluţiei prezentate adunaseră deja numeroşi ziarişti nouă, ci totodată întregii ome
de Suedia, Austria şi alte şase
ţări privind crearea unui „club indieni şi străini. niri. a continuat Gagarin. Oa
neatomic“ din care să facă p a r
te ţările care nu posedă arma In declaraţia sa la conferinţa menii vor zbura în Cosmos, vor S itu a ţia dân R epublica D om inicană
nucleară. In ciuda opoziţiei re de presă maiorul Gagarin a dezvălui şi mai departe tainele
prezentanţilor Statelor Unite, spus: „Sint extrem de fericit naturii şi le vor folosi spre bi d e v in e fo t maS î n c o r d a tă
că tocmai mie, simplu om so nele omului, în numele prospe SANTO DOMINGO 30 (Ager este păzit de un detaşament de
infanterie marină americană.
vietic poporul şi guvernul so rităţii in lume“. pres).—
Agenţia United Press Interna Potrivit agenţiei americane, si
vietic mi-a încredinţat primul Cosmonautul sovietic a răs tuaţia din Republica Dominica
tional anunţă că la 29 noiem
zbor in Cosmos. Am făcut tot puns la numeroasele întrebări nă continuă să fie extrem de în
brie un grup de circa 600 dc cordată în urma refuzului pre
ceea ce a fost in puterile mele puse de corespondenţi. persoane s-a adunat în faţa con şedintelui Balaguer de a demi
sulatului S. U. A. din Santo Do- siona. In capitală continuă să
_____ ¦ >âv mingo manifestînd împotriva re
¦W- gimului Balaguer şi strigînd fie în vigoare interzicerea cir
dezarmarea, precum şi propune zarmarea generală şi totală. Angliei şi Franţei, Comitetul culaţiei între orele 17 şi 6 di
rile S.U.’A'. cu privire la1 dezar Pentru aceasta este nevoie de Politic a adoptat rezoluţia cu 57 ^arufesfafii îm potriva războiului „Libertate, libertate ! “. Paza po mineaţa. Tancuri, patrule mili
liţienească din jurul consulatu tare şi unităţi poliţeneşti îm-
mare. tratative. voturi, contra 12 şi 32 de abţi din A lg eria lui a fost întărită. In afară de pînzesc oraşul.
poliţia dominicană, consulatul
Un mare Interes a produs în Uniunea Sovietică 'depune toa neri. împotriva rezoluţiei au
votat ţările membre ale blocu
rîndul delegaţiilor declaraţia gu te eforturile spre a contribui la lui N.A.T.O., cu excepţia Norve PARIS 30 (Agerpres). — nul Provizoriu al Republicii Al
giei şi Danemarcei. „Pentru pace în Algeria, pen geria“, sub această lozincă s-au
vernului sovietic în legătură cu începerea cit mal grabnică a desfăşurat la 29 noiembrie la
tru tratative imediate cu Guver- Paris şi în alte localităţi din
reluarea tratativelor ’de la Ge- tratativelor cu privire la dezar-
:-®3: Franţa manifestaţii împotriva Funcfionari ai misiunii O .N .U . molestaţi
continuării războiului din Alge de jandarmii lui Chombe
La conferinţa de la Geneva Din nou dem onstraţii
D elegaţii occidentali se m enţin ,... ţ ă r ă n e ş t i F ra n ţa , ria. . . . ELISABETHVILLE 30 (Agcr- nat cu atacarea unor repre
Mitinguri, greve şi marşuri de prgs).— zentanţi de frunte ai . aces
pe vechile poziţii PARIS 30 (Agerpres). — primului ministru Debré). P ar tei misiuni. Astfel, la 28 noiem
In Franţa au început din nou ticipanţii la miting purtau pa protest au avut loc de aseme Acţiunile de sfidare ale lui brie agenţiile de presă relata
Geneva 30 ’(’Agerpres) TASS cu arma nucleară şi termonu demonstraţii ale ţăranilor care se nouri pe care scria : ^.Maî puţini nea în numeroase alte oraşe ale Chombe împotriva misiunii seră că George Smith, conducă
transmite cleară. pronunţă împotriva politicii gu generali, mai puţine impozite 1“, tor ad-interim al misiunii O.N.U.
