Page 40 - 1961-12
P. 40
pag. '4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2166
KeossBSsaoBBmEísscammnsasxasasnaBa
» «*TO«55S32ßä
Pentru pace, împotriva înarmării atomice
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI J. fo lia n : S i m NECESARE
TRATATIVE IM ED IA TE
Lucrările Congresului Sesiunea ordinară a Comitetului Executiv aS LONDRA 11 (Agerpres). — acord de principiu in legătură
Secretarul general al Partidu cu iniţierea tratativelor. Intre
lui Comunist din Marea Bri- timp, pe zi ce trece pretenţiile
tanie, John Gollan, luind cu- guvernului Adenauer, precum şi
vintul la 10 decembrie la Bir- acţiunile sale, devin tot mai im
mingham, a relevat necesitatea pertinente. Gollan a spus că la
unor tratative imediate în pro lupta pentru pace trebuie să
blema Berlinului occidental. Pu
Sindical Mondial secretariatului permanent al Consiliului terile occidentale, a spus Gollan participe întreaga mişcare a
nu au ajuns nici măcar la un oamenilor muncii din Anglia.
MOSCOVA' 11 (Agerpres). — menii muncii chilieni, a spus el, de solidaritate ai ţărilor Asiei şi Africii g3fta d a ţi ib$™fbe
Cel de-al V-lea Congres Sin revoluţia cubană este o torţă CAIRO 11 (Agerpres).—TASS cii, a fost analizată situaţia in potriva imperialismului, din cele
transmite : ternaţională şi dezvoltarea miş trei continente.
dical Mondial care îşi ţine lu vie care luminează calea spre cării afro.asiatice de solidarita G e r m a n i e i © T C i á o t r i a i a 5*
La 10 decembrie s-a deschis te in perioada care a trecut de
crările în Sala Congreselor din eliberare. >. Ia Gaza (Egipt) cea de-a 5 a se Ia sesiunea de Ia Bandung din Comitetul executiv cheamă
siune ordinară a Comitetului E- aprilie anul curent a Consiliu toate popoarele celor trei con
Kremlin, a continuat luni dis Delegaţii la Congres au pri xecutiv al secretariatului per lui de solidaritate al ţărilor Asiei tinente să sprijine hotărîrea NEW YORK 11 (Agerpres). — scria : „Nu daţi bombe Germa
mit cu aplauze furtunoase pe manent al Consiliului de solida şi Africii. adoptată de el cu privire la In faţa consulatului general al niei occidentale“.
cuţia pe marginea rapoartelor reprezentanţii şcolilor tehnice ritate al ţărilor Asiei şi Africii. K. F. Germane la New York a a-
Sesiunea îşi continuă lucrările. vut Ioc o demonstraţie de pro In cursul mitingului care a
prezentate de Louis Saillant şi La lucrările sesiunii participă k avut loc cu prilejul manifesta
reprezentanţi ai 27 de ţări din ţiei mai mulţi vorbitori au su
Ibrahim Zakaria. profesionale din Moscova care Asia şi Africa, între care India, GAZA l l (Agerpres). — convocarea conferinţei de soli test împotriva înarmării atomice bliniat că poporul american es
au venit în Sala Congreselor din Indonezia, Uniunea Sovietică, daritate a popoarelor din aceste . a R. F. Germane. Demonstran-
Despre mişcarea sindicală din Kremlin să salute pe solii cla R.P. Chineză, R.P.D. Coreeană, Sesiunea ordinară a Comite
sei muncitoare de pe toate con R. P. Mongolă, R. D. Vietnam, tului Executiv al Secretariatu
Guyana britanică a vorbit Ba- Republica Arabă Unită, Japonia,
Ghana, Algeria, Guineea, Tuni lui permanent al Consiliului de
vid Benn, reprezentantul sindi sia, Maroc. regiuni. I ţii purtau pancarte pe care
solidaritate al ţărilor Asiei şi
catului muncitorilor din indus tinentele. ‘ *«.4» jjp In prima şedinţă plenară, re- te îngrijorat de faptul că guver
prezentantul Republicii Arabe Africii a adoptat o hotărîre cu
tria zahărului din această ţară. Sven Pedersen, reprezentan Unite, Fuad Galal, a fost ales nul :le Ia Bonn ar putea să ob
preşedinte al sesiunii. Ca vice privire la convocarea unei con
El şi-a exprimat convingerea că tul Sindicatului marinarilor din preşedinţi au fost aleşi conducă neonaziştii din nou „la lucruii ţină controlul asupra bombelor
Danemarca a vorbit despre torii delegaţiilor din R. D. Viet ferinţe a popoarelor din ţările atomice.
F.S.M. va sprijini şi pe viitor lupta Sindicatului marinarilor nam şi Algeriei.
Asiei, Africii şi Americii Latine.
lupta oamenilor muncii din Gu Sesiunea va discuta probleme BONN 11 (Agerpres). — profesia, adresa şi situaţia lor
le consolidării luptei popoarelor Această consfătuire trebuie să Arestarea de către autorităţi
yana britanică. din Danemarca pentru îmbună ţărilor Asiei şi Africii împotri adopte o hotărire în vederea le vest-germane a fostului p ar familiară. Informând despre a-
tăţirea condiţiilor de muncă. El va imperialismului şi ale lichi. tizan iugoslav Lazar Vracearici, eeasta, ziarul „Liberation“ amin
Jonatossen-Thorstein, secreta a subliniat de asemenea, că dării colonialismului. creării unui comitet de pregă la începutul lunii noiembrie, n-a Inctirsi uni huliganice
muncitorii danezi îşi dau seama fost cîtuşi de puţin un episod
rul general al Federaţiei sindi de primejdia reînvierii milita In raportul de activitate pre tire pentru convocarea unei întimplător în activitatea poli teşte că în ultimii ani un grup la frontiera de stat
rismului şi fascismului în R.F.G. zentat la prima şedinţă plenară conferinţe a ţărilor ’Asiei, Afri
catelor din regiunea nordică a de către Yusseî Es-Sibai, secre ţiei de la Bonn, îndreptată îm de funcţionari ai Ministerului a R. D. Germane
cii şi ’Americii Latine şi să sta potriva foştilor participanţi la vest-german al Afacerilor Inter
Islandei, care nu sînt afiliate la lupta de rezistenţă împotriva
bilească de asemenea data în nazismului, poliţia secretă vest-
F.S.M., a mulţumit F.S.M. pen ceperii acesteia. Din componen germană se îndeletniceşte de ne au prim it din ordinul lui BERLIN 11 (Agerpres). —
mult cu alcătuirea unor liste Schroder (actualmente ministru După cum relatează agenţia
tru sprijinul acordat marei gre Reprezentantul Comisiei de ţa Comitetului de pregătire pen cnprinzînd mii de participanţi
validare a anunţat că la congres la mişcarea de rezistenţă. Sint
ve a clasei muncitoare din is participă 958 de delegaţi, ob tru convocarea Conferinţei de al Afacerilor Externe al R.F.G.) A.D.N. in cursul săptămânii ca
servatori şi invitaţi din 97 de menţionate toate datele despre
landa din iunie anul trecut. Cu ţări. Ei reprezintă aproximativ solidaritate a ţărilor Asiei, Afri misiunea de a studia arhivele re a trecut, la frontiera de stat
acest prilej, a spus el, mulţi au naziste pentru a extrage din ele a R. D. Germane au avut loc
noi incursiuni banditeşti ale
început să înţeleagă însemnă date privind persoanele care au unor elemente huliganice din
participat la mişcarea de rezis Berlinul occidental aflate în sol
tatea solidarităţii internaţiona 143 milioane de membri de sin
dicate, afiliate şi neafiliate la
le a muncitorilor. îşşgt F.S.M. La cel de-al V-lea Con tenţă pe teritoriile ţărilor euro da spionajului american şi vest-
Caracterul reprezentativ al pene ocupate de .Wehrmacht. } german.
celui de-al V-lea Congres, a de gres Sindical Mondial sînt re cii şi Americii Latine, trebuie
prezentaţi cu 36 de milioane să facă parte reprezentanţi ai
clarat 'Benoit Frachon, secreta tar general al Secretariatului
rul general al Confederaţiei Ge mai mulţi oameni ai muncii permanent al Consiliului de so
decit la Congresul al IV-lea. lidaritate al ţărilor Asiei şi Afri tuturor forţelor care luptă îm- G uvernul sovietic a h otărît
nerale a Muncii din Franţa, vine =BK
să confirme amploarea mişcării
sindicale după al doilea război In comunicatul Comisiei de
mondial. întărirea unităţii este validare se subliniază că unele să în treru p ă rela ţiile d ip lom atice
Declinul regimului-marionetâuna dintre cele mai importante persoane care ar fi vrut să par şi co m ercia le cii A lbania
sarcini ale clasei muncitoare. ticipe la congres, nu şi-au putut
Cesar Serda, secretar al Fe realiza dorinţa fie din cauza din Katanga MOSCOVA 11 (Agerpres). — personalului ambasadei sovieti recent ambasadelor unei serii de
deraţiei naţionale a muncitori luptei care se desfăşoară în ţara
lor (de pildă reprezentantul
lor agricoli din Chile, a decla Republicii Dominicane), fie din Trupele O.N.U. dau lovituri puternice separatiştilor TASS transmite : ce constituie o acţiune fără pre ţări, acreditate la Moscova, de
rat că deşi Chile dispune de Guvernul Uniunii Sovietice a cedent în relaţiile intre state şi claraţia C.C. al Partidului Mun
uriaşe bogăţii naturale, în ţară cauza represiunilor. In S.U.A. ELISABETHVILLE 11 (Ager Miniere la dispoziţia trupelor cu atit mai mult între state so cii din Albania din 20 octombrie,
domnesc foamea şi şomajul. oamenii muncii au manifestat hotărît să recheme din Albania cialiste. raportul lui Hodja din 7 noiem
Acest lucru se întimplă pentru un deosebit interes faţă de lu pres). — Ini Cliombe. pe ambasadorul U.R.S.S., Iosif brie şi alte materiale pline de
că in Chile ca şi in toate ţările crările congresului, dar repre După cum transm it agenţiile Şikin, precum şi întregul perso Ministerul Afacerilor Externe minciuni şi calomnii mîrşave la
Americii Latine, cu excepţia zentanţii lor nu au putut sosi Comandantul suprem al for nal al ambasadei şi al reprezen al U.R.S.S. este împuternicit să adresa partidului nostru, a gu
Cubei, bogăţiile naturale sînt la congres din cauza urmări occidentale, luptele din ÎTatan- ţelor O.N.U. din Congo, gene tanţei comerciale sovietice. respingă în mod hotărit cererea vernului sovietic şi a hotărîrilor
acaparate de monopolurile pră lor care se întreprind potrivit ga continuă. Avioanele coman ralul McKeown, care a făcut o cu totul inadmisibilă a guver Congresului al XXIl-lea ai
dalnice din S.U.A. Pentru oa legii McCarran. damentului O.N.U. au dat lovi scurtă vizită la Elisabethville, a Guvernul sovietic a cerut de nului albanez cu privire Ia re P.C.U.S.
turi puternice bateriilor de mor- declarat că în cîteva zile în K a asemenea ca ambasadorul şi în ducerea personalului ambasa
» tierc de Ia tgbăra întărită a jan- tanga vor fi restabilite legea şi tregul personal al ambasadei şi dei Uniunii Sovietice la Tirana. Nu se poate să nu se âfrâgă
darmçiyei. katangheze Massart. ordinea. Generalul... McKe.PFn a consilierul comercial al Albaniei Se ştie că dreptul internaţional de asemenea atenţia asupra îap-
anunţat că unităţile de merce la Moscova să părăsească teri tului că cetăţeni albanezi aflaţi
Ele au atacat, de asemenea, co nari folosesc vchicole cu însem in U.R.S.S. sînt folosiţi pe scară
loanele separatiştilor care se nele Crucii Boşii pentru opera
îndreptau spre Manono, oraş a-
„C,uha estesteaua călăuzitoareflat în mîinile forţelor O.N.U. ţiuni de recunoaştere şi tran toriul Uniunii Sovietice. nu dă nici unei ţări dreptul de largă în scopuri ostile Uniunii
Din surse ale Naţiunilor Unite sportare de trupe. Acţiunile se a limita în mod arbitrar şi uni fSovietice. Abuzînd de dorinţa
s-a anunţat de asemenea că au paratiştilor sînt dirijate în mo In comunicatul oficial al Mi lateral componenţa numerică sinceră a Uniunii Sovietico de a
a Americii Latine“ fost atacate diverse obiective din nisterului Afacerilor Externe al a reprezentanţelor diplomatice ajuta la pregătirea unor specia
mentul de faţă exclusiv de mer U.R.S.S. se spune : străine, acreditate în ţara res
Elisabethville şi Kolwezi. Clădi cenari albi. Un purtător de cu- pectivă. In legătură cu aceasta, lişti cu înaltă calificare pentru
— Pufernică solidaritate cu revoluta cubană — vînd al O.N.U. a identificat pe trebuie amintit că la conferin economia naţională a Albaniei,
rea poştei din Elisabethville a doi din aceşti mercenari în per Zilele trecute, N. P. Firiubin, ţele internaţionale care au avut ambasada atrage pe studenţii
soana colonelului Gillet şi m a loc în trecutul apropiat în le albanezi la desfăşurarea unei
NEW. .YORK 11 (Agerpres). — venit din nou ca şi precursorul primit o lovitură din plin. Ca iorului Protin, ambii de naţio locţiitor al ministrului Afaceri gătură eu această problemă, Al propagande antisovietice.
In timp ce în Statele Unite se său din 1889. - - o agenţie a co. urmare, legăturile prin telefon nalitate franceză. bania s-a pronunţat împotriva
înteţeşte campania provocărilor loniaiiştilor“. şi telex ale capitalei separatiş lor Externe al U.R.S.S,, l-a pri încercărilor de a legifera prac Toate aceste acţiuni împotri
şi ameninţărilor la adresa Cu tilor cu lumea exterioară au fost Fe de altă parte, într-o decla tica greşită conform căreia sta va U.R.S.S. provoacă indignarea
bei, popoarele Americii Latine In capitala Boliviei la Paz a raţie remisă presei U Thant a mit pe G. Mazi, însărcinat cu tul care primeşte o reprezen legitimă a oamenilor sovi.etici,
avut loc un miting organizat.de întrerupte. precizat că operaţiunile milita tanţă diplomatică ii poate sta
i.şi manifestă tot mai combativ, Federaţia studenţilor din Boli- In legătură cu atacul îm potri re ale O.N.U. vor fi continuate afaceri ad-interim al R.P. Alba bili componenţa numerică. deoarece ele urmăresc un singur
solidaritatea cu revoluţia cuba- viâ. Luind cuvîntul la miting,
nă. Mercado, conducătorul organi va localităţii Kolwezi (situată la pînă cînd va exista siguranţa că nia la Moscova, şi din împuter scop : să ascută şi să înrăută
zaţiei -„Mişcarea naţională revo 400 km. nord-vest de Elisabeth „vom avea posibilitatea să apli
După cum anunţa agenţia luţionară“, a declarat: „Cuba ville) important nod de comuni căm fără nici un fel de obstaco nicirea guvernului sovietic, i-a ţească şi mai mult relaţiile din
revoluţionară este steajia călă caţie, agenţia Belga relatează că
Prensa' Latină, intr-o scrisoare uzitoare a Americii Latine. Cu a fost distrus un depozit de ţi le rezoluţiile Consiliului de declarat printre altele următoa tre ţările şi partidele noastre, să
ţei, precum şi diverse instala Securitate şi ale Adunării Gene
adresată secretarului general al ba a inaugurat mişcarea de eli ţii feroviare şi industriale apar- rale a O.N.U. şi în special ul rele : .......... . •• 1* încalce unitatea şi coeziunea ţă
ţinînd societăţii Union Miniere
Organizaţiei Statelor Americane Guvernul albanez, adoptînd rilor marelui lagăr socialist.
linia înrăutăţirii continue a re ’Ministerul Afacerilor Externe
in numele grupului politic „miş berare şi după ea vor urma In du Haut Katanga. Se ştie că în laţiilor CU Uniunea Sovietică,
carea populară revoluţionară“ mod inevitabil celelalte popoa- mesajul de răspuns adresat Ia 9 tima rezoluţie a Consiliului de îndeosebi după Congresul al Acum, însă, guvernul albanez al U.R.S.S. a atras în repetate
Hidalgo, fost ministru în guver re ale Americii Latine care do decembrie de U Thant lui Spaak Securitate din 24 noiembrie XXll-Ieă al P.C.U.S., a desfă recurge la metodele acelor state rinduri atenţia ambasadei Re.
nul Ecuadorului şi căpitanul in resc, ca şi Cuba, să creeze o so a fost dat un avertisment serios şurat în ţară o campanie de ca capitaliste care vor să’ limiteze publicii Populare Albania la
împotriva punerii mai departe 1961“ care cer arestarea şi
expulzarea mercenarilor şi con
retragere din arm ata Ecuadoru cietate nouă, în care m ajorita a instalaţiilor societăţii Union silierilor albi ai Iui Chombe.
lui, Fiores protestează cit se tea să nu îndure foamea, iar un lomnii duşmănoase Uniunii So activitatea diplomatică a ţărilor Moscova că este inadmisibil să
poale de energic împotriva ho. grup mic să trăiască în lux“. vietice. El ia intenţionat măsuri lagărului socialist. Fireşte că răspîndească în U.R.S.S. m ate
tărîrii luate de Consiliul O.S.A. El a criticat aşa-numita „Ali
de a se amesteca în treburile in. Agravarea crizei politice urmărind să împiedice activita partea sovietică nu poate rămi- riale antisovietice şi să antrene
terne ale Cubei. anţă pentru progres“^ creată la din Republica Dominicană tea normală a ambasadei şi ne indiferentă' faţă de situaţia ze în această acţiune cetăţeni
propunerea preşedintelui Ken- reprezentanţei comerciale a intolerabilă1 creată de autorită albanezi aflaţi în Uniunea So
Menţionînd ca această liotă, nedy, arătînd că această alian U.R.S.S. din Albania. ţile albaneze colaboratorilor am vietică. Totuşi, partea albaneză
mi a luat nici un fel de măsuri
Ambasadorul sovietic a fost basadei şi reprezentanţei co
rire „distruge însăşi bazele sis ţă nu va contribui la dezvoltarea SANTO DOMINGO 11 (Ager- senatorul venezuelez Ildegard pus într-o situaţie in care nu merciale ale U.R.S.S. la Tirana. pentru a înceta răspindirea a-
temului panamerican", autorii economică a Americii Latine; preş). — Perez Segnini), nu au dus decit poate îndeplini sarcinile încre Guvernul Uniunii Sovietice, ţi- cestor materiale. Alai mult de
scrisorii subliniază că v,Organi dinţate de guvernul său. Amba nînd seama de toate acestea şi cit atit, faptele dovedesc că am
zaţia Statelor Americane a de- La miting a luat cuvîntul de Ultimele trei zile de tratative la adincirea crizei politice din sada U.R.S.S. este de fapt izo avind în vedere afirmaţia inso basada Albaniei încearcă în ul
asemenea Andres Solis, conducă secrete purtate între conducă această, ţară. lată, în raporturile cu ea sînt lentă a părţii albaneze că diplo timul timp să intensifice răs.
Reluarea procesului torul organizaţiilor de tineret, torii regimului din Republica încălcate cele mai elementare maţii sovietici n-ar mai avea pîndirea materialelor, ostile
Eîchmann care a declarat că nu este depar Dominicană' şi reprezentanţii La 9 decembrie, agenţiile oc norme ale dreptului internaţio ce căuta la Tirana, a hotărit să P.C.U.S. şi Uniunii Sovietice,
te ziua cînd împotriva imperia partidelor burgheze de opoziţie cidentale de presă anunţau că nal. Diplomaţii sovietici din Ti recheme din Albania pe tov. ceea ce este incompatibil cu în
IERUSALIM 11 (Agerpres). — lismului Statelor Unite se vor între preşedintele Balaguer şi rana sint privaţi pînă şi de po I. V. Şikin, ambasadorul extra deplinirea funcţiilor normale ale
ridica toate popoarele Americii cu sprijinul a trei mediatori reprezentanţii opoziţiei a fost oricărei rep: --;ntanţe diploma
Latine. Participanţii la miting încheiat un acord prin care se tice şi CU atit mai m ult ale re
au salutat cu căldură revoluţia (subsecretarul de stat ai S.U.A., preconiza formarea unei junte
guvernamentale conduse de
Arturo Morales Carrion, diplo
Luni, 11 decembrie, ora 9 (ora lo cubană. matul chilian Jose Oyarzun şi Balaguer, preşedintele urmînd sibilitatea de a întreţine contac ordinar şi plenipotenţiar al prezentanţei diplomatice a unei
cală), a început faza finală a proce insă să-şi prezinte demisia în a te oficiale cu instituţiile şi or U.R.S.S., precum şi întregul per ţări care se consideră membră a v
sului lui Adolf Eîchmann, vinovat de R ebelii laotienî întreprind doua jum ătate a lunii ianuarie. ganizaţiile din Albania. In sco sonal al ambasadei şi reprezen lagărului socialist.
asasinarea a şase milioane de oameni. noi p r o v o c ă r i a g r e s iv e Imediat după aceea, opoziţia a puri provocatoare, autorităţile tanţei comerciale sovietice.
dat ordinul de încetare a grevei albaneze acuză în mod calom Partea sovietică consideră că,
In prima fază a procesului care s-a generale declarate în semn de nios pe colaboratorii reprezen Ministerul Afacerilor Externe in condiţiile in care guvernul al
desfăşurat între 11 aprilie şi 14 au protest împotriva politicii reac al U.R.S.S. a aflat că, în ultimul banez înrăutăţeşte tot mai mult
gust, au fost audiaţi 111 martori. Ste X1ENG KUANG 11 (Agerpres) .— Na-Alo, situată la nord de Luang-Pra- ţionare a lui Balaguer şi a in tanţelor sovietice că ar desfă timp, ambasada Republicii în mod intenţionat relaţiile cu
nogramele dezbaterilor alcătuiesc un Postul de radio „Vocea Paiet Lao“ bang, controlată de guvernul laoţian re tervenţiei Străine, o parte a şura o activitate ostilă Albaniei. Populare Albania la Moscova în Uniunea Sovietică, folosind in
volum de peste 3.500 pagini. In sala a anunţat că două batalioane ale gru gal şi de Neo l.ao Haksat. magazinelor şi întreprinderilor Partea sovietică a atras în re cearcă să răspîndească intens scopul activităţii antisovietice şi
de şedinţe a tribunalului au asistat pului de la Savaiinaket în strînsă co din Santo Dorningo reluindu-şi fel de fel de materiale antisovie- reprezentanţa sa diplomatică in
pe rînd la dezbateri, în această pe laborare cu subunităţi tailandeze şi cu Postul de radio anunţă că S.U.A. şi activitatea. petate rinduri atenţia guvernu tice care conţin calomnii duşmă U.R.S.S., rămânerea mai departe
un batalion al bandiţilor gomindanişti, grupul de la Savannaket încearcă să lui Albaniei asupra acţiunilor noase la adresa P.C.U.S. şi a U- la Moscova a ambasadorului
comandate de ofiţeri americani, au ocu folosească Na-Mo ca o trambulină pen Dar, la 10 decembrie, după
tru un atac împotriva localităţilor Fong-
rioadă, aproximativ 68,000 de per pat la 4 decembrie regiunea eliberată Saly şi Aluong-Say
cum transmite agenţia France inadmisibile ale autorităţilor al niunii Sovietice. Intre altele, ne- R. P. Albania, Nesti Naşe, pre
soane. Presse, situaţia a devenit din baneze faţă de ambasada ţinînd seama de normele inde- cum şi a personalului ambasa
In şedinţa din 11 decembrie, pre E xperienţa, n u c le a r ă în S.F.A. nou încordată, după ce Bala U.R.S.S. din Tirana. Totuşi, gu obşte stabilite, s-a început să se dei şi consilierului comercial al
şedintele tribunalului a început lectura guer a declarat reprezentanţilor vernul albanez nu numai că nu trim ită direct pe adresele C.G. Albaniei este lipsită de orice te
verdictului. El a anunţat că tribunalul presei că anunţarea realizării a vrut să ia nici un fel de mă ale partilelor comuniste din re mei.
acordului nu a fost decit „o m a
dispozitiv nuclear avind o putere echi nevră a opoziţiei“. Preşedintele suri, dar face tot mai dificilă publicile unionale texte ale de In legătură cu aceasta, guver
îl declară pe Adolf Eiclimănn vino NEW YORK U (Agerpres). —
vat de prime împotrivă poporului In Statele Unite a avut loc o nouă valentă cu 5.000 de tone de trinitroio- dominican, omul pe care se bi- prezenţa in Albania a lucrăto claraţiei duşmănoase din 20 oc nul sovietic cere ca ambasado
evreu, crime împotriva umanităţii, cri experienţă nucleară. luen. In urma exploziei s-a format un zuie Departamentul de Stat al rilor instituţiilor sovietice. tombrie a.c. a Comitetului Cen rul şi întregul personal al am
me de război şi de apartenenţă la or nor radioactiv care se deplasează în di S.U.A., a afirmat că nu a fost tral al Partidului Muncii din Al basadei şi al consilierului co
După cum transmit agenţiile de pre recţia oraşului Garlsbad, situat la o dis înfăptuit „nici un acord con Cererea neîntemeiată a gu bania şi alte materiale calom mercial al Albaniei Ia Moscova
ganizaţii criminale ca S.S., Serviciul să americane la Garlsbad (New Mexi- tanţă de circa 24 de mile de locul ex cret“ şi că „ştirea demisiei sale vernului albanez de a se reduce nioase antisovietice. * să părăsească teritoriul Uniunii
co). într-o peşteră specială, săpată la
securităţii Reichului şi gestapoul o adîncime de aproape un sfert de
milă, a fost provocată explozia unui plozie!. | este lipsită de orice fundament“. la aproape o treime numărul Ambasada albaneză a trimis Sovietice.
Redacţia si administraţia Mărului i cir. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Genei ale i-U.J.R. nr. 263.32« din O noiembrie Ol». — lip a n ii: inlieprinderea pongiaiică „l Mai“ — Deva