Page 41 - 1961-12

P R O L E T A R I D IN TOATE ŢĂRILE, V N I Ţ I - V A t
j Anul XIII. Nr. 2167
Fiecare G.A.S. — model
de gospodărire socialista
Directivele celui de-al III-Iea
Congres al P.M.R., cit şi Iiotă-
rîrilc plenarei C.C. al 3P.M.R. din înfăptuirii acestor sarcini, gos­
30 iunie — 1 iulie a.c, deschid
perspective măreţe dezvoltării
agriculturii, sporirii continue a
producţiei agricole, a producti­
vităţii muncii şi reducerii pre­
ţului de cost al produselor. Din
aceste documente preţioase re­
zultă că gospodăriile agricole
de stat trebuie să devină uni­
tăţi puternice, capabile să-şi
aducă cea mai de seamă contri­
buţie la alcătuirea fondului
centralizat al statului de p ro ­
duse agricole, Ia un preţ dc cost
cit mai scăzut. Pentru acest lu­
cru, gospodăriile agricole de
stat au create toate posibilită­
ţile. Ele deţin maşini şi unelte
agricole din cele mai moderne
tipuri care permit mecanizarea
majorităţii lucrărilor agricole,
sar în cadrul lor lucrează ingi­
neri şi tehnicieni cu o înaltă
calificare. Acestor unităţi Ii se
pun la îndemînă de către stat,
seminţe de înaltă productivita­
te, îngrăşăminte chimice şi sub­
stanţe insectcfungigide pentru
combaterea bolilor şi dăunăto­
rilor. Avînd asigurate condiţii
minunate de producţie, gospo­
dăriile agricole de stat sînt da­
toare să răspundă atenţiei ce li
se acordă prin recolte bogate
şi la un preţ de cost redus, să
constituie model de aplicare a
unei agrotehnici avansate de la
care gospodăriile colective să în­
veţe cum se pot obţine produc-,
t9ii ridicate.
Tovarăşul Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej Ia cel de-al III-Iea
Congres al P.M.R. precizează că:
„Prin aplicarea metodelor agro­
zootehnici Înaintate şi a celor
mai noi cuceriri ale ştiinţei,
consiliile gospodăriilor de stat,
muncitorii, inginerii, tehnicienii
au datoria să asigure creşterea
continuă a producţiilor la hec­
tar,. să mărească productivita­
tea muncii şi să scadă preţul de
cost al produselor, incit gospo­
dăriile de stat să devină model
de gospodărire socialistă pen­
=¦L
FurrîalSştsâ dâra CăSarî lucrează la nivelul
sarcinilor din arauS viitor
Conducerea secţiei furnale de
la Uzina „Victoria“ Călan, pe
baza îndrumărilor primite din
partea organizaţiei de partid, a
trecut la luarea de măsuri co­
respunzătoare pentru a se pu­
tea lucra încă din cursul aces­
tei luni la nivelul sarcinilor de
plan prevăzute pentru anul vii­
tor. Astfel, au fost luate măsuri
pentru mărirea greutăţii şarjei,
micşorarea adausului de metal
(şpan), asigurarea unei dozări
corecte a materialelor în furnal,
ridicarea temperaturii aerului
insuflat la 800 grade celsius, la
furnalul II şi la 660 grade ccl-
sius Ia furnalul I.
De asemenea întregul colectiv
de furnalişti a fost mobilizat
pentru a lucra cu atenţie şi a
respecta întocmai procesul teh­
nologic de încărcare şi elabora­
rea fontei.
Datorită acestor măsuri şi en­
tuziasmului cu care muncesc
IULIAN HANKE
maistru la furnalele Uzinei
„Victoria“ Călan. Bun orga­
nizator al producţiei, contri­
buie in mare măsură la de­
păşirea planului de producţie
pe secţie.