vernului în domeniul agricultu „Piaţa comună înseamnă rui- Franţei. O.N.U. în Katanga au culmi- la Elisabethville, şi Brian Ur-
Şedinţa din 29 noiembrie a Atît A. Dean cit şi J. Godber rii. quart, funcţionar al acestei mi
conferinţei celor trei puteri cu şi-au formulat întrebările în aşa !Vorbitoriî au condamnat poli Suvanna Fumma propune o nouă întîlnire siuni, au fost arestaţi şi moles
privire la încetarea experienţe mod încît reiese că ei resping Aproximativ 2.000 ’de ţărani tica guvernului în domeniul a- taţi de către paraşutişti şi mem
lor cu arma nucleară s-a des propunerile sovietice. Ei s-au 'din şase departamente ale ţării griculturii şi au îndemnat la în a celor trei prinţi laoţieni bri ai jandarmeriei ltatanghe-
făşurat sub preşedinţia repre 'dedat de asemenea la atacuri s-au’ întrunit intr-un ’mi tărirea organizaţiilor ţăranilor. ze sub motivul că se apropia
zentantului S.U.A.. Arthur Dean. directe împotriva Uniunii Sovie XIENG KUANG 30 (Agerpres). formarea grabnică a guvernului seră prea mult de reşedinţa
tice. ting în apropierea localităţii de coaliţie şi cer grupului din „generalului“ Norbert Moke, şe
Primul a luat cuvîntul condu Montlouis (la 4 km. de moşia Prinţul Suvanna Fumma, pri ful bandelor lui Chombe. Ulte
cătorul delegaţiei 'Marii Brita La sfîrşitul şedinţei; S. K. Ţa- mul ministru al guvernului re Savannaket să renunţe la pozi rior s-a aflat că un membru al
nii, J. Godber, care a declarat ţia sa obstrucţionistă. La un trupelor indiene puse la dispo
că reprezentanţii puterilor occi rapkin, reprezentantul Uniunii gal laoţian, a adresat o telegra ziţia O.N.U., maiorul Singli, a
dentale au început să examineze Sovietice, a făcut o scurtă decla mă prinţului Boun Oum prin astfel de miting, care a avut loc dispărut. Şoferul său a fost gă
propunerile sovietice, prezentate raţie. Reprezentanţii puterilor în provincia Sam Neua, au p a r sit împuşcat într-o pădurice nu
ia şedinţa din 28 noiembrie, dar occidentale a subliniat el au a- care îl invită la 1 decembrie la ticipat 1.500 de locuitori. departe de reşedinţa lui Chombe.
că ei ar dori să obţină unele da Ilin Hop în vederea unei întîl-
te suplimentare cu privire la po rătat că nu doresc să înceapă niri a celor trei prinţi laoţieni. Oei 3.000 de participanţi la Cunoscutul susţinător al „cau
ziţia Uniunii Sovietice. In legă în mod serios discutarea propu zei“ lui Chombe, senatorul a-
tu ră cu aceasta, reprezentantul nerile clare şi precise ale Uniu După cum anunţă postul de mitingul care a avut loc în lo mericaii Dodd, care se află în
Marii Britanii a pus o serie de nii Sovietice. In propunerile so radio „Vocea Laosului“. în te calitatea Muong Cau, din pro Katanga şi care a asistat la mo
întrebări delegaţiei sovietice. legramă se subliniază că toate
vietice pot fi găsite răspunsuri încercările de pînă acum de a vincia Attopeu, au cerut tru lestarea celor doi funcţionari ai
Delegatul american Al Dean complete la multe din întrebă pelor grupului rebel să pună
a pus şi el 'delegaţiei sovietica rile puse în şedinţa de astăzi. organiza o întîlnire la Vientia- capăt oricărei activităţi milita O.N.U., nu s-a arătat prea emo
aproximativ zece întrebări şi a După cum se vede, delegaţii oc ne aii eşuat datorită poziţiei ob
re, terorii şi masacrelor săvîr- ţionat de cele întîmplate. El a
cerut să se facă precizări supli cidentali nu doresc să facă nici strucţioniste a grupului rebel şi'te împotriva poporului Lao
un fel de concesii, şi străduin- care a refuzat să accepte măsu ţian. Ei şi-au exprimat spriji afirmat cu cinism că situaţia
mentare la unele puncte ale pro du-se să se menţină pe vechiile rile de securitate necesare. nul 'deplin acordat guvernului
poziţii, au început în fond chiar legal şi partidului Neo Lao ar fi revenit Ia normal.
iectului sovietic de acord cu pri din prima zi să conteste fap La 29 noiembrie — anunţă
Haksat în lupta lor pentru o po
vire la încetarea experienţelor tul că propunerile sovietice sînt „Vocea Patet Lao“ — prinţul
utile şi pe deplin acceptabile. Sufanuvong a declarat că ac litică de pace şl neutralitate.,
ceptă propunerea prinţului Su
vanna Fumma. El şl-a exprimat
¦M'- speranţa că Boun Oum va ac O linie politică periculoasă
Politica rasială a guvernului Republicii cepta de asemenea această pro •
punere astfel încît să poată fi
Sud-Âfrîcane condamnată Aspect din cursul demostraţiei a 25.000 de cetăţeni francezi — Programul noului guvern ai R.F.G. —
de la Mont-Valerien, care au răspuns la apelul lansat de Con format guvernul de coaliţie „în
siliul păcii din departamentul Seine şi Seine-et-Oise de a ma conformitate cu aspiraţiile po BONN 30 (Agerpres). — poziţie învechită, depărtată de reali
nifesta în amintirea miilor de patrioţi din mişcarea franceză porului laoţian“. tate. Pe do o parte, el alirniă că
în Adunarea Generală a OJ.U. de rezistenţă, morţi pentru Franţa. In şedinţa din 29 noiembrie a Bun- reunificarea rămîne un „obiectiv in
In toate regiunile eliberate tangibil" al politicii sale, iar pe de
NEW YORK 30 (Agerpres). — blema situaţiei în R.S.A. Această re IN FOTO : Mulţimea de la Mont-Valerien. din Laos au loc mitinguri şi destagulul vesi-gernian s-a dat citire altă parte, respinge, ca şi înainte, sin
zoluţie, în forma adoptată de Comite aduriări în cadrul cărora p a rti gura cale posibilă pentru atingerea
Guvernul Republicii Sud-Airicaiie tul Politic Special, atrăgea îndeosebi cipanţii se pronunţă pentru declaraţiei guvernamentale a noului acestui obiectiv — tratative cu R. D.
este privit la sesiunea Adunării Ge atenţia Consiliului de Securitate asu Germană.
nerale ca un asasin, aceasta este con pra necesităţii examinării problemei guvern de coaliţie al R. F. Germane.
cluzia neconsolatoare la care a ajuns sancţiunilor care trebuie adoptate con In declaraţie sînt respinse cu de-
delegatul Republicii Sud-Aîricaue Louw tra guvernului R.S.A. şi cerea ca ţă SCURTE ŞURI O SCURTE ŞTIRI In declaraţie care a fost citită de vice săvîrşire toate planurile şi propunerile
cijid Adunarea Generală a luat în rile membre ale O.N.U. să nu pună cu privire la măsuri cu caracter re
discuţie rezoluţiile adoptate anterior la dispoziţie R.S.A. arme şi să nu-i cancelarul Erhard, în locul cancelaru gional în domeniul dezarmării in Eu
de Comitetul politic special pe margi acorde nici un fel de alt ajutor care ropa.
nea problemei politicii de discriminare ar putea să fie folosit pentru promo lui Adenauer indisponibil din motive
rasială promovată de guvernul R.S.A. varea politicii rasiale. In declaraţie sînt denaturate în matt
Ambele rezoluţii au fost adoptate de DNEPROPETROVSK. — Se GENEVA. — La Geneva a fost spre 29 noiembrie din portul de sănătate, sînt expuse principiile vi flagrant propunerile sovietice cu pri
Comitetul politic special ia 13 noiem In timpul votării rezoluţiei pe punc prevede ca pînă in anul 1980 dat publicităţii al 11-lea raport Copenhaga a plecat spre Portu vire la reglementarea paşnică cu Ger
brie. :.'«r te, blocul occidental s-a pronunţat îm exploatarea minereului de fier. al Comisiei internaţionale de galia un cargobot avind la bord itoarei politici externe şi interne a gu mania. Bonnul se străduieşte să-şi
potriva acestor prevederi ceea ce a din Ucraina să crească de 2,2 supraveghere şi control pentru o mare cantitate de mitraliere camulleze lipsa de dorinţă încăpă|ina-
Prinia rezoluţie condamna cu hotă- făcut ca ele să fie scoase pentru că ori şi să ajungă la 160 milioane Vietnam adresat copreşedinţilor de producţie daneză. „Este pen vernului. .j % tă de a accepta o reglementare paş
rîre politica rasială a guvernului Re mi au întrunit majoritatea necesară tone. Aproape trei pătrimi din conferinţei de la Geneva din tru a doua oară că Danemarca nică, afirmînd că aceasta ar ti o
publicii Sud-Africane, atrăgea atenţia de două treimi din voturi. Pentru această cantitate va fi obţinu 1954. In raport se arată că în trimite fasciştilor, portughezi Din textul declaraţiei reiese că pro „consfiinţire a scindării Germaniei“.
Consiliului dc Securitate al O. N. U. aceste prevederi au votat din nou tă din bazinul minier din Krivot timp ce Republica Democrată arme care, fără îndoială, vor fi
asupra necesităţii examinării proble toate ţările socialiste şi aproape toate Rog,, cel mai mare din lume. Vietnam a respectat cu stric folosite împotriva democraţilor gramul noului guvern al R. F. Ger Deşi în vorbe guvernul R. F. Ger
mei dacă Republica Sud-Africană me ţările afro-asiatice. teţe acele articole ale acordu din Portugalia, precum şi îm mane se pronunţă pentru tratative in
rită sau nu să râmînă membră în TAŞKENT. — In prezent se lui de la Geneva care ijiterzic potriva luptătorilor pentru li mane nu numai că lasă intactă ve problema Berlinului, el declară totoda
O.N.U. şi chema ţările membre ale Rezoluţia în. varianta sa definitivă construieşte cea mai mare li introducerea de arme -şi perso bertate din Angola, Goa şi alte tă în mod făţiş că admite aceasta nu
O.N.U. să adopte sancţiuni politice şi a fost adoptată cu 97 de voturi. Îm nie radioreleu din U.R.S.S., pe nal militar în Vietnam, autori colonii portugheze“, subliniază chea linie poliiică-militară periculoasă, mai pe baza menţinerii obligatorii a
economice pentru a sili guvernul potrivă au votat două delegaţii (Por o lungime de peste 5000 Km., tăţile diemiste au violat în re ziarul „Land og. FolK“. actualului statut de ocupaţie din Ber
R.S.A; să renunţe la politica rasială. tugalia şi R.S.A.). Rezoluţia condam care va lega Moscova de Ural, ci îi imprimă un caracter şi mai agre linul occidental şi cu menţinerea tu
nă guvernul R.S.A. pentru încălcarea ‘ de TaşKent, de centrele popu petate rînduri prevederile aces PARIS. — La 29 noiembrie a turor ,,legăturilor politice", „juridice
Poziţia pc care s-au situat delega permanentă; a Cartei O.N.U. prin pro late din Kirghizia, Kazahstanul tor articole. sosit la DaKar, — Republica Se siv. Guvernul R. F. Germane consi şi economice" ale R. F. Germane cu
movarea politicii de discriminare ra de sud şi dintr-o serie de re negal — o escadră franceză for Berlinul occidental. Guvernul K. F.
ţii blocului occidental în timpul votă sială, atrage atenţia Consiliului de giuni ale TadjiKistanului, .locui TOKIO. — Secretariatul Parti mată din patru nave de război. deră drept o „cerinţă a momentului" Germane, subliniază declaraţia, ..este
Securitate asupra situaţiei din R.S.A., torii acestor regiuni avind posi dispus să accepte sacrificiile şi ris
rii rezoluţiei pe puncte nu a dat , po cheamă ţările membre ale O.N.U). să bilitatea să vizioneze emisiunile dului 'Socialist din Japonia a LEOPOLDVILLE. — Apele flu şi „sarcina cea mai imperioasă" în cul necesar apărării acestor interese“.
adopte toate măsurile poslbilie în con Centrului de televiziune din ca viului Congo au atins la 29 no Aşadar, guvernul Adenauer, nu se dă
sibilitatea să fie întrunite două treimi formitate cu, Carta O.N.U. pentru a pitala Uniunii Sovietice. publicat un proiect de program iembrie un nivel neobişnuit, pri tărirea militară a blocului nord-atlan- în lături de la riscul de război pen
din voturile necesare pentru aproba sili guvernul R.S.A. să renunţe la po cinuind inundaţii care se extind tru menţinerea învechitului regim de
rea acestei rezoluţii. BERLIN. — In apropierea ora de acţiuni pe anul 1962. Prin pînă In partea de nord a ţării. tic agresiv. ,,După părerea guvernului ocupaţie din Berlinul occidental.
şului Pima din R. D. Germană
Delegaţii blocului occidental s-au se înalţă una din construcţiile tre principalele ţeluri ale parti CARACI. — La Caraci a izbucnit federal, se spune în declaraţie, planul
dedat la manevre şi în timpul discu industriale ale septenalului —
fabrica de acid fluorhidric, care dului se află lupta împotriva un mare incendiu care a dis de constituire a forţelor armate ato
va produce 5.000 de tone anual
de acid. ., > , i încercărilor, reacţiunii de a re trus locuinţele a 5.000 de oa mice ale N.A.T.O. trebuie să fie pus
vizui constituţia japoneză care meni. Cinci persoane au fost în aplicare ctt mai grabnic cu putin
proclamă renunţarea la război ucise, alte zece au fost rănite. ţă". In declaraţie este enumerată o
şi la înarmare. sferă largă de măsuri militare ale gu
COPENHAGA. ~ in noaptea vernului. In viitorul apropiat guvernul
intenţionează să prelungească durata
serviciului militar în Bundeswehr. De
claraţia subliniază că înfăptuirea mă
surilor pentru sporirea puterii de luptă
a Bundeswehrului va duce „inevitabil”
la o „sporire substanţială" a poverii
pregătirilor militare.
In problema reunificării ţării guver
tării celei de-a doua rezoluţii în pro litica pe care o duce. '• . „ nul R. F. Germanei se situează pe o
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr.' 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa pîăiită îri numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică .1 Mal“- — Deva