Miercuri 13 decembrie 1961
tru Întreaga agricultură clin
ţara noastră“. Mergind pc linia
podăriile agricole dc stat din
regiunea Hunedoara îşi aduc de
la an Ja an o contribuţie tot mai
mare la asigurarea oamenilor
muncii cu produse agrozooteîb.
nicc. Datorită eforturilor spo­
rite depuse de întregul colectiv
de muncitori, ingineri şi tehni­
cieni, ele au obţinut în acest an
rezultate mult mai bune, în
comparaţie cu anii trecuţi. Ast­
fel, planul producţiei globale a
fost realizat pe primele trei tri­
mestre în proporţie de 104 la
sută. S-a depăşit producţia în
sectorul zootehnic, ceea ce a fă­
cut posibil să sc livreze statului,
peste prevederile planului 2.500
hl. lapte de vacă, 62.000 bucăţi
ouă şi 166 tone carne.
Imbunătăţindu-şi metodele de
cultivare a legumelor, în acest
an producţia de roşii şi alte zar­
zavaturi, este mai mare cu peste
300 tone şi a fost realizată la un
preţ de cost scăzut.
Muncind cu mai mult simţ de
răspundere şi ridieîndu-şi per­
manent calificarea, lucrătorii
care deservesc sectorul zooteh­
nic al G.A.S. au reuşit să obţină
rezultate din cele mai bune.
Astfel, la G.A.S. din Orăştie spo
rul zilnic de creştere în greuta­
te la porcii graşi, realizat, a fost
de 500 gr, faţă de 480 gr. plani­
ficat, iar la bovine dc 830 gr.
faţă de 800 grame planificat. De
asemenea, planul anual de pro­
ducţie la laptele de vacă în gos­
podăriile agricole de stat din
Apohlul de Sus şi Galda, a fost
realizat cu o lună mai devreme.
P înălasfîrşitu l anului acesta, la
G.A.S. din Apoldul de Sus se va
realiza o producţie medie de
aproximativ 4.000 litri lapte pe
cap de vacă furajată, faţă de
3.500 litri cit este planificat.
La obţinerea acestor rezultate
bune în sectorul zootehnic a con­
tribuit în mare măsură îmbună-
(Continuare In pag. S-a)
furnaliştii, s-a reuşit ca în zile­
le de 10 şi 11 decembrie a.c. să
se lucreze cu indici mai mari
decît cei prevăzuţi pe anul vii­
tor.
In prima zi s-au produs peste
plan 116 tone, iar în cea de a
doua zi 122 tone fontă de bună
calitate. Se evidenţiază prin con­
tribuţia adusă la realizarea a-
cestor indici Toma Paraon, fur-
nalist şef, Petru Mardan, caupe-
rist, Zaharia Ştefănescu, furna-
list I, Constantin Groza, caupe-
rist, Dumitru Jenaru şi Ion Su-
ciu, dozatori şefi, Dumitru Cre-
ţu maistru, Ionaşcu Munieanu,
şef de schimb.
Meritul obţinerii acestor suc­
cese aparţine întregului nostru
colectiv de furnalişti care a în­
ţeles că îndeplinirea sarcinilor
de plan este o cauză comună.
M. SEMCIUC
maistru furnalist/
OLIVIA TUDOR
este membră a gospodăriei
agricole colective din satul
Lăpugiu, raionul Ilia. Ea îşi
aduce o contribuţie valoroasă
la continua dezvoltare a uni­
tăţii din care face parte.
J 4 pagini 20 bani
llttneHoâra, bateriile de cocs ale combinatului siderurgic.
Cifrele de plan pe 1962 in dezbaterea
colectivelor din întreprinderi
La nivelul indicilor
prevăzuţi pentru 1962
Cu toate că în anul 1961 sarcinile
de plan ale sectoarelor Exploatării mi­
niere Vulcan au fost mari, ele au fost
îndeplinite şi chiar depăşite. Sub con­
ducerea organizaţiilor de partid, s-a a-
juns încă de pe acum să se lucreze la
mai multe locuri de muncă la nivelul
indicilor prevăzuţi penlru anul 1962. Cu
prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe
anul viitor, minerii din Vulcan şi-au ex­
primat convingerea că sarcinile pot fi
îndeplinite şi depăşite.
Colectivul sectorului I, de pildă, s-a
angajat să sporească randamentul la
2,120 tone cărbune pe post şi să ob­
ţină economii la preţul de cost do
211.000 lei.
Cei din sectorul UI s-au angajat să
extragă peste planul anului viitor 10.800
tone cărbune şi să realizeze economii
suplimentare de 221.000 lei.
NICOLAE ROVENŢA
tehnician denţiat echipa nr. 15 condusă de Va-
Revizii de calitate,
staţionare scurtă
Colectivul de muncă al revizi­
ei de vagoane din Simeria a în­
deplinit planul de producţie pe
anul 1961 încă la data de 18 oc­
tombrie. In 11 luni, producţia
globală a fost depăşită cu 35,9
la sută, iar productivitatea mun­
cii cu 51 la sută.
O fel O \ I
CORNEL CiNDEA
este şeful unei brigăzi dc
strungari de la Atelierele cen­
trale de reparaţii din Alba
Iulia. Brigada condusă de el
îşi depăşeşte norma in medie
cu 25 la sută.
Cu planul anual îndeplinit
o In decursul anilor
pag. 2-a);
o Activitatea brigăzilor de tineret
putea fi mai bună — însemnări
pe marginea conferinţei orăşeneşti
U.T.A1. Deva;
(pag. 3-a) ;
o Criminalul Hcu'singer să-şi pri­
mească pedeapsa! — Nota guver­
nului sovietic adresată guvernului
S.U.A. (pag. 4-a).
î’ , .V."'
................................................................• :¦> •> ' >: ...
•V' , /,
v.X-X-XvXvX'X-Xv v. • S,V V s
¦ . :;.>w-X-X-X4HvX-X-XvX\vXvXX'
Muncitorii şi tehnicienii de la Produse multe şi bune
revizie s-au angajat, cu prilejul
dezbaterii cifrelor de plan, să Discutînd sarcinile de plan pe anul
Înregistreze şi în anul viitor suc- 1962 muncitorii fabricii de conserve din
cese asemănătoare, adică să în­ oraşul Haţeg au făcut numeroase pro­
deplinească planul anual la toţi puneri. De asemenea, colectivul de aici
indicii, înainte de termen. Anga­ s-a angajat să depăşească planul cu
jamente concrete, privind cali­
tatea reviziilor şi scurtarea du­ 100 tone marmeladă, 30 tone gem şi
ratei de staţionare a vagoane­ 30 tone dulceaţă.
lor pentru revizie şi-au luat co­
muniştii Ioan Păcuraru, Andrei S-au făcut propuneri privind dota­
Păun, Ioan Stanciu şi alţii.
rea fabricii cu utilaje noi ca de exem­
PUIU SOCAC1U plu o maşină automată de închis, 4 că­
rucioare de transport, două maşini do
corespondent închis cutii dc tablă, o maşină de um­
plut ctc. Muncitorul Nicolae Marian a
Angajamentul unui
colectiv de ceferişti propus introducerea în fabrică a ilu­
Recent, colectivul de muncitori al minatului fluorescent
districtului L-Orăştie au dezbătut cifrele, SIDGNIA’ BARBU
de plan pe anul 1962. corespondentă
Din discuţiile purtate a reieşit că
pe cele 11 luni ale anului 1961, colec­
tivul de muncitori a depăşit planul cu
7 la sută şi au făcut economii la dife­
rite lucrări, în valoare de 23.452 lei.
In obţinerea acestor .rezultate s-a evi­
sils Pop.
Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterii,
muncitorii districtului s-au angajat ca
în cursul anului 1962 să realizeze pla­
nul în cele mai bune condiţii de sigu­
ranţa circulaţiei şi să facă economii în
valoare dc peste 25.000 lei. Dazw@lfar@a s e c to ru lu i » © te h n ic
PETRU VATAJELU © sa rcin ă p rin c ip a lă
corespondent Creşterea şi dezvoltarea sectorulu
zootehnic este una din sarcinile prin
cipale trasate de cel de-al 111-lea Gon
greş al P.M.R. agriculturii ţării noas
tre. Gospodăriilor agricole de stat şi c<> stat destinate procurării de animale. Ca
lective le-au fost trasate sarcini preci
se privind creşterea numărului de ani
male la suta de hectare. Analizînd mo
dul cum se înfăptuiesc Directivele Gon
greşului al III-Iea al P.A4.R., plenara
G.G. al P.M.R. din iunie-iulie a.c. a
dat noi indicaţii în această privinţă.
Este necesar, se subliniază în rapor­
tul la plenară, să se dea o atenţie deo­
sebită muncii sfaturilor populare care
trebuie să se ocupe îndeaproape de în­
treaga activitate a unităţilor agricole
socialiste, să rezolve Ia timp şi cu com­
petenţă toate problemele legate de dez­
voltarea multilaterală a gospodăriilor a-
gricole colective.
Reiese deci că în faţa sfaturilor popu­
lare stau sarcini de o deosebită impor­
tanţă.
Să analizăm în ce măsură sfatul
'MEISTER AGNETA popular al oraşului Simeria s-a ocupat
se numără printre cele mai de creşterea şî dezvoltarea sectorului
harnice colectiviste din satul zootehnic în gospodăriile agricole co­
Păuca, raionul Sebeş. Ea este lective din raza sa de activitate.
totodată şi o activă membră
In oraşul Simeria există un număr
a organizaţiei de femei. de cinci gospodării agricole colective;
la Simeria Veche, Şăuleşti, IJroi, Bis-
caria şi Cărpiniş. Sînt gospodării în­
fiinţate cu 2-6 ani în urmă. In marea
lor majoritate aceste gospodării au de­
venit unităţi puternice din punct de ve­
dere economic. Meritul în această di­
recţie îl are şi sfatul popular. Prin or­
ganele sale tehnice, sfatul popular a în­
drumat consiliile de conducere ale
G.A.G. spre desfăşurarea în cele mai
hune condiţiuni a muncilor în campa­
niile agricole. Drept rezultat, au fost
obţinute producţii sporite de cereale.
Şi în ce priveşte dezvoltarea sectoru­
lui zootehnic, din partea Sfatului popu­
lar Simeria, a comitetului său execu­
tiv a existat o oarecare preocupare.
In baza sarcinilor reieşite din Directi­
vele Gongresului al III-Iea al P.M.R.,
gospodăriile colective au tost îndru­
Colectivul fabricii de aglomerare
Un alt colectiv din marele Combinat siderurgic al Hunedoa­
rei a raportat ieri îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor
de plan pe anul curent.
Succesul s-a datorat îndeosebi îmbunătăţirii indicilor de uti­
lizare a maşinilor de aglomerare, ceea ce a dus la creşterea pro-,
ductivităţii maşinilor cu 12 la su tă faţă de perioada corespunză­
toare a anului trecut. A fost de asemenea redus mult timpul
de reparaţie al agregatelor.
Trebuie menţionat faptul că în 10 luni aglomeratoriştii au
realizat o economie peste sarci na planificată de reducere a
preţului de cost, de peste 3 mili oane Iei.
In fruntea întrecerii s-a situ at brigada a I-a, condusă do
Gheorghe Ostafie, Ianis Consta ntinidis, Ioan Suciu, Sava Ga-
vrilovici, Mihai Semciuc, Micolae Simion şi alţii din briga respec­
tivă, urm ată de colectivul brigă zii a treia.
întreprinderile de industrie locală
De curind, secţiunea de indus­ Totodată s-au realizat pe 10
trie locală de pe lingă sfatul luni din acest an economii la
popular regional a raportat că preţul de cost in valoare de pes­
te 1.500.000 lei iar la beneficii
întreprinderile în subordine şi sarcina planificată a fost depă­
au realizat sarcinile de plan pe şită cu 770.000 Iei. De remarcat
întreg anul 1961. După 11 luni că în acest an s.au introdus în
de activitate producţia globală fabricaţie 10 noi sortimente.
a fost realizată în proporţie de
101 Ir. sută, iar producţia m ar­ Fruntaşe în îndeplinirea sarci­
fă In proporţie de 102,4 la sută.
In această perioadă productivi­ nilor de plan sînt colectivele în­
tatea muncii a crescut cu aproa­ treprinderilor „1 Mai“ din Deva
pe 5 Ia sută.
şi „Horia“ din Alba Iulia, ,
A 500-a Un milion kilograme
inovaţie fier vechi
Inovatorii din Răspunzind chemării oţeiarilor hunedoreni dc a
Combinatul side­ le trimite cil mai mult fier vechi, ceferiştii revi­
rurgic Hunedoara
au dovedit multă ziei de vagoane din Simeria triaj au intensificat
hărnicie în acest întrecerea pentru colectarea şi expedierea fierului
an. De la 1 ia­ vechi.
nuarie şi pînă în Organizaţi în brigăzi de muncă patriotică, după
prezent, ei au de­ orele de serviciu ei au colectat şi expediat oţelâ-
pus la cabinetul riilor cantitatea de un milion kilograme fier vechi.
tehnic 500 propu­
neri de inovaţii. A Cele trei ture de serviciu conduse de Alexandru
500-a aparţine tov. Pădurariu, Gheorghe Şteîanovici şi Vasile Gavri-
Laszlo Adalbert. liu au sprijinit îndeaproape acţiunea brigăzilor de
muncă patriotică, in fruntea întrecerii s-a situat
Din cele 5UU brigada condusă de maistrul Ion Păun, evidenţiin-
propuneri, au fost du-se în mod deosebit lăcătuşul Tudor Alexandru,
aplicate 347, ino­ meseriaşii Ion Păcuraru, Ion Racolţa, magazine­
vaţii care aduc rul Dumitru Nicolae şi alţii.
combinatului eco­
nomii post-calcu- CREŢU EMIL
late de 10.100.000
lei. corespondent
Brigada a IV-a de fraeforişti
Brigada a IV-a de lucru o tractoarelor, zii s-a evidenţiat irae-
tractoare dc la S.M.T. şi-a realizat planul toristul Traian Aiurea
din Dobra, condusă anual de hantri în care şi-a depăşit pla­
de Romulus Sicoc, proporţie de 110 la nul de hantri pc trac­
folosind cu pricepere sută. In cadrul brigă­ tor cn 40 la sută.
întreaga capacitate de
Audiţie... a propriului spectacol
Duminică după-amiază la de magnetofon. Din reperto­
clubul „11 Iunie“ din Călan riu au făcut parte printre al­
tele, cîntecele „Patrie, pă-
a avut loc o audiţie la radio mint de aur“, „Suită hune-
deosebită. Membrii formaţiei doreană“, „Azi ciută marile
furnale“ şi altele.
corale şi-au ascultat la ra­
dio propriul lor spectacol, I. CRAŞCA
prezentat cu o săptăvnînă in corespondent
urmă şi înregistrat pe bandă
mate să-şi întocmească planuri privind că din fonduri proprii, cu toate că po­
dezvoltarea şeptelului. De asemenea, au sibilităţi au existat.
fost îndrumate să folosească în mod
judicios fondurile proprii şi creditele de O lipsă a Sfatului popular al ora­
şului Simeria este şi aceea că nu a a-
urmare, gospodăriile colective au reu­ jutat în măsură suficientă gospodăriile
şit să obţină rezultate frumoase pe li­ colective pentru a spori productivitatea
nia întăririi lor organizatorico-econo- animalelor. E adevărat că la G.A.G.
mice. In planul de producţie al G.A.G. din Simeria-Veche producţia de lapte pe
din Simeria-Veche s-a prevăzut ca la cap de vacă furajată (pînă la 1 no-
sfîrşitul anului să se ajungă la 128 bo­ ieinbiie) era aproape dublă faţă de
vine, din care 44 vaci, 356 ovine şi 89 cea din anul trecut, dar nivelul pro­
porcine. Pînă la începutul lunii noiem­ ducţiei este încă mic faţă de sarcinile
brie gospodăria avea 122 bovine, din stabilite. In acelaşi timp la G.A.G. Bis­
care 58 vaci, 338 ovine şi 129 porcine. caria şi Şăuleşti producţia de lapte a
crescut prea puţin faţă de anul trecut.
Probleme ale muncii Gu totul nesatisfăcător se prezintă si­
sfaturilor populare tuaţia în G.A.G. Uroi şi Cărpiniş. La
Uroi de pildă producţia de lapte pe
Un sector zootehnic destul de dezvol­ cap de vacă furajată era la 1 noiem­
tat au şi celelalte gospodării agricole brie de 982 litri, iar la Cărpiniş de 780
colective din raza oraşului Simeria. litri. Acestea demonstrează că anima­
lele sînt slab îngrijite şi hrănite. Cei
Raporiînd însă numărul de animale care au fost puşi să îngrijească aceste
la suprafaţa terenului agricol al gos­ animale au o slabă pregătire profe­
podăriilor, reiese că în majoritatea lor, sională, nu manifestă interes faţă ric
sarcinile privind încărcătura Ia suta de animalele gospodăriei deoarece ei nu
hectare este încă nesatisfăcătoare. Aşh, sînt retribuiţi în raport de producţia
de exemplu, G.A.G. din Biscaria are o obţinută. Numai aşa se explică faptul
încărcătură la 100 de hectare de 28,7 că la G.A.G. Cărpiniş producţia de lap­
bovine, din care numai 10,9 vaci, te în loc să crească faţă de cea din anul
G.A.G. Şăuleşti (care deţine 104 bovi­ trecut, a scăzut. O cauză care a făcut
ne), are o încărcătură de numai 9,9 ca producţia de lapte să fie mică este şi
vaci iar G.A.G. din Uroi, 11,6 vaci la slaba preocupare faţă de asigurarea li­
suta de hectare. rei cantităţi corespunzătoare de nutreţ
murat. In G.A.G. Uroi şi Cărpiniş iui
E drept, creditele acordate de stat s-au însilozat decît 50 tone nutreţ in fie­
pentru cumpărarea de animale, au reu­ care, ceea ce este echivalent cu hrana
şit să le folosească în mod judicios. unui număr de 5 vaci.
Numărul animalelor prevăzute a se
cumpăra din credite s-a realizat. Rău Avînd în vedere că toate cele 5
este însă că în ce priveşte cumpărarea G.A.G. din raza oraşului Simeria au te­
de animale din fonduri proprii s-a fă­ renul pe malul Mureşului şi Sfreiului,
era firesc să aibă fiecare puternice,
cut mult prea puţin. Aşa de pildă, ferme de păsări, mai ales de gîşte şi
G.A.G. din Biscaria şi Şăuleşti. deşi au raţe. Or, în gospodăriile amintite nu
avut planificat să cumpere cîte două se cresc nici un fel de păsări.
vaci din fonduri proprii, nu au cum­
părat nici una. Foarte greşit este fap­ Se constată că agronomii şi zooteh-
tul că G.A.G. Uroi şi Cărpiniş nu şi-au niştii nu au sprijinit în destulă măsu­
prevăzut să cumpere nici măcar o va­ ră gospodăriile colective. In loc să le
Y. FURIR
(donllnasrq în pgg. gri